Poliţia Română, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, Asociaţia Română a Băncilor şi Mastercard au lansat campania naţională „Uniţi împotriva escrocheriilor”, în cadrul proiectului Siguranţa Online, ca răspuns la evoluţia rapidă a înşelătoriilor comise prin telefon, SMS sau online, potrivit unui comunicat al iniţiatorilor, remis redacţiei. Iniţiativa îşi propune să îi ajute pe consumatori să recunoască şi să evite mai uşor tentativele de fraudă, prin exemple reale, educaţie şi instrumente de prevenire, cu accent în special pe publicul de peste 60 de ani, conform aceleiaşi surse.
Potrivit iniţiatorilor, campania urmăreşte să facă mai vizibile scenariile folosite de infractori şi să creeze un cadru de colaborare între autorităţi, instituţii financiare şi consumatori, pentru schimbul de informaţii privind tiparele de înşelătorie şi prevenirea lor mai eficientă. Resursele campaniei sunt disponibile pe platforma Siguranţa Online, precizează aceeaşi sursă.
Campania este lansată într-un context în care tot mai mulţi români sunt expuşi la mesaje suspecte, promisiuni de câştiguri rapide sau apeluri alarmante din partea unor presupuse rude aflate în dificultate ori a unor falşi reprezentanţi ai autorităţilor, mai notează sursa citată. Conform datelor DNSC, numărul fraudelor aproape s-a dublat în 2025 faţă de anul anterior, iar phishingul a rămas cea mai utilizată metodă, în creştere cu peste 70% faţă de 2024, conform documentului sursă.
Iniţiatorii campaniei susţin, potrivit aceleiaşi surse, că tehnologia are astăzi un rol dublu: poate contribui la prevenirea şi combaterea înşelătoriilor, dar este folosită tot mai des şi de infractori, inclusiv pentru a imita voci sau chipuri familiare cu ajutorul inteligenţei artificiale. În acest context, campania pune accent pe educaţie şi pe însuşirea unor mecanisme simple prin care oamenii să poată identifica din timp potenţialele fraude, precizează sursa citată.
Pilonul central al demersului este o platformă digitală prezentată drept prima din România actualizată constant cu exemple reale de fraudă, menţionează comunicatul sursă. Aceasta explică, într-un limbaj accesibil, cum funcţionează cele mai răspândite metode de înşelătorie şi cum pot fi oprite la timp, incluzând şi mărturii ale unor persoane care au trecut prin astfel de experienţe, susţin iniţiatorii.
Printre cele mai frecvente tipuri de fraudă documentate pe platformă se află metoda WhatsApp „Telefonul stricat”, în care victima primeşte mesaje de la o persoană care pretinde că este un membru al familiei şi solicită bani, metoda vishing legată de false oportunităţi de investiţii, precum şi scenarii în care escrocii se dau drept reprezentanţi ai băncii, ai Poliţiei sau ai BNR pentru a determina victima să îşi transfere economiile într-un cont pretins sigur, precizează aceeaşi sursă. Comunicarea poate include inclusiv documente false şi apeluri telefonice cu numere falsificate prin spoofing, mai notează iniţiatorii.
Campania atrage atenţia şi asupra unor forme mai noi de fraudă, bazate pe utilizarea inteligenţei artificiale pentru clonarea vocii, se arată în comunicat. Sunt menţionate în acest sens metoda „Accidentul” şi varianta „Nepotul la ananghie”, în care victima este convinsă, sub presiune emoţională, că o rudă apropiată se află într-o situaţie gravă şi are nevoie urgentă de bani, potrivit sursei citate. Ca măsură de prevenţie, iniţiatorii promovează conceptul de „parolă de familie”, construită din amintiri şi detalii cunoscute doar de cei apropiaţi, conform comunicatului sursă.
Potrivit Asociaţiei Române a Băncilor, rata de fraudă pentru transferurile bancare către alte conturi era de 0,003% în România, după numărul tranzacţiilor, la finele anului 2024, iar rata de fraudă după numărul tranzacţiilor cu cardul în totalul plăţilor cu cardul era de 0,005%, de trei ori sub media Uniunii Europene, conform aceleiaşi surse. Reprezentanţii ARB spun că obiectivul Siguranţa Online este creşterea nivelului de educaţie digitală, astfel încât utilizatorii să evite furnizarea datelor bancare sensibile şi să conştientizeze riscurile legate de manipularea pentru transferul banilor sau instalarea unor aplicaţii la cererea fraudatorilor, mai notează aceeaşi sursă.
Demersul va include şi materiale realizate împreună cu creatori de conţinut, pentru ca recomandările de prevenire să ajungă la public într-un limbaj simplu şi uşor de înţeles, precizează iniţiatorii. Potrivit comunicatului sursă, aceştia afirmă că scopul campaniei este să arate că vocea de la telefon poate fi falsă, însă vigilenţa şi comunicarea în familie rămân printre cele mai eficiente forme de protecţie.


















































Opinia Cititorului