O echipă de cercetători din Columbia a anunţat identificarea unei linii ancestrale umane necunoscute până acum, după ce a realizat secvenţierea ADN-ului din oseminte vechi de aproximativ 6.000 de ani. Rămăşiţele provin din situl arheologic Checua, situat în apropiere de oraşul Nemocon, nu departe de capitala Bogota. Potrivit Reuters, acest proiect, realizat de Institutul de Genetică al Universităţii Naţionale din Columbia, marchează un moment semnificativ pentru înţelegerea migraţiei şi diversităţii umane în Americi.
• Cine au fost oamenii din Checua?
Analiza ADN-ului a arătat că indivizii descoperiţi pe platoul Cundiboyacense aparţineau unei linii ancestrale distincte, care nu fusese raportată niciodată în studiile genetice anterioare. Spre deosebire de alte populaţii din Columbia şi Panama, aceşti oameni nu prezentau legături genetice evidente cu grupurile deja cunoscute de migratori care au traversat America Centrală. Potrivit Andreei Casas, cercetătoare implicată în proiect, grupul Checua ar fi putut reprezenta o comunitate izolată de vânători-culegători, cu o existenţă marcată de adaptări la mediu şi, probabil, de o dispariţie bruscă cauzată de climă, boli sau lipsa resurselor.
• Ce spun oasele şi craniile?
Descoperirile includ fragmente osoase de la aproximativ 30 de indivizi, precum şi un craniu aproape intact. Analizele morfologice au arătat că acest craniu era mai alungit decât cele ale altor populaţii din regiune. Un alt detaliu revelator: dinţii acestui individ prezentau urmele unui abces sever, ceea ce indică faptul că problemele dentare şi infecţiile puteau fi factori critici pentru supravieţuirea grupului. Spre deosebire de populaţiile ulterioare, în cazul cărora cariile erau frecvente, Checua ar fi suferit mai degrabă de infecţii acute, probabil legate de alimentaţie şi igienă.
• Dieta influenţată de vulcani
Regiunea Columbiei a fost marcată de erupţii vulcanice, care au afectat sursele de hrană de la suprafaţă. Acest fapt i-ar fi obligat pe locuitorii Checua să se orienteze către rădăcini şi tuberculi, inclusiv cartoful, care devine un element-cheie în dieta lor. Această adaptare confirmă relaţia strânsă dintre mediu şi strategiile de supravieţuire ale populaţiilor preistorice. Deocamdată, nu există urme ale descendenţilor direcţi ai acestui grup. Ipotezele cercetătorilor includ dispariţia din cauze climatice sau epidemiologice. O posibilitate este ca aceşti oameni să fi rămas izolaţi de fluxurile migratorii principale şi să fi dispărut fără a transmite mai departe linia genetică unică identificată.
• Importanţa descoperirii pentru ştiinţă
Această nouă linie ancestrală deschide perspective asupra complexităţii migraţiei umane în Americi. Dacă până acum teoriile dominante sugerau rute de migraţie relativ clare prin America Centrală, cazul Checua indică faptul că diversitatea genetică a populaţiilor precolumbiene era mult mai mare. Mai mult, studiul contribuie la o înţelegere mai amplă a modului în care comunităţile umane au interacţionat cu mediul, cu bolile şi cu provocările naturii acum mii de ani.
Proiectul va continua cu analiza altor rămăşiţe descoperite în Columbia între 1987 şi 2003. Cercetătorii speră că noi descoperiri vor oferi date suplimentare pentru a reconstrui nu doar istoria grupului Checua, ci şi contextul mai larg al diversităţii genetice în Americi.
Opinia Cititorului