Netanyahu ţine cont de speranţele lui Trump pentru pace în Orientul Mijlociu şi îl nominalizează pentru Premiul Nobel

Când prim-ministrul Benjamin Netanyahu a sosit luni la Casa Albă pentru cină, a adus ceea ce a devenit cadoul suprem pentru preşedintele Donald Trump: o scrisoare prin care îl nominaliza pentru Premiul Nobel pentru Pace, relatează CNN, de la care transmitem următoarele informaţii.

Premiul a devenit fixaţia supremă a lui Trump, pe care îl consideră binemeritat pentru eforturile sale de a pune capăt conflictelor din întreaga lume, inclusiv războiul dintre Israel şi Hamas din Gaza.

O rezoluţie durabilă a acestui conflict de 21 de luni va depinde, în parte, de disponibilitatea lui Netanyahu de a accepta un acord care opreşte complet luptele - lucru asupra căruia Trump plănuia să insiste în timpul cinei de luni din Salonul Albastru al Casei Albe.

Înainte însă de servirea mesei, Netanyahu s-a grăbit să sublinieze abilităţile de pacificare ale lui Trump, chiar dacă negociatorii încă finalizau detaliile unui acord de încetare a focului.

„El făureşte pace, chiar în acest moment, într-o ţară, într-o regiune după alta”, a spus Netanyahu în timp ce se întindea peste masă pentru a-i înmâna lui Trump documentul său. „Aşadar, vreau să vă prezint, domnule preşedinte, scrisoarea pe care am trimis-o Comitetului Premiului Nobel; aceasta vă nominalizează pentru Premiul pentru Pace, pe care îl meritaţi, şi ar trebui să-l primiţi.”

„Mulţumesc foarte mult. Nu ştiam asta. Uau”, a răspuns Trump, aparent emoţionat. „Venind în special de la tine, asta e foarte semnificativ. Mulţumesc foarte mult, Bibi.”

Pentru Trump, un acord care să pună capăt războiului din Gaza ar fi un alt punct de reper atât în ​​efortul său de a câştiga Premiul Nobel, cât şi în încercarea sa îndelungată şi extrem de dificilă de a consolida pacea în Orientul Mijlociu, ca parte a moştenirii sale.

„Opresc războaiele. Opresc războaiele. Şi urăsc să văd oameni ucişi”, a declarat Trump luni, în timp ce cina începea.

El îl vede în mod clar pe Netanyahu ca pe un aliat esenţial în acest deziderat, deşi preşedintele l-a atacat ocazional pe liderul israelian atunci când acesta părea să devină un obstacol. Acum, Trump are nevoie ca atât Hamas, cât şi Netanyahu să fie de acord cu termenii pe care fiecare i-a respins anterior, şi anume o clauză privind încheierea armistiţiului, care va pune capăt complet războiului.

Chiar dacă îl atrage pe Netanyahu aproape - invitându-l la cină, alăturându-se războiului Israelului împotriva Iranului şi cerând anularea procesului de corupţie al lui Netanyahu - el face presiuni şi asupra prim-ministrului să facă ceva pentru el: să pună capăt războiului din Gaza.

„Ne-am distrat de minune, aş spune că a fost mult de muncă, dar am avut un rezultat excelent recent”, a spus Trump, o referire aparentă la bombardamentele din Iran care au vizat siturile nucleare ale ţării. „Şi vom avea o mulţime de rezultate excelente.”

După luni de stagnare a progresului, se pare că există un nou impuls către un acord. Trump trebuie doar să se asigure, eventual prin exercitarea unei presiuni suplimentare asupra lui Netanyahu în timpul vizitei la Casa Albă, că acesta nu se destramă.

„Preşedintele ar putea pune presiune pe prim-ministru, dar poate oferi şi avantaje, morcovi, dacă vreţi”, a spus Michael Oren, fostul ambasador al Israelului în Statele Unite. „Una dintre ele ar fi menţinerea unei opţiuni militare pe masă faţă de Iran, dacă Iranul încearcă să reconstruiască unele dintre acele instalaţii nucleare distruse sau şterse - o decizie foarte dificilă, având în vedere profunzimea opoziţiei americane, a publicului, faţă de continuarea implicării militare americane în Iran.”

Negociatorii din Israel şi Hamas se aflau în Qatar pentru a stabili detaliile unui armistiţiu de 60 de zile, care ar include eliberarea treptată a ostaticilor şi ar permite aducerea de noi ajutoare în enclava asediată. Emisarul extern al lui Trump, Steve Witkoff, intenţionează să se alăture discuţiilor la sfârşitul acestei săptămâni, a anunţat luni Casa Albă, ceea ce indică faptul că se fac încă progrese în cadrul discuţiilor.

