Statele Unite au anunţat un nou pachet de sancţiuni împotriva industriei petroliere ruseşti, vizând direct companiile Rosneft şi Lukoil, considerate surse majore de finanţare pentru efortul de război al Kremlinului. Decizia a fost comunicată de secretarul american al Finanţelor, Scott Bessent, care a explicat că măsura vine în contextul refuzului preşedintelui Vladimir Putin de a se angaja serios în negocieri de pace privind conflictul din Ucraina. „În faţa refuzului preşedintelui Putin de a opri acest război smintit, Departamentul Trezoreriei impune sancţiuni celor mai importante două companii petroliere care finanţează maşina de război a Kremlinului”, a declarat Bessent, citat de AFP. Acesta a precizat că Departamentul Trezoreriei „este pregătit să meargă şi mai departe, dacă acest lucru se dovedeşte necesar”, îndemnând totodată aliaţii Statelor Unite să se alăture acestor măsuri economice.
• Summitul Trump-Putin, anulat pe fondul stagnării diplomatice
Decizia de sancţionare a Rusiei a fost urmată de anularea neaşteptată a summitului dintre preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin, care urma să aibă loc la Budapesta, în Ungaria. „Noi am anulat întâlnirea cu preşedintele Putin. Nu mi se părea un lucru bun. Nu mi se părea potrivit să am o întâlnire cu Vladimir Putin şi atunci am anulat-o”, a declarat Trump la Casa Albă, potrivit Fox Business. Preşedintele american a afirmat că a „simţit că a venit timpul să impună sancţiuni uriaşe Rusiei”, dar a adăugat că speră ca acestea „să nu rămână în vigoare prea mult timp”. Trump a recunoscut, totodată, frustrarea faţă de lipsa de progres a negocierilor cu Moscova. „De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, avem conversaţii bune, dar apoi ele nu conduc nicăieri”, a spus liderul american în cadrul unei întrevederi cu premierul olandez Mark Rutte, la Casa Albă.
• Pieţele reacţionează imediat
Anunţul sancţiunilor a avut efecte rapide asupra pieţelor energetice, preţul petrolului crescând cu aproximativ 1,5% în tranzacţiile de miercuri seară. Deşi Kremlinul a anunţat că „pregătirile pentru întâlnirea Trump-Putin continuă”, purtătorii de cuvânt ai administraţiei ruse au recunoscut că procesul este „dificil” şi că dialogul bilateral se confruntă cu „obstacole semnificative”. Măsura luată de Washington survine într-un moment în care Uniunea Europeană finalizează al 19-lea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, a cărui prevedere principală vizează interzicerea totală a importurilor de gaze naturale ruseşti până în 2027, potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters. Propunerea, prezentată de Comisia Europeană, a primit un larg consens la reuniunea miniştrilor europeni ai Energiei de la Luxemburg, în ciuda opoziţiei Slovaciei şi Ungariei, state membre dependente de hidrocarburile ruseşti. Adoptarea formală a pachetului de sancţiuni a avut loc ieri, înaintea summitului UE cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, desfăşurat la Bruxelles.
• Trump: „Europa trebuie să treacă la viteza superioară”
În mai multe intervenţii publice, Donald Trump a criticat dependenţa energetică a Europei faţă de Rusia, considerând-o „incoerentă şi periculoasă”. „Europa trebuie să treacă la viteza superioară. Ea nu poate continua să acţioneze aşa cum face în prezent. Cumpără petrol şi gaze naturale de la Rusia, în timp ce se află în conflict cu această ţară. Este jenant pentru ea”, declara preşedintele american în septembrie. Prin noile sancţiuni impuse şi anularea summitului bilateral, relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia ating un nou nivel de tensiune, marcând o ruptură temporară în dialogul diplomatic direct. Deşi administraţia Trump insistă că uşa negocierilor rămâne deschisă, mesajul transmis de Washington este clar: fără progrese reale în direcţia păcii, costurile economice pentru Kremlin vor continua să crească.
