PFMS şi Inspectoratul General pentru Imigrări: dialog activ pentru optimizarea procedurilor privind angajarea personalului non-UE

Reprezentanţii Patronatului Forţei de Muncă Străine (PFMS), membru al Confederaţiei Patronale Concordia, anunţă, într-un comunicat remis redacţiei, că au avut săptămâna trecută o întâlnire oficială cu delegaţia Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), condusă de domnul Tiberiu-Gim Giurea, Chestor de poliţie şi Inspector General. Din partea PFMS au participat Marius Ştefănescu, membru al Consiliul Director al Confederaţiei Patronale Concordia şi preşedintele Patronatului Forţei de Muncă Străine, alături de alţi membri şi reprezentanţi ai companiilor din multiple industrii strategice.

Potrivit sursei citate:

„Discuţiile s-au axat pe identificarea şi implementarea unor soluţii concrete pentru eficientizarea procesului de obţinere a permiselor de muncă ale cetăţenilor din afara Uniunii Europene. A fost subliniată nevoia de simplificare şi predictibilitate în ceea ce priveşte documentaţia necesară şi calendarul procedurilor, pentru a susţine competitivitatea companiilor din România şi a răspunde mai bine deficitului de forţă de muncă resimţit în industrii esenţiale precum producţia, agricultura sau HoReCa.

Întâlnirea face parte dintr-un dialog instituţional recurent pe care Concordia îl menţine cu autorităţile publice, în special cu IGI, în vederea unei colaborări constructive pe subiecte de interes major pentru piaţa muncii”.

Marius Ştefănescu, membru al Consiliul Director al Confederaţiei Patronale Concordia şi preşedintele Patronatului Forţei de Muncă Străine, a declarat: „Dialogul este una dintre valorile fundamentale ale Concordia, iar deschiderea Inspectoratului General pentru Imigrări ne confirmă că doar prin cooperare putem aduce îmbunătăţiri reale în sistem. Angajaţii non-UE susţin industrii cheie în România şi contribuie direct la bunul mers al economiei, indiferent de sezonalitate. Fluidizarea procedurilor aduce beneficii nu doar companiilor, ci şi sectorului public, printr-o mai bună colectare de taxe şi prin creşterea PIB-ului”.

„Pentru Inspectoratul General pentru Imigrări, o prioritate constantă este eficientizarea proceselor administrative, astfel încât operatorii economici să poată accesa în timp util forţa de muncă externă de care au nevoie. Înţelegem presiunea resimţită de companii în contextul deficitului de personal. De aceea, una dintre priorităţile mandatului meu este să lucrăm activ şi să colaborăm cu mediul privat, pentru a asigura un cadru legal funcţional, predictibil şi adaptat realităţilor economice actuale.”, a declarat Tiberiu-Gim Giurea, Chestor de poliţie, Inspector General al Inspectoratului General pentru Imigrări.

Participanţii au salutat progresele făcute de IGI în direcţia digitalizării aplicaţiilor, care facilitează o comunicare mai eficientă între instituţie şi angajatori, reducând timpul de procesare şi eliminând blocajele birocratice.

„Digitalizarea este un pas esenţial pentru creşterea calităţii serviciilor publice şi pentru reducerea fricţiunilor din sistem. Ne bucurăm că IGI îşi asumă acest proces, iar rezultatele deja încep să se vadă în experienţa celor care depun aplicaţii,” a completat Marius Ştefănescu.

Sursa citată precizează: „În linie cu angajamentul pentru servicii publice moderne şi adaptate nevoilor actuale ale cetăţenilor şi angajatorilor, Inspectoratul General pentru Imigrări a inaugurat pe 2 iulie noul sediu al Serviciului pentru Imigrări Ilfov, un proiect strategic ce reflectă viziunea instituţiei privind digitalizarea şi eficientizarea administraţiei publice. Amplasat într-un spaţiu accesibil, modern şi adaptat cererii tot mai mari din această zonă dinamică, noul sediu reprezintă mai mult decât o relocare, este o expresie a deschiderii, respectului faţă de timp şi a orientării către cetăţean”.

Tiberiu-Gim Giurea, Chestor de poliţie, Inspector General al Inspectoratului General pentru Imigrări, a declarat: .„Activitatea Inspectoratului General pentru Imigrări are un impact direct asupra calităţii vieţii celor care aleg România pentru muncă, studii sau protecţie. Ne dorim ca întregul proces - de la depunerea documentelor până la comunicarea deciziei - să devină complet digitalizat. Aceasta nu este doar o reformă administrativă, ci o schimbare de viziune, prin care ne propunem să reducem birocraţia, să creştem transparenţa şi să contribuim activ la dezvoltarea sustenabilă a economiei româneşti”.

Aceeaşi sursă menţionează:

„Forţa de muncă non-UE susţine industriile esenţiale ale economiei româneşti. Peste 140.000 de angajaţi activi şi un nou contingent aprobat pentru 2025

La finalul anului 2024, România înregistra peste 140.640 de salariaţi proveniţi din afara Uniunii Europene, conform datelor Ministerului Muncii şi ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Deşi contingentul de muncă stabilit pentru acel an a fost de 100.000 de persoane, nivelul ridicat al cererilor - peste 130.000 în total - a confirmat presiunea crescută din partea angajatorilor, în condiţiile în care peste 80% din avizele disponibile fuseseră deja epuizate până în luna septembrie.

Pentru anul 2025, Guvernul a menţinut plafonul de 100.000 de avize, într-un context în care tot mai multe sectoare din economie - de la producţie (29.141 angajaţi non-UE), construcţii (28.538), comerţ (20.008) şi HoReCa (18.844), până la servicii administrative şi de suport (12.189) - se bazează constant pe această forţă de muncă pentru a-şi susţine activitatea.

Potrivit datelor analizate, peste 60% dintre avizele emise în 2024 au vizat Grupa Majoră 9, care include ocupaţii necalificate precum muncitori în agricultură, construcţii, curăţenie sau manipulare marfă. Cele mai frecvente ţări de origine ale lucrătorilor non-UE din România rămân Nepal, Sri Lanka, Turcia şi India.

În acest context, nevoia de aliniere între nevoile mediului de afaceri şi capacitatea instituţională de a răspunde eficient acestor solicitări este mai acută ca oricând”.