Preţurile bunurilor cresc în monedă convenţională, dar scad raportat la aur

Bunurile de consum din întreaga lume devin tot mai scumpe atunci când sunt evaluate în monede tradiţionale. Totuşi, exprimate în uncii de aur, aceleaşi bunuri au devenit mai accesibile, o dovadă clară că metalul preţios continuă să protejeze puterea de cumpărare în contextul inflaţiei globale şi al deprecierii valutare, conform unui comunicat transmis redacţiei.

În ultimul deceniu, preţul unei game variate de bunuri şi servicii de zi cu zi, de la tehnologie şi produse electrocasnice, până la servicii de divertisment şi timp liber, a înregistrat creşteri semnificative ca valoare nominală. Însă, valoarea lor echivalentă în aur a scăzut. Cu alte cuvinte, consumatorii plătesc mai mult în monedă obişnuită, dar valoarea reală a cheltuielilor lor este mai mică atunci când este măsurată în aur.

Această tendinţă este uşor de observat în cazul unora dintre cele mai cunoscute produse de consum din lume. Noul iPhone Max 17 (1 TB) este cel mai accesibil model de până acum atunci când este evaluat în aur, la doar 0,46 uncii troy. În comparaţie, modelele flagship anterioare costau 0,87 uncii în 2022, 0,78 uncii în 2023 şi 0,64 uncii în 2024, ceea ce înseamnă o reducere de peste 50% în aur în doar trei ani.

O evoluţie similară este vizibilă şi la festivalul Oktoberfest din Munchen. În 2025, cu o uncie de aur poţi cumpăra 186 de litri de bere, faţă de 99 de litri în 2015 şi doar 56 de litri în 2005. În doar doi ani, un investitor în aur poate achiziţiona cu 26% mai multă bere decât în 2024 şi cu 56% mai multă decât în 2023.

„Pentru cei care economisesc în aur, inflaţia practic nu există, dimpotrivă, bunurile devin mai accesibile. Aceasta este puterea banilor reali: ei păstrează valoarea muncii şi a economiilor, indiferent de fluctuaţiile valutare,” explică Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România.

Creşterea globală a preţurilor de consum a fost însoţită de o scădere constantă a puterii de cumpărare a principalelor valute. Din anul 2020, dolarul american şi euro şi-au pierdut peste 20% din valoarea reală, afectate de inflaţia persistentă, de politica monetară expansivă şi de încetinirea creşterii economice.

În contrast, aurul nu doar că şi-a menţinut puterea de cumpărare, dar a atins luna aceasta un nou nivel record, depăşind 4.300 USD pe uncie troy. În ciuda valorii nominale record, stabilitatea sa în termeni reali continuă să îl facă o formă atractivă de păstrare a valorii, atât pentru investitorii instituţionali, cât şi pentru cei privaţi. Această rezilienţă este recunoscută şi la nivel instituţional.

„Într-o lume în care toate monedele îşi pierd puterea de cumpărare, aurul rămâne măsura universală a bogăţiei. Nu oferă dobândă, dar îşi păstrează puterea de cumpărare, iar aceasta este cea mai solidă formă de protecţie pe care un investitor o poate avea. Potrivit Goldman Sachs, până la sfârşitul anului viitor, preţul aurului va ajunge la 4.900 USD. Prognoza noastră este de peste 5.000 USD până la sfârşitul deceniului, deşi, în acest moment, pare o estimare conservatoare,” conchide Victor Dima, potrivit comunicatului.

Potrivit World Gold Council, băncile centrale la nivel global au adăugat un volum net de 15 tone de aur în rezervele lor în luna august a acestui an, continuând tendinţa puternică de cumpărare observată pe parcursul întregului an. Printre cei mai activi cumpărători s-au numărat ţări precum Polonia, Republica Cehă, China şi Turcia, iar alte state din Europa şi Asia au anunţat planuri de creştere a ponderii aurului în rezervele valutare.

Investitorii români urmează tendinţa globală

În România, interesul pentru aurul fizic a crescut constant în ultimii ani. Tot mai mulţi investitori, atât persoane fizice, cât şi companii, îl consideră o protecţie pe termen lung împotriva inflaţiei, a volatilităţii valutare şi a incertitudinii geopolitice.