India ar putea reduce importurile de petrol rusesc
Statele Unite şi India sunt aproape de semnarea unui acord comercial major care ar putea include o reducere semnificativă a tarifelor americane pentru exporturile indiene, în schimbul limitării achiziţiilor de petrol rusesc de către New Delhi, potrivit publicaţiei Mint, citată de CNBC. Surse citate de presa indiană afirmă că Washingtonul ar putea reduce taxele vamale aplicate exporturilor indiene de la 50% la aproximativ 15-16%, ca parte a noului acord. În acelaşi timp, India ar putea creşte cota de import pentru porumb nemodificat genetic din SUA, menţinând o taxă de 15%, şi propune un mecanism prin care cele două ţări să poată renegocia periodic tarifele şi accesul pe pieţe. Preşedintele american Donald Trump a declarat că premierul indian Narendra Modi i-ar fi transmis într-o convorbire telefonică faptul că India va ”reduce semnificativ” achiziţiile de petrol rusesc. ”El nu va cumpăra mult petrol din Rusia. Vrea ca războiul să se încheie la fel de mult ca mine”, a spus Trump, adăugând că India s-ar putea confrunta cu ”tarife masive” dacă nu respectă angajamentul. Totuşi, Ministerul indian de Externe a afirmat ulterior că nu are cunoştinţă despre o astfel de convorbire, reiterând că politica energetică a Indiei ”este ghidată exclusiv de protejarea intereselor consumatorului indian într-un context energetic volatil”.
Narendra Modi a anunţat că va lipsi de la summitul ASEAN de la Kuala Lumpur, ratând astfel o posibilă întâlnire cu preşedintele SUA, Donald Trump.
Relaţiile comerciale dintre cele două ţări s-au deteriorat în ultimele luni, după ce Trump a impus în august o suprataxă de 25% asupra exporturilor indiene ca sancţiune pentru continuarea achiziţiilor de petrol rusesc, ridicând nivelul total al tarifelor la 50%. India, care a devenit al doilea cel mai mare cumpărător de petrol rusesc după China, importând circa 1,6 milioane de barili pe zi în prima jumătate a anului, insistă că oprirea bruscă a importurilor ar necesita „un plan global” pentru stabilizarea pieţei energetice.
Fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei şi un aliat de lungă durată al lui Vladimir Putin, a afirmat că SUA sunt „adversarul” Rusiei, constatând ironic că „pacificatorul” Donald Trump „s-a angajat acum pe deplin pe calea războiului împotriva Rusiei”, după ce Washingtonul a decis să impună sancţiuni principalelor două companii petroliere ruse, Rosneft şi Lukoil, relatează Sky News. „Dacă vreunul dintre numeroşii comentatori mai avea încă iluzii, iată: Statele Unite sunt adversarul nostru, iar «pacificatorul» lor vorbăreţ s-a angajat acum pe deplin pe calea războiului împotriva Rusiei. Da, el nu luptă întotdeauna activ de partea Kievului lui Bandera, dar acesta este conflictul lui acum, nu al senilului Biden!”, a comentat pe Telegram Dmitri Medvedev. „Desigur, ei vor spune că nu a avut de ales şi a fost presat de Congres etc. Acest lucru nu schimbă esenţa: deciziile luate sunt un act de război împotriva Rusiei. Iar acum Trump s-a aliniat complet cu smintita de Europă”, a scris Medvedev. Medvedev mai spune că drumul Rusiei către victorie este să distrugă Ucraina şi să nu facă „înţelegeri fără sens”.
Într-un limbaj mai diplomatic, Ministerul de Externe de la Moscova a calificat noile sancţiuni ale SUA drept „contraproductive” pentru găsirea păcii în Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat reporterilor că, dacă administraţia Trump va urma exemplul administraţiilor anterioare, „atunci va fi un eşec”. „Ţara noastră a dezvoltat o imunitate solidă la restricţiile occidentale şi va continua să îşi dezvolte cu încredere potenţialul economic, inclusiv în domeniul energetic", a adăugat ea.
Acestea au fost primele reacţii de la Moscova după ce Donald Trump a impus sancţiuni celor două mari companii petroliere ruseşti.























































Opinia Cititorului