Monitorul Social: România ar trebui să aloce aproape 15% din veniturile bugetare pentru apărare, cel mai ridicat nivel din NATO Europa

Angajamentul asumat la summitul NATO de la Haga, de a aloca 5% din PIB pentru apărare, ar pune ţara noastră în situaţia de a direcţiona aproape 15% din veniturile bugetare către acest domeniu, cel mai ridicat procent dintre statele europene membre NATO, potrivit unei analize realizate de Monitorul Social, proiect al Friedrich Ebert Stiftung România.

În timp ce România colectează doar 34% din PIB la buget, media europeană fiind de aproximativ 45%, alocarea a 5% din PIB pentru armată ar genera o presiune disproporţionată faţă de statele vest-europene. Prin comparaţie, Franţa, cu venituri bugetare de 51,5% din PIB, ar direcţiona sub 10% din încasările sale către apărare. Situaţii similare cu cea a României sunt întâlnite doar în state est-europene precum Bulgaria şi Lituania (13,6%) sau Cehia (12,4%).

„Situaţia devine şi mai dramatică atunci când comparăm cheltuielile pentru educaţie: în 2023, toate statele europene cheltuiau mai mult pentru educaţie decât pentru apărare. Dacă înţelegerea de la Haga se aplică, doar Suedia ar rămâne cu un buget mai mare pentru educaţie decât pentru apărare”, arată Monitorul Social.

În România, cheltuielile pentru apărare au fost de 1,7% din PIB în 2023, echivalentul a circa 5% din veniturile bugetare, un nivel comparabil cu cel din Polonia sau Bulgaria. Trecerea la pragul de 5% din PIB ar majora de trei ori acest raport, într-un context în care ţara are deja cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de aproape 9% în 2024.

„România nu îşi poate permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare. Combaterea evaziunii fiscale şi alinierea sistemului fiscal la modelul european sunt esenţiale pentru a face faţă angajamentelor internaţionale şi pentru a asigura resursele necesare finanţării educaţiei şi dezvoltării pe termen lung”, concluzionează analiza.