Oltenia se cutremură, BNR menţine rata dobânzii de referinţă, scandalul OMV ia amploare

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 7 martie 2023

Oltenia se cutremură, BNR menţine rata dobânzii de referinţă, scandalul OMV ia amploare

Februarie 2023 va rămâne în istorie drept luna seismelor care au provocat o adevărată tragedie în Turcia şi în Siria şi care au readus în actualitate zona de risc existentă în ţara noastră, în Oltenia, mai precis în judeţul Gorj, la câţiva kilometri de Târgu Jiu.

Seismul din 6 februarie cu magnitudinea de 7,8 pe scara Richter a fost urmat după câteva ore de altul de 7,6 grade, iar cele două cutremure au cauzat în sudul Turciei şi nordul Siriei decesul a peste 50.000 de oameni, din care peste 44.000 numai în Turcia. Guvernul Ciucă a oferit sprijin material şi financiar celor două state şi a trimis echipe din partea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă care să caute printre ruine victimele tragediei.

La numai o săptămână de la acest eveniment, zona Olteniei avea să fie scuturată zdravăn de două cutremure - unul de 5,3 grade şi altul de 5,7 grade pe scara Richter -, care au determinat autorităţile centrale să vireze 51,47 milioane lei pentru mai multe autorităţi locale în vederea consolidării unor clădiri şi a instituţiilor de învăţământ cu grad ridicat de prăbuşire în cazul producerii unui seism.

Singurul lucru stabil pe luna trecută a rămas rata dobânzii de referinţă, care a fost menţinută la 7% de Consiliul de Administraţie a Băncii Naţionale a României în şedinţa din 9 februarie. Peste numai câteva zile, în 15 februarie, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR anunţa că instituţia pe care o conduce a revizuit descendent, la 7%, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2023 (în condiţiile în care în noiembrie 2022, banca centrală estima o inflaţie de 11,2% pentru finalul lui 2023) şi estimează o inflaţie de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024.

În ceea ce priveşte energia, capul de afiş în luna trecută l-a ţinut scandalul iscat încă din ianuarie 2023 de anunţul reprezentanţilor OMV Petrom privitor la refuzul de a achita taxa de solidaritate. Mai mult, în cursul lunii trecute, alte două companii s-au raliat demersului OMV, atacând în instanţă decizia Executivului. Tot în domeniul energiei, Guvernul a reuşit să livreze cele aproape 2,5 milioane de carduri pentru consumatorii vulnerabili, carduri prin intermediul cărora aceştia îşi vor achita la oficiile poştale consumurile de energie termică şi electrică.

În ultima săptămână din luna februarie, după interviurile susţinute de candidaţi în faţa comisiei din cadrul Ministerului Justiţiei, Cătălin Predoiu a anunţat finalizarea procedurii de selecţie a procurorilor de rang înalt. Ministrul Predoiu nu a propus reînnoirea mandatelor pentru foştii ocupanţi ai funcţiilor de procuror-şef DNA şi DIICOT şi procuror general.

Propunerile sale urmează să fie avizate de Consiliul Superior al Magistraturii înainte să fie înaintate spre aprobare preşedintelui Klaus Iohannis.

Mai menţionăm că, în 24 februarie, a fost consemnat un an de la declanşarea de către Federaţia Rusă a războiului din Ucraina, război în urma căruia prin ţara noastră au trecut peste 3,6 milioane refugiaţi din calea conflictului, din care peste 111.000 au rămas în România, dintre care - potrivit datelor Ministerului Muncii din 28 februarie 2023 - 7.561 de persoane au fost angajate în firmele româneşti.

Sprijin pentru Turcia şi Siria, fonduri alocate autorităţilor din Oltenia

Imediat după cutremurul care a afectat grav în 6 februarie mii de locuinţe rezidenţiale din Turcia şi Siria, Guvernul a decis sprijinirea rapidă a autorităţilor din cele două state pentru eforturile de salvare a victimelor acestui seism. 117 membri ai echipei specializate în căutare-salvare RO-USAR, din cadrul IGSU, care reprezintă personal specializat de căutare-salvare, medici şi asistenţi SMURD, personal cu echipe canine din cadrul Clubului Câinilor Utilitari, au fost transportaţi în Turcia cu trei aeronave Spartan ale Ministerul Apărării Naţionale, care au dus şi echipamentele specifice de intervenţie.

