Peste jumătate dintre bucureşteni vor mai multe locuri de parcare

54.59% dintre bucureşteni consideră că zona în care locuiesc nu are suficiente locuri de parcare. Pentru rezolvarea uneia dintre cele mai vechi probleme a oraşului, politica de taxare a locurilor de parcare trebuie să se facă transparent şi inteligent, după 3 principii, conform experţilor care au participat în weekend, la dezbaterea „Oraşul şi mobilitatea”, din cadrul Street Delivery, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Sursa citată precizează:

„De la o medie necesară de 8-12.000 de paşi pe zi, am ajuns să mergem doar 3-5.000 sau mai puţin, într-o Capitală sufocată de trafic în care creşte numărul persoanelor obeze şi scade bunăstarea mentală, au punctat participanţii la dezbaterea pornită de la datele Friendly City Index, o iniţiativă Bolt prin care traiul în oraşe este analizat din perspectiva locuitorilor.

37.20% dintre locuitorii Capitalei folosesc, în calitate de şoferi, ca mijloc principal pentru navetă în oraş, maşina personală, conform datelor din studiu. Şi mai mulţi, 54.59% dintre bucureştenii chestionaţi, cred că Bucureştiului îi lipsesc locurile de parcare.

În privinţa parcărilor, 3 principii sunt importante, după cum a reieşit în cadrul dezbaterii:

1. Taxarea lor trebuie să se facă în aşa fel încât în centru, pe fiecare insulă, la orice oră din zi şi din noapte, să rămână unul sau două locuri de parcare goale. E cel mai simplu mod de a stabili preţul corect pentru parcare: taxe prea mici şi parcarea e întotdeauna plină; taxe prea mari şi veniturile oraşului scad.

2. Veniturile generate din taxarea locurilor dintr-o anumită zonă trebuie să fie reinvestite în diverse servicii de interes public pentru aceeaşi comunitate.

3. Spaţiile de parcare cerute de normative trebuie regândite, în funcţie de cererea lor reală şi de poziţia clădirii în oraş, sunt scumpe şi, de foarte multe ori, folosite ineficient. Un exemplu în acest sens este că mulţi cumpărători de locuinţe din centru nu-şi doresc un loc de parcare, din cauza preţului şi fiindcă au alte variante pentru deplasare. Aici intră şi cazurile locurilor de parcare pentru birouri care sunt ocupate, de regulă, în intervalul 09-18 şi care, în restul timpului, rămân goale.

Legislaţia actuală cere ca pentru fiecare apartament nou construit ce depăşeşte 100 de mp, să fie obligatoriu create câte 2 locuri de parcare, în condiţiile în care ele nu se vând neapărat odată cu apartamentul. Iar în cartierele existente, practica posesiei autoturismului personal la care se adaugă cel al firmei, pune presiune pe spaţiul şi domeniul public disponibil”.

„O soluţie e mobilitatea partajată care, pentru mine, este un angajament social. Pe de-o parte aplicaţiile de ride-hailing precum Bolt au adus un plus de siguranţă, prin butonul «Asistenţă de Urgenţă», trasabilitatea traseului, trimiterea datelor cursei către o persoană de încredere, faptul că poţi oferi un feedback. Aceste opţiuni adresează ceea ce suplinea maşina personală - garanţia independenţei şi a siguranţei de a merge autonom oriunde. Pe de altă parte, există şi varianta de a împărţi o maşină pentru mai mulţi locatari, într-un sistem de car-sharing, pe care îl putem dezvolta ca o asociere de beneficiari. Iar acest potenţial social, comunitar, e pasul spre un oraş mai prietenos - pentru mine cel puţin”, a explicat arhitecta Maria Duda, membru fondator în cadrul asociaţiei de educare şi design urban „Baza. Deschidem Oraşul”.

Sursa citată concluzionează:

„Pe termen lung, transportul la cerere prin aplicaţii (ride-hailing) degrevează traficul. Fiecare maşină din aplicaţie poate înlocui, potenţial, nevoia autoturismului personal, căci, fiind în mişcare, nu rezervă locuri de parcare şi oferă utilizatorului confortul obişnuit. Coroborat cu potenţialul de transformare a locului tradiţional de parcare la bordură într-un instrument de planificare şi negociere comunitară, întreaga stradă poate beneficia de un plus de atractivitate şi confort, conform specialiştilor în planificare urbană”.