Qatar a înaintat cea mai recentă propunere la începutul săptămânii trecute, iar aceasta a fost acceptată rapid de Israel. Planul încerca să răspundă uneia dintre principalele cerinţe ale Hamas, conform căreia orice acord de încetare a focului ar trebui să ducă la o încetare completă a războiului.

Vineri, Hamas a declarat că a răspuns pozitiv la propunere, dar că a solicitat şi ajustări. Deşi a spus că aceste schimbări sunt „inacceptabile”, Israelul a anunţat, de asemenea, că va trimite o echipă pentru a participa la discuţiile de proximitate, una dintre ultimele etape ale procesului înainte de un acord final.

„Vor să se întâlnească şi vor să aibă acel armistiţiu”, a spus Trump despre discuţiile în curs.

În trecut, acordurile de încetare a focului au părut apropiate, doar pentru a se evapora din cauza unor dezacorduri dificil de soluţionat. Însă dinamica schimbătoare din regiune, determinată de războiul de 12 zile dintre Israel şi Iran, pare să genereze un optimism mai mare că un acord ar putea fi la îndemână.

„Prim-ministrul vine la această întâlnire mult mai întărit de victoria militară a Israelului asupra Iranului. Preşedintele vine la această întâlnire mult mai întărit de victoria Americii asupra Iranului”, a spus Oren. „Ambii lideri pot da dovadă de o anumită flexibilitate. Evident, preşedintele îşi doreşte acest acord.”

Dacă se va ajunge la un acord, Trump pare pregătit să îşi asume meritele, cu ajutorul lui Netanyahu. Prim-ministrul a declarat, în timp ce părăsea Israelul pentru a veni la Washington, că întâlnirea sa cu Trump „poate cu siguranţă ajuta la avansarea acestor rezultate”, iar Trump spera clar că întâlnirea va duce la progrese.

„Cred că există şanse mari să ajungem la o înţelegere cu Hamas în cursul săptămânii, în cursul săptămânii viitoare, în legătură cu un număr considerabil de ostatici”, a declarat Trump reporterilor din New Jersey duminică, în timp ce se pregătea să se întoarcă la Washington.

În mintea lui Trump, încheierea războiului din Gaza ar putea fi un pas esenţial către obiectivele sale mai ample pentru regiune, inclusiv cel mai mare premiu: normalizarea relaţiilor dintre Arabia Saudită şi Israel, ca parte a Acordurilor Abraham pe care le-a mediat în timpul primului său mandat. Aderarea Riadului la acorduri ar putea determina şi alte ţări arabe sau musulmane să se alăture.

Liderii saudiţi - inclusiv puternicul prinţ moştenitor Mohammed bin Salman - au declarat că normalizarea nu poate avea loc cât timp războiul din Gaza este în desfăşurare, ceea ce face ca un acord de încetare a focului să fie esenţial pentru ambiţiile mai ample ale lui Trump.

Netanyahu a declarat luni că este convins că o pace regională mai amplă este posibilă.

„Cred că putem ajunge la o pace între noi şi întregul Orient Mijlociu sub conducerea preşedintelui Trump şi, lucrând împreună, cred că putem stabili o pace foarte, foarte amplă, care să-i includă pe toţi vecinii noştri”, a spus el.

De asemenea, esenţial pentru obiectivele mai ample ale lui Trump: o discuţie despre ce se întâmplă în Gaza după încheierea războiului. Israelul a insistat că Hamas nu poate guverna enclava. Rămâne neclar ce rol ar juca Autoritatea Palestiniană; aceasta ar putea fi esenţială pentru asigurarea sprijinului din partea naţiunilor din Golf în sprijinul reconstrucţiei Gazei.

O opţiune rar discutată este propunerea lui Trump - ridicată pentru prima dată în timpul vizitei lui Netanyahu la Casa Albă în februarie - de a prelua controlul asupra fâşiei, de a-i îndepărta pe rezidenţii palestinieni şi de a dezvolta zona ca o „Riviera a Orientului Mijlociu”.

Planul a provocat controverse când Trump a adus în discuţie ideea alături de Netanyahu în timpul unei conferinţe de presă din East Room. Dar, în mare parte, a fost lăsată deoparte, cel puţin în discuţiile publice despre planurile preşedintelui pentru Orientul Mijlociu.

Întrebat luni dacă planul său de relocare este încă pe masă, Trump a spus că este mai bine ca Netanyahu să răspundă la această întrebare.

„Cred că preşedintele Trump a avut o viziune strălucită. Se numeşte liberă alegere”, a spus prim-ministrul israelian. „Ştiţi, dacă oamenii vor să rămână, pot rămâne, dar dacă vor să plece, ar trebui să poată pleca. Nu ar trebui să fie o închisoare.”