Pe lângă acest sprijin, în 9 şi 10 februarie, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat hotărârile 5 şi 6 prin care a dispus trimiterea spre zonele grav afectate din Turcia şi Siria a mai multor produse de cazarmament, îmbrăcăminte, dar şi produse alimentare şi conserve, puse la dispoziţie de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale. Conform anexei hotărârii 5 din 9 februarie, sprijinul acordat Siriei s-a ridicat la 2,2 milioane lei. Prin hotărârea din 10 februarie, CNSU a dispus asigurarea transportului în Turcia de produse pentru adăpost, aflate în rezerva rescEU, de pe teritoriul României. Potrivit deciziei CNSU, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a fost desemnat să se ocupe de transportul acestor produse de la locul de depozitare până la staţiile CFR Marfă, iar compania naţională de transport feroviar de marfă a preluat şi transportat aceste bunuri în Turcia. Cheltuielile privind acest transport urmează să fie rambursate integral României din bugetul Mecanismului de Protecţie Civilă a Uniunii Europene, conform prevederilor legale şi în legătură cu proiectul Romanian Shelter Capacity (Ro-Shelt).

Mai mult, după tragedia care a lovit Turcia şi Siria, premierul Nicolae Ciucă le-a solicitat membrilor Guvernului verificarea planului naţional de consolidare a clădirilor cu grad ridicat de risc seismic, plan finanţat cu 750 milioane euro, din care 200 milioane euro sunt de la bugetul de stat şi 550 milioane euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin programul Valul Renovării. Solicitarea şefului Guvernului a fost reiterată câteva zile mai târziu, după ce în 13 şi 14 februarie au avut loc două seisme puternice, în apropiere de municipiul Târgu Jiu, de 5,7 şi 5,4 grade pe scara Richter, care s-au simţit în toată Oltenia. Potrivit informaţiilor furnizate, în şedinţa de guvern din 15 februarie, de Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, seismul de 5,7 grade s-a simţit în 22 de localităţi din judeţele Gorj, Dolj, Hunedoara, Mehedinţi şi Vâlcea.

Pentru a rezolva problemele create de evenimentele din Oltenia şi pentru a realiza o prevenţie pentru populaţie în cazul producerii unor noi cutremure în ţara noastră, guvernul a aprobat, în 22 februarie, două hotărâri în acest domeniu. Prin prima hotărâre, Guvernul a alocat, din Fondul de intervenţie, 51,47 milioane lei pentru localităţile gorjene Târgu-Jiu, Tismana, Arcani, Runcu şi Stăneşti, pentru executarea lucrărilor de reconstruire/refacere/consolidare/reparaţie a unităţilor de învăţământ afectate de cutremurele recente produse în zonă. A doua hotărâre prevede obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale de publicare, pe paginile de internet proprii, la loc vizibil, a unui link către platforma naţională de pregătire pentru situaţii de urgenţă fiipregătit.ro.

Potrivit datelor prezentate luna trecută de Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, la nivel naţional sunt încheiate 168 de contracte pentru reabilitarea a 238 de clădiri cu risc seismic ridicat, lucrările urmând a se ridica la 441 milioane euro din cele 550 milioane euro alocate prin PNRR în acest scop. În ceea ce priveşte fondurile alocate de la bugetul de stat pentru consolidare seismică, în baza de date a MDLAP sunt 290 de solicitări pentru consolidarea clădirilor publice şi blocurilor de locuinţe, apelul de proiecte fiind închis la 20 februarie. Mai mult, prin programul desfăşurat de Compania Naţională de Investiţii sunt în curs de execuţie 57 de lucrări de consolidare seismică a unor obiective.

BNR menţine rata dobânzii de referinţă

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în şedinţa din 9 februarie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an.

"Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat că, în condiţiile prelungirii schemelor de plafonare a preţurilor energiei până la 31 martie 2025 şi ale redefinirii caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023, noile evaluări relevă perspectiva descreşterii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflaţiei până la mijlocul anului 2024 decât s-a anticipat anterior, îndeosebi din trimestrul III 2023. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III 2023 - în devans cu aproape trei trimestre faţă de prognoza din noiembrie 2022 -, şi apoi la 7% în decembrie 2023, mult sub valoarea de 11,2% anticipată anterior, pentru ca în a doua jumătate a anului viitor să îşi încetinească vizibil scăderea, rămânând la finele orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei, respectiv la 4,2%, similar prognozei precedente", se arată în motivarea deciziei CA al BNR.

Inflaţie de 7% estimată pentru finalul lui 2023

În 15 februarie, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a anunţat că prognoza privind inflaţia pentru finalul anului 2023 a fost revizuită la 7% şi că se estimează o inflaţie de 4,2% pentru sfâritul lui 2024. Amintim că în noiembrie 2022, banca centrală preconiza o inflaţie de 11,2% pentru finalul lui 2023.

Rata anuală prognozată a inflaţiei IPC a fost semnificativ revizuită descendent până la finalul lunii august 2023, ca urmare a includerii în analiză a parametrilor noii scheme de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Conducerea băncii centrale estimează că rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustat se va înscrie pe o traiectorie descendentă începând cu trimestrul doi al anului current, dar se va menţine la valori superioare intervalului ţintei. Guvernatorul BNR a mai spus că se aşteaptă ca, în luna mai, rata inflaţiei să se situeze undeva între 10% şi 11%.

Tot în cursul lunii februarie, BNR a prezentat şi situaţia privind anul trecut cu privire la contul curent al balanţei de plăţi care a înregistrat un deficit de 26,57 miliarde euro, cu 9,18 miliarde euro mai mare decât cel din anul 2021. Potrivit băncii centrale, investiţiile directe ale nerezidenţilor în ţara noastră s-au ridicat la 10,6 miliarde euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 7,92 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2,77 miliarde euro. BNR a a mai precizat că în perioada ianuarie - decembrie 2022, datoria externă totală a crescut cu 6,13 miliarde euro.

La 28 februarie 2023, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 52 miliarde euro, iar nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone.

Pe plan macro, în 28 februarie, Ministerul Finanţelor a prezentat execuţia bugetului general consolidat pentru prima lună a anului 2023. Astfel, la 31 ianuarie a fost înregistrat un deficit de 0,25% din PIB, respectiv 4,02 miliarde lei, datorat în principal rambursărilor de TVA mai mari cu 59,8% faţă de nivelul din aceeaşi lună a anului trecut, volumului mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, precum şi creşterii volumului de investiţii.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 39,60 miliarde lei în prima lună a anului curent, cu 8,5% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut, în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 43,61 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% faţă de anul precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2023 şi-au menţinut ponderea la nivelul de 2,7%. Din acestea, cheltuielile de personal au însumat 9,78 miliarde lei, în creştere cu 5,7% comparativ cu anul precedent, iar cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 5,91 miliarde lei, în creştere cu 36,8% faţă de ianuarie 2022. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 1,94 miliarde lei, în creştere cu 34,3% comparativ cu ianuarie 2022 când au fost în valoare de 1,45 miliarde lei.

Carduri de energie pentru consumatorii vulnerabili

2,5 milioane carduri de energie au fost distribuite, prin intermediul Poştei Române, către consumatorii vulnerabili, în cursul lunii trecute. Programul este gestionat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi constă în susţinerea consumatorilor vulnerabili cu 1.400 lei pentru plata facturilor la utilităţi. Conform datelor furnizate de minister, de la 20 februarie - data de la care au putut fi utilizate cardurile de energie - şi până la finalul lunii trecute s-au efectuat peste 225.000 plăţi, în valoare totală de peste 71 milioane lei, valoarea medie a unei plăţi fiind de 313 lei.

Beneficiarii de sprijin pot utiliza ajutorul pentru plata facturilor la energie prin următoarele modalităţi:

a) Direct la factorii poştali, care sunt dotaţi cu cititoare optice pentru ca beneficiarii să poată efectua plata direct de la domiciliu;

b) La orice oficiu poştal din mediul urban sau la oficiul poştal în raza căruia îşi are domiciliul beneficiarul, în mediul rural;

c) Online.  

