EnglishConflictul sirian a alungat din casele lor peste 9 milioane de sirieni, dintre care 2,5 milioane sunt înregistraţi ca refugiaţi în ţări vecine, a semnalat vineri ONU, potrivit EFE.
Aceste victime reprezintă 40% din populaţia pe care o avea Siria înainte de conflict - circa 22 de milioane de locuitori.
Siria a devenit ţara în care s-au înregistrat cele mai multe evacuări forţate din lume, iar dintre cele 6,5 milioane de persoane nevoite să-şi abandoneze locuinţa pentru a-şi salva viaţa, jumătate sunt copii. Pe de altă parte, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), care acordă asistenţă refugiaţilor şi persoanelor evacuate, a semnalat vineri că este foarte probabil ca, până la sfârşitul acestui an, şi numărul refugiaţilor din Siria să devină cel mai mare din lume.
Refugiaţii sirieni ajung din ce în ce mai departe de ţara lor. Potrivit UNHCR, în ţări europene s-au primit 56.000 de cereri de azil din partea unor sirieni în ultimii trei ani, majoritatea prezentate în Germania şi Suedia. Sirienii care s-au îndreptat spre Europa reprezintă 4%.
În Liban, numărul refugiaţilor va atinge în curând un milion, iar UNHCR consideră că, dacă ritmul actual de intrări se va menţine, se va ajunge la 1,6 milioane la sfârşitul lui 2014. Libanul a primit deja mai mulţi refugiaţi în raport cu numărul de locuitori decât oricare altă ţară în istoria recentă, cu 'aproape 230 refugiaţi la 1.000 locuitori', a precizat UNHCR.
Pentru Iordania, ţară cu venituri mici, costul întreţinerii unei comunităţi de aproape 600.000 de refugiaţi a devenit nesustenabil. Turcia a primit la rândul ei 625.000 de refugiaţi.
UNHCR a atras atenţia că a crescut numărul sirienilor care apelează la transportul organizat de mafii pe calea apei, până la malul european al Mediteranei, sau pe uscat, până în Europa de Est. Dintre cele 700 de persoane care şi-au pierdut viaţa anul trecut în timp ce încercau să traverseze Mediterana, 270 erau sirieni, aceştia începând să se confrunte cu blocarea frontierelor şi repatrierea forţată.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Liviu Tudor dator cu peste 200 milioane eur
(mesaj trimis de biris cornel în data de 16.03.2014, 13:30)
Liviu Tudor, ţepar de profesie II
Thursday, March 6, 2014 de Cristian Stoenescu INVESTIGAŢII no comments
Ziarul continuă seria dezvăluirilor despre Liviu Tudor, omul lui Hrebenciuc şi Iacobov, care a creat o întreagă ţesătură financiară care a condus la prăbuşirea unor firme, sau societăţi bancare.
liviu-tudor
Liv iu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. În episodul de azi prezentăm dezvăluirile din Ziarul de Investigații despre activitatea infracţionala a reprezentantului grupului de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc.
160 de bilete la ordin
Omul de afaceri Liviu Tudor este reprezentantul celebrului grup de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc. Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova şi Bancorex şi „gozganul rozaliu”, aşa cum l- au poreclit prienenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 de bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă.
Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari fiecare.
Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc
Dintre cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 – martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații de presă cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, dar filiala lui Hrebenciuc nu a avut prea mare „succes” în a controla „drumul milioanelor” împrumutate de fimele controlate de Tudor.
O altă firmă cunoscută ca a sa, Best Oil, a luat de la Bancorex 1, 6 milioane dolari pe care nu i- a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de la Bancorex de firmele controlate de Tudor, cum scria presa vremii, a fost de 8, 4 milioane de dolari, „găuri nerge” care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS, cum s-a numit în timp Administrarea Activelor Statului.
La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina firmelor magnatului Tudor, ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi.
Următoarele firme cunoscute ca ale lui Liviu Tudor au păstrat gustul împrumuturilor, probabil pe linie genealogică) – ele având contracte credite la Alpha Bank cu mult peste 100 de milioane de euro. Astăzi, când Bancorex a rămas doar un caz de presă, Liviu Tudor este un manager de top şi chiar dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top fără a mai indica „bibliografia suplimentară” a creditelor Bancorex, via SIF Moldova.