Parchetul European investiga 3.602 cazuri la final de 2025, cu prejudicii de 67 miliarde euro

La sfârşitul anului 2025, Parchetul European (EPPO) investiga 3 602 de cazuri (o creştere de 35% faţă de 2024), cu un prejudiciu global estimat la 67.27 miliarde de euro pentru bugetul UE şi bugetele naţionale, aproape triplând numărul de cazuri faţă de anul precedent (24.8 miliarde EUR). Peste două treimi din daunele estimate (45.01 miliarde EUR) sunt legate de fraude care afectează sursele de venituri ale UE, şi anume frauda în materie de TVA şi frauda vamală, aducând la lumină o industrie infracţională care a fost ignorată sau tolerată de prea mult timp, potrivit raportului anual publicat de EPPO.  

În 2025, EPPO a deschis 2 030 de cazuri noi, cu 35 % mai multe decât în 2024. Deşi cazurile de fraudă în materie de cheltuieli (legate de fonduri, subvenţii sau ajutoare din partea UE) reprezintă 68 % din investigaţiile în curs (2 450), acestea reprezintă 27 % din daunele totale estimate (18.67 miliarde EUR). În total, 512 de cazuri active au provenit din Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), instrumentul-cheie al NextGenerationEU, ceea ce demonstrează o creştere bruscă în comparaţie cu 2024 (66,7 %). Din cauza volumului ridicat de plăţi preconizat până în decembrie 2026, riscul de fraudă şi corupţie rămâne ridicat, conform raportului.

Activitatea judiciară în 2025

Rata condamnărilor în cazurile EPPO este de aproape 95 %, iar cu 275 de puneri sub acuzare depuse anul trecut (cu 34 % mai mult decât în 2024), EPPO aduce din ce în ce mai mulţi autori de fraude ale UE în faţa instanţelor naţionale. Judecătorii au acordat, de asemenea, ordine de îngheţare în valoare de 1.13 miliarde EUR în cadrul investigaţiilor EPPO, în timp ce valoarea activelor îngheţate efectiv în cursul anului s-a ridicat la 288.93 milioane EUR.

În 2025, EPPO a primit şi a prelucrat 6 966 de rapoarte privind infracţiuni şi plângeri, ceea ce reprezintă o creştere de 6 %, determinată în principal de rapoarte din partea unor părţi private (4 629), precum şi din partea autorităţilor naţionale (2 107). Numărul de rapoarte primite din partea instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor UE (IBOA) rămâne scăzut (143). Acest lucru arată că nivelul de detectare a fraudelor care afectează interesele financiare ale UE se îmbunătăţeşte şi că gradul de sensibilizare a publicului cu privire la EPPO şi încrederea în activitatea acestuia continuă să crească, potrivit aceluiaşi raport.

„La sfârşitul mandatului meu, sunt convins că cetăţenii noştri pot fi mândri de aceste realizări. Am făcut tot posibilul pentru a demonstra că, în Uniunea Europeană, justiţia este în serviciul cetăţenilor săi, că este tangibilă şi că legea trebuie să fie egală pentru toţi. Permiteţi-mi ca angajamentul de neclintit al echipei EPPO faţă de independenţă să fie moştenirea mea”, a afirmat procurorul şef european, Laura Kövesi.

O nouă perspectivă asupra criminalităţii organizate

Investigaţiile EPPO demonstrează că întreprinderile infracţionale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul fraudei în materie de TVA şi al fraudei vamale obţin profituri foarte mari, confruntându-se în acelaşi timp cu riscuri relativ scăzute. Acest lucru explică de ce activităţile infracţionale convenţionale axate pe bunuri ilegale (mărfuri contrafăcute, droguri, arme etc.) sau pe exploatarea infracţională a persoanelor vulnerabile (exploatarea forţei de muncă, prostituţia, traficul de persoane) sunt din ce în ce mai mult combinate cu sau chiar înlocuite cu activităţi infracţionale legate de comerţul cu bunuri legale, desfăşurate prin modalităţi infracţionale care cauzează prejudicii masive intereselor financiare atât ale UE, cât şi ale statelor sale membre. Aceste activităţi rămân dificil de detectat dintr-o perspectivă pur naţională, potrivit raportului anual EPPO.

EPPO a observat recent un nivel alarmant de ridicat de fraudă orchestrat de grupuri infracţionale organizate de mari dimensiuni, legat de importul şi vânzarea de mărfuri originare din afara UE, cu o influenţă puternică a reţelelor infracţionale chineze.

„Cu 981 de cazuri de fraudă în materie de TVA şi de fraudă vamală în curs, în valoare de 45 miliarde EUR, reprezentând daune estimate atât pentru bugetul UE, cât şi pentru bugetele naţionale, ne facem rău într-o industrie infracţională care a fost ignorată sau tolerată mult prea mult timp. Acest lucru este imperativ pentru securitatea noastră în Uniunea Europeană, precum şi pentru finanţele noastre publice”, a adăugat procurorul şef european, Laura Kövesi.

2025 în cifre 

În 2025 au fost în curs 3 602 investigaţii, cu daune estimate la 67,27 miliarde de euro, şi au fost prelucrate 6 966 de rapoarte privind infracţiuni. Au fost deschise 2 030 de noi investigaţii (+35 %), cu un prejudiciu estimat la 48,7 miliarde de euro, s-au înregistrat 275 de puneri sub acuzare (+34 %), fiind puse sub acuzare 1 438 de persoane. Au fost acordate ordine de îngheţare în valoare de 1,13 miliarde de euro şi au fost îngheţate active de 288,93 milioane de euro; 27 % din investigaţiile active (981) au vizat cazuri de fraudă în materie de venituri (TVA şi vamă), reprezentând 67 % din daunele totale estimate (45,01 miliarde de euro), în timp ce 68 % din investigaţiile active (2 450) au fost cazuri de fraudă în materie de cheltuieli (fraudă privind subvenţiile), cu un prejudiciu estimat la 18,67 miliarde de euro (peste 27 % din prejudiciul total estimat). Prejudiciul estimat notificat Comisia Europeană şi instituţiilor, organismelor, oficiilor şi agenţiilor în cazurile de fraudă în materie de cheltuieli, în vederea recuperării pentru bugetul UE, a fost de 171,3 milioane de euro, iar prejudiciul estimat notificat Comisia Europeană şi altor instituţii, organe, oficii şi agenţii în cazurile de fraudă fiscală s-a ridicat la 1,19 miliarde de euro, potrivit datelor Parchetului European.