Ajutorul se acordă în două tranşe, a câte 700 lei fiecare şi poate fi utilizat pentru plata următoarelor servicii/produse: electricitate, gaz, energie termică în sistem centralizat de termoficare, butelie, lemn de foc, păcură, peleţi şi alte materiale de încălzire.

OMV Petrom - în centrul scandalului privind taxa de solidaritate

Deşi Parlamentul şi-a reluat activitatea la începutul lunii trecute, cu prima sesiune din acest an, scena politică a fost încinsă de declaraţiile privind refuzul companiei OMV Petrom de a achita taxa de solidaritate stabilită anul trecut de Guvern, membrii coaliţiei de guvernare acuzându-se unii pe alţii de "indisciplina" companiei respective. OMV Petrom a anunţat în ianuarie 2023 că nu se încadrează în prevederile OUG 185/2022 prin care extra-profiturile producătorilor de ţiţei, gaze şi rafinăriilor vor fi taxate cu 60% şi că nu va plăti această taxă de solidaritate, deşi anul trecut a obţinut un profit net de 10,3 miliarde lei, în creştere cu 260% faţă de 2021, când câştigase doar 2,86 miliarde de lei.

Reprezentanţii OMV Petrom au transmis că nu trebuie să plătească taxă de solidaritate în România, însă dacă Fiscul va ajunge la o concluzie diferită, atunci compania o va achita.

Cu toate acestea, în 9 februarie, înainte să participe la şedinţa Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis a spus că Ministerul Finanţelor este cel care trebuie să decidă dacă OMV Petrom va plăti sau nu taxa respectivă, declaraţie preluată în 13 februarie şi de preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, care a sugerat că în privinţa companiei respective au greşit cei din Ministerul Finanţelor, care trebuie să lămurească situaţia.

"Dacă nu s-a greşit, să se iasă cu argumentele şi să lămurim această controversă destul de mare din spaţiul public. Ar fi păcat să practicăm aruncatul pisicii de la unul la altul. La PNL, aceste discuţii au fost foarte clare, aşteptăm Ministerul Finanţelor să lămurească problema", a spus Alina Gorghiu.

Iar Adrian Câciu, ministrul Finanţelor, a declarat de mai multe ori în cursul lunii trecute, că OMV Petrom va plăti taxa de solidaritate până pe 25 iunie, aşa cum prevede termenul legal din legislaţie pentru impozitul pe profit. Întrebat dacă şi compania Black Sea Oil&Gas se încadrează în regulamentul pentru plata taxei, mai ales că firma respectivă a contestat în instanţă decizia ANAF, ministrul Câciu a afirmat că şi această societate va achita pe solidaritate.

Ministrul Finanţelor a precizat că veniturile pe care statul le estimează din taxa de solidaritate se ridică la "3,9 miliarde lei, în total", în timp ce din supraimpozitare s-au strâns 15 miliarde.

În domeniul energiei, mai menţionăm că luna trecută Guvernul a aprobat ca proiectul de investiţii privind conductele de transport gaze naturale pentru alimentarea CET Mintia, inclusiv alimentare cu energie electrică, protecţie catodică şi fibră optică, să fie declarat proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor natural, deoarece prin modernizarea termocentralei va fi echilibrată balanţa de energie electrică din centrul şi vestul ţării. Conform Guvernului, Mintia va fi un punct important de interconexiune cu sistemul vest-european şi va participa la reglarea parametrilor de funcţionare ai sistemului energetic naţional, contribuind, totodată, la reducerea emisiilor şi la susţinerea producerii de energie din surse regenerabile. Prin noul proiect va fi facilitată alimentarea cu gaze naturale pentru noua capacitate de producere energie electrică la 1.700 de megawaţi-oră. 

Ministrul Justiţiei propune şefi noi la Parchetul General, DNA şi DIICOT

În perioada 20-24 februarie, la Ministerul Justiţiei s-au desfăşurat interviurile pentru funcţiile de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Procuror Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Procuror Şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

În urma procedurii de selecţie, ministrul Cătălin Predoiu a decis să îl propună pe Alex Florin Florenţa pentru funcţia de Procuror General al PÎCCJ, pe Marius Ionuţ Voineag pentru funcţia de Procuror Şef DNA şi pe Alina Albu, pentru funcţia de procuror şef al DIICOT, fără să reînnoiască mandatele Gabrielei Scutaru în fruntea Ministerului Public şi Crin Bologa în fruntea DNA. Propunerile ministrului Justiţiei au fost transmise în 1 martie Secţiei pentru Procurori a CSM pentru obţinerea avizului necesar, înainte de a fi transmise preşedintelui Klaus Iohannis.

Guvernul a aprobat lista celor 27 de spitale reabilitate prin PNRR

Guvernul a aprobat luna trecută obiectivele de investiţii finanţate conform programului naţional în infrastructura de sănătate, aferent ţintei 377, componenta 12 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prin hotărârea de guvern a fost aprobată lista celor 27 de unităţi medicale sau spitale publice care vor fi construite, renovate şi dotate prin finanţare parţială prin PNRR. Se vor face investiţii în clădiri noi, reabilitări de clădiri, secţii şi pavilioane, aparţinând unor unităţi sanitare din 17 judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti. Investiţiile au în vedere, pe lângă infrastructura fizică, dotarea cu echipamente medicale şi inclusiv o componentă importantă de digitalizare, respectiv chiar prin realizarea unui flux informaţional în fiecare unitate sanitară, printr-o foaie de observaţie electronică pentru 6.000 de paturi, iar echipamentele medicale ce vor fi achiziţionate noi vor deservi 6.540 de paturi. Pentru realizarea acestor obiective, ţara noastră are alocate în PNRR 2,1 miliarde euro, bani ce trebuie cheltuiţi până la finalul anului 2026, când toate investiţiile trebuie finalizate.

Un nou ambasador american în ţara noastră

Noul ambasador al SUA în România, Kathleen Ann Kavalec, şi-a prezentat, în 14 februarie, scrisorile de acreditare preşedintelui Klaus Iohannis. Cu acest prilej, preşedintele Iohannis a apreciat dinamica pozitivă actuală a relaţiilor bilaterale şi a reiterat obiectivul ţării noastre de a dezvolta şi aprofunda Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, pe toate dimensiunile sale, cu accent pe domeniile securitate, energie, comerţ şi investiţii. În cadrul discuţiilor, Klaus Iohannis a reiterat interesul comun pentru înregistrarea de progrese concrete în ceea ce priveşte accederea României în programul Visa Waiver. Ambasadoarea Kathleen Ann Kavalec a apreciat soliditatea Parteneriatului Strategic bilateral şi a confirmat obiectivul de a lucra cu autorităţile române pentru consolidarea acestuia. Totodată, oficialul american a transmis aprecierile SUA privind eforturile şi sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni.

A doua zi, noul ambasador american în ţara noastră s-a întâlnit şi cu premierul Nicolae Ciucă. Cei doi au trecut în revistă proiectele economice privind investiţiile în grupurile 3 şi 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă şi cele privind Reactoarele Modulare Mici - SMR, care sunt de primă importanţă pentru ambele părţi, contribuind la consolidarea securităţii energetice în regiune. Noul ambasador american s-a declarat mulţumit de implicarea premierului Nicolae Ciucă în combaterea traficului de fiinţe umane şi a precizat că înregistrarea de noi progrese în acest domeniu va reprezenta un argument puternic pentru accederea ţării noastre în Programul Visa Waiver. Printre temele discutate s-a mai aflat şi situaţia trupelor americane staţionate în ţara noastră şi parteneriatul lor cu forţele române pentru descurajarea oricărei agresiuni pe Flancul Estic al NATO.

Opinia Cititorului ( 11 )

  1. Ce scandalul OMW Petrom ia amploare? Nulitatea de Caciu minte. De exemplu a spus suprataxa nu se declara decat in 25 iunie si se plateste in 25 iunie. Pot sa caut citatul exact dar asa a zis. In ordonanta scrie clar PANA LA 25 iunie se declara cu nu stiu ce formular au facut ei si se plateste PANA in 25 iunie. Deja cred ca sunt trei firme ce nu se incadreaza: Petrom, Rompetrol, si Black Sea oil &gas.

    Petrom si restul au avut control ANAF, nu cred ca au gasit nimic in neregula, ca altfel anuntau in presa.

    In al doilea rand mai bine s-ar ocupa de inflatie si de datoria Romaniei ca aceasta taxa de 3,6 mld de lei abia acopera 1/10 din dobanzile ce le platim anul asta (36 mld lei). Si oricum nu se plateste. Ca s-a gresit legea. Nulitatea de ministru de finate trebuie sa zboare. Poate sa mearga consultant la BNR coleg cu Dancila, ca sunt la acelasi nivel. 

    1. Dancila nu mai e. BNR s-a ales cu rusinea.

      Care scandal OMV ??

      Eu am inteles asa - directiva cu supraimpozitarea companiilor energetice a iesit in iulie 2022 (atunci cand au anuntat si Ucrainenii ca se apuca de sapat la Canalul Bastroe). Din iulie si pana in decembrie 2022 OMV a avut tot timpul si o armata de specialisti in taxe ca sa faca totul sa NU se incadreze la platitotri, lucru pe care l-a si facut.  

      Care a fost rostul circului cu HEIUS si inspectorii trmisi buluc la OMV ???

      Care e rostul circului cu canalul Bastroe ?? 

    peste OMV s-a lasat linistea , ca si peste Mintia , ca si peste toate asa zis scandaluri create artificial de securitate

    1. Corect, securistii au control asupra unei mari parti a presei si arunca fumigene informationale care sa ameteasca gloata dandu'i subiecte de discutie sterila la o tigara.

      Romania are mai mult de castigat pe termen lung daca nu se duc acesti bani in gaura neagra care e bugetul Romaniei. Petromul va folosi mai bine acesti bani, ca gazul nu se scoate singur la suprafata, merge ciolacu cu caciu cu barca de cauciuc si-l aduce la mal. Cineva trebuie sa faca investitii serioase pt ca Romania sa poata spune avem gaz. Altfel ramane pe fundul marii.

      Greșit partial: trebuie ca agentul ec sa aibă voie.

      OMV nu a primit acceptul rușilor. 

      Franck Neel, ca și Verchere fac ce au voie. 

      NU au voie sa scoată gaz din Marea Neagră. Punct.

      :((( 

    Dacă statul ar vrea sa fie obiectiv, ar avea TOATE datele privitor furtul practicat de omv în România, și mai ales, sabotaj industriei de profil.

    Vezi tăierea petrochimiei și importul produselor din Viena, vezi mutarea banilor din un buzunar în altul ptr statii din Bulgaria, Serbia Moldova, spălarea de bani prin Lugera, contact cu Skt Persburg prin RC și FN, contracte cu sindicatul lui Bercea ptr a tăcea, etc... 

    "OMV refuza" ? Adica ati ajuns voi la concluzia ca se incadreaza in lege dar ei refuza sa o aplice, deci sa plateasca ???

    1. Ce poti sa astepti de la comunisti? Astia sunt in stare sa faca ceva ilegal numai sa le ia acei bani din cont la Petrom.

      Stai ca urmeaza AGA anuala in aprilie pt aprobare bilant si dividend la Petrom, si iar nu va fi cuprinsa suprataxa, pt ca nu se incadreaza. 

    Sa ne dea citatul/citatlele unde OMV spune ca "REFUZA" .. Din c ein ce mai mlti eonto*analisti numai stiu limba romana. InLimaba romana se folseste a refuza : A nu da ceva ce ți se cere, OMV spune ca nu se incadreaza in termeniii OUG, si a anuntat ca daca ANAF dupa cpntorlul facut va spune ca SNP are de plata, va plati, si isiexercita dreptul de a contesta. Am ajuns din nou la ideile ca daca nu esti cu noi esti impotriva noastra? Idei demult apuse, dar se pare reaxctualizxate?

Comanda carte
APA NOVA
e-infra.ro
eximbank.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

14 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9771
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6576
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2114
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9174
Gram de aur (XAU)Gram de aur347.5083

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb