PROVOCĂRI ŞI RISCURI ÎN SCHEMELE FINANŢATE DIN PNRRProducerea energiei regenerabile - între dorinţele ministerului de resort şi aşteptările mediului de afaceri

George Marinescu
Ziarul BURSA #Fonduri Europene #Energie / 8 aprilie

Producerea energiei regenerabile - între dorinţele ministerului de resort şi aşteptările mediului de afaceri

Dan Drăgan: "Apelul de proiecte se adresează atât producătorilor cu experienţă în domeniul generării, cât şi consumatorilor industriali" Sorin Elisei: "Depunerea până pe 31 mai avantajează firmele cu lanţ scurt al managementului de decizie" Roxana Mircea: "Schema de finanţare s-ar putea transforma într-o loterie" Sebastian Staicu: "Preţurile materialelor şi echipamentelor necesare realizării acestor capacităţi pot creşte în următoarea perioadă, iar investitorii trebuie să îşi asume din equity susţinerea acestor costuri suplimentare"

Priorităţile schemelor de finanţare din PNRR care au început să fie lansate de Ministerul Energiei sunt reprezentate de creşterea capacităţilor de generare, creşterea volumelor puse la dispoziţia consumatorilor finali şi revenirea ţării noastre ca exportator net de electricitate în această zonă pentru asigurarea stabilităţii energetice a ţărilor vecine care sunt în poziţie nefavorabilă de a-şi acoperi consumul din propria generare, a afirmat, ieri, Dan Drăgan, consilierul ministrului Energiei - fost secretar de stat în ministerul de resort -, în cadrul videconferinţei "Linii de finanţare prin PNRR", organizată de Energynomics.

Domnul Drăgan s-a referit pe larg şi la apelul de proiecte lansat în 31 martie, cu termen final de aplicare 31 mai, privind realizarea de către companiile din ţara noastră a unor capacităţi de producţie în zonele fotovoltaic şi eolian, pe o schemă de finanţare prevăzută în PNRR, pentru care sunt alocaţi 457 milioane euro.

"Este prima dată când un apel de proiecte este atât de flexibil pentru că ne adresăm tuturor participanţilor în piaţă, atât producătorilor cu experienţă în domeniul generării cât şi consumatorilor industriali. Avem un sistem de punctaj foarte transparent care va conduce către maximizarea investiţiilor, iar Avizului Tehnic de Racordare (ATR) va fi necesar la semnarea contractelor de finanţare, moment pe care îl preconizăm undeva în august-septemebrie sau cel mai târziu octombrie, după evaluarea proiectelor depuse şi soluţionarea contestaţiilor", a spus fostul secretar de stat în Ministerul Energiei.

El a menţionat că, în curând, vor fi lansate apeluri de proiecte, finanţate din PNRR, şi pentru producţia de hidrogen prin intermediul electrolizoarelor, şi pentru cogenerarea de înaltă eficienţă în termia urbană de această ultimă schemă de finanţare urmând a beneficia doar unităţile administrativ teritoriale.

"Pentru partea de eficienţă energetică, de cogenerare a companiilor, vom veni cu un apel de 60 milioane euro pentru industrie prin intermediul Fondului de Modernizare. Pe Fondul de Modernizare avem proiecte de la Transelectrica deja trimise spre aprobare în valoare de peste 400 milioane euro, pentru întărirea reţelei de distribuţie, care să preia şi energia produsă din surse regenerabile. Tot pe Fondul de Modernizare vom lansa scheme de finanţare pentru capacităţi de producţie din surse regenerabile pentru anumite sectoare economice, cum ar fi agricultura, pornind de la partea de irigaţie, continuând cu producţia şi procesare. Prin Fondul de Modernizare vom avea apeluri pentru producerea de biomasă, biogaz, pentru gazeificarea deşeurilor, vom avea o schemă flexibilă prin intermediul unor vouchere pentru prosumeri, scheme de finanţare pentru partea de centrale pe gaz şi cogenerare, pe centrale de ciclu combinat, pentru partea de eficienţă, pentru partea de stocare nu dora pe bază de baterii ci şi cu alte tehnologii, cum ar fi acumularea de pompaj. Schema specifică de finanţare pentru capacităţile de energie din surse regenerabile pentru companiile din sectorul agro-alimentar va fi derulată, cu siguranţă, prin Agenţia Fondurilor pentru Investiţii Rurale (AFIR), deoarece la Ministerul Energiei nu avem capabilitatea tehnică de a gestiona toate aceste scheme. Sumele acordate prin Fondul de Modernizare pentru instalarea de panouri fotovoltaice în agricultură, pentru biomasă, biogaz şi pentru producerea energiei necesară în irigaţii vor fi semnificative", a precizat Dan Drăgan.

Consilierul ministrului energiei a mai aratăt că, prin Fondul de Modernizare, vor fi schimbate sau modernizate conductele termice din reţele de distribuţie din oraşe şi vor fi realizate capacităţi de producţie din surse regenerabile (cum ar fi panouri voltaice) de către instituţiile publice şi autorităţile locale.

"Proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru schemele finanţate prin Fondul de Modernizare se află în avizare interministerială, au fost primite mai multe observaţii, dar noi ne dorim ca într-o săptămână - maximum două, să avem actul normativ aprobat de Guvern şi publicat în Monitorul Oficial", a spus Dan Drăgan.

Fostul secretar de stat s-a referit şi la necesitatea aprobării cât mai rapid a Strategiei Naţionale pentru hidrogen, mai ales că în curând va fi lansat apelul pentru producerea acestuia prin intermediul electrolizoarelor.

"Sunt industrii care cumpără hidrogen, deoarece au nevoie de el şi îşi doresc chiar să îl producă. De aceea, avem în Ministerul Energiei un compartiment specializat pe hidrogen care colaborează foarte strâns cu Institutul de la Râmnicu-Vâlcea. Apelul pentru proiectele privind producerea hidrogenului va fi lansat în curând şi suntem convinşi că vom avea foarte mulţi aplicanţi, dar pe termen lung trebuie să dezvoltăm o strategie pentru maximizarea utilizării hidrogenului în industria chimică şi în transporturi unde putem face adevărata decarbonare. Avem deja prima alocare de fonduri din PNRR pentru această strategie şi sperăm ca până la sfârşitul anului în curs să avem principalele linii pe care le vom urma, inclusiv producţia de hidrogen din surse neutrale", a menţionat Dan Drăgan.

Clarificări necesare pentru Ghidul privind capacităţile de producere din surse regenerabile

Reprezentanţii companiilor din ţara noastră susţin, însă, că Ministerul Energiei trebuie să clarifice în prealabil anumite aspecte din ghidul privind depunerea proiectelor pentru realizarea de capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile.

"Perioada de depunere a proiectelor este substanţial de mică. Depunerea până pe 31 mai avantajează firmele cu lanţ scurt al managementului de decizie. Preţul ofertat în comparaţie cu contribuţia proprie va trebui să ţină cont de capitolul din analiza financiară pusă în ghid, în sensul că în lipsa grantului proiectul nu e viabil, în timp ce cu grant devine fezabil. Cred ca vor fi foarte mulţi ofertanti pentru montarea de panouri fotovoltaice. Pe eolian, nu sunt atât de multe proiecte în zona de 30-40-50 MW, ceea ce ar face atractiv grantul la un procent de 30-35%. La autoconsum cred că va fi nevoie de clarificări. Înţelegem că sunt eligibile facilităţile care injectează în reţea şi au autoconsum de 50%, pentru că ghidul spune că trebuie să ai ATR (aviz tehnic de racordare). Cei care produc pentru autoconsum 100%, în opnia noastră nu sunt eligibili. Printre riscurile presupuse în succesul acestui proiect, mă aştept să se numere o perioadă mare de evaluare. Dacă estimăm că în şase luni avem începerea lucrărilor, pe care trebuie să le finalizăm în anul 2024 când abia atunci putem trage tranşa de bani nerambursabili, trebuie să ştim că suntem nevoiţi să susţinem proiectul pe banii noştri sau prin intermediul unui credit-punte. Iar pe lângă aceasta mai există riscul că, dacă începem lucrările pe riscul propriu şi nu suntem selectaţi pentru finanţare din PNRR, atunci la următoarele linii de finanţare se va păstra principiul ca lucrările să nu fi început", a spus Sorin Elisei, director în cadrul companiei Deloitte România.

La perioada depunerii proiectelor s-a referit şi Roxana Mircea, Managing Partner al REI Group, care a arătat că, deşi sesiunea de apel este deschisă la nivel declarativ, nu se pot încă depune proiecte în aplicaţie, dar acestea pot fi trimise doar prin e-mail.

"În opinia mea nu vor fi mii de proiecte, deoarece timpul este destul de scurt şi avem companii mari sau foarte mari unde deciziile se iau foarte greu. Estimez că vor fi undeva la vreo 500-maximum 1000 de proiecte. S-ar putea să se ducă companiile mici cu minimul de 0,2 MW putere instalată, ceea ce înseamnă că tu trebuie să ai consum de 0,1 MW, conform condiţiei din ghid ca 50% din producţie să fie pentru autoconsum. Sigur, această axă de finanţare este pentru autoconsum, dar preconizez că vor veni şi companii care vor încerca să depună proiecte pentru producerea de energie din surse regenerabile pe care să o vândă în reţea şi se vor lipsi de cele 10-15 puncte acordate la clasificare pentru autoconsum, deoarece această schemă este destinată companiilor care vor să producă pentru ele. De aceea, cred că vor fi multe companii mici, cu proiecte până într-un megawatt (MW), deoarece proiectele a căror valoare depăşeşte un megawatt primesc un grant de doar 30-35% din valoarea totală, procentul fiind mai mare doar pentrru producţiile sub pragul respectiv. De aceea, considerăm că schema respectivă s-ar putea transforma într-o loterie", a spus Roxana Mircea.

Sebastian Staicu, Project Finance Manager în cadrul BCR, a precizat că sunt mai multe elemente care pot perturba implementarea schemei de finanţare privind realizarea capacităţilor de producere a energiei din surse regenerabile, printre care se numără şi condiţia pusă în ghid ca băncile să nu execute timp de cinci ani ipoteca pusă anterior, cu prilejul altei finanţări, asupra imobilului pe care a fost montată o astfel de capacitate. Cu toate acestea, reprezentantul BCR a menţionat că schema respectiva este necesară.

"Dacă e să analizăm preţurile din energie în ultimele luni, pare că o investiţie nici nu mai are nevoie de grant, pentru că are IRR-uri enorme. Dar aceasta este o situaţie de criză care nu va dura, dar care dă un semnal de alarmă companiilor că trebuie să se protejeze de aceste preţuri, în contextul tranziţiei privind producerea energiei din surse fosile la surse regenerabile. Volatilitatea preţurilor este foarte probabilă şi pentru următoarea perioadă, trebuie să ne protejăm de ea, dar nu trebuie să ne aşteptăm la astfel de preţuri, chiar dacă acum sunt de 150-200 euro. Aceste preţuri nu pot fi luate în calcul la investiţiile pe termen lung, de 10-15-20 de ani, şi nu pot fi asumate din mai multe considerente, inclusiv că nu pot fi suportate de consumatorii finali. Astfel de investitii sunt considerate investiţii verzi şi există un interes ridicat din partea companiilor - vedem interes din zona sectorului alimentar, din sectorul industrial şi din sectorul real-estate - şi din partea băncilor pentru astfel de proiecte. (...) Mai este o problemă cu preţurile materialelor şi echipamentelor necesare realizării acestor capacităţi, preţuri care pot creşte în următoarea perioadă, dar cred că fondurile europene pot ajuta la reducerea impactului prin faptul că există o subvenţie, iar banca îşi face un calcul cât poate să dea pe baza cash- flow-urilor viitoare. Însă investitorii trebuie să ia în calcul, la întocmirea bugetului proiectului, astfel de creşteri şi să îşi asume din equity susţinerea acestor costuri suplimentare", a spus Sebastian Staicu.

Optimizarea profitabilităţii capacităţilor de producere a energiei, doar în contextul mixului energetic

Optimizarea profitabilităţii capacităţilor de producere a energiei trebuie realizată doar în contextul mixului energetic, a afirmat Cristian Athanasovici, Business Development Manager al companiei Kawasaki Gas Turbines Europe GmbH.

"Nu avem o soluţie unică de producere a energie; există mai multe soluţii, dar pentru optimizarea profitabilităţii lor trebuie să fie cuprinse într-un anumit mix energetic. Din păcate, în acest moment cogenerarea se adresează doar sectorului de încălzire urbană şi la schema respectivă vor putea aplica numai unităţile administrativ-teritoriale. Pentru cogenerarea în industrie nu a apărut încă nimic pe plan intern şi sunt curios cum va fi abordată această soluţie care este recomandată de Uniunea Europeană în sectoarele industriale. Noi, ca furnizori de echipamente de cogenerare, susţinem că această soluţie trebuie să coabiteze cu soluţia de producere a energiei din surse regenerabile, dar în coabitare trebuie să ştim cum dimensionăm aceste soluţii. Nu putem merge cu dimensionarea unei soluţii la consum maxim de energie în funcţie de maximul înregistrat de companie. Trebuie să vedem mai ales la panourile fotovoltaice cum vor fi dimensionate pentru că ele au anumit timp de funcţionare în care sunt optime - ziua - şi depind de zona în care radiaţia solară e mai mare sau mai mică şi trebuie să vedem ce facem cu energia de care avem nevoie în timpul nopţii. Folosim stocare, care este mărimea capacităţilor de stocare şi cum putem folosi gazul sau hidrogenul pentru stocare?", a spus Cristian Athanasovici.

Schemele de finanţare din PNRR pentru proiectele din energie nu reprezintă o şansă pentru industria chimică, a afirmat Mihai Aniţei, preşedintele Federaţiei Patronale a Producătorilor din Chimie (Metachim).

"Nu ştim de ce schema de cogenerare nu se aplică şi pentru industrie, deoarece industria chimică are nevoie de o astfel de schemă, iar paybak-ul sau IRR-ul ar fi foarte eficient. De asemenea, avem nevoie de schema de producere a hidrogenului, care este specialitatea industriei noastre chimice. Încă nu am înţeles de ce nu este foarte clar specificat pentru ce va fi această viitoare schemă şi care va fi zona de finanţare. Noi, ca industrie, mai suntem interesaţi în stocarea CO2, care va intra probabil în procesul de decarbonizare. Industria chimică produce foarte mult CO2, iar o soluţie alternativă până la eliminare este stocarea lui sau folosirea lui. În viitorii 10 ani stocarea CO2 ar putea fi o soluţie pentru Europa", a precizat Mihai Aniţei.

Probleme cu creşterea costurilor materiilor prime şi cu livrarea echipamentelor

Referitor la proiectele pentru producerea hidrogenului, Răzvan Dedu, CEO al companiei Electroservice RB susţine că în domeniul cogenerării trebuie pregătit mixul energetic cu hidrogen, chiar dacă este greu de crezut că în perioada următoare vom avea hidrogen pentru punerea în funcţiune a unor astfel de capacităţi. El a menţionat şi alte aspecte sensibile ce privesc latura practică a proiectelor din energie cu privire la execuţia efectivă a lucrărilor de instalare sau modernizare a echipamentelor energetice.

"Termenul de finalizare 2025- 2026, ni se pare extrem de strâns, pentru că, lăsând la o parte zona birocratică, în contextul actual al nesiguranţei privind preţurile materialelor, materiilor prime şi echipamentelor, două elemente mai pot influenţa realizarea proiectelor: construcţia realistă a bugetelor şi respectarea termenelor de punere în funcţiune a instalaţiilor. În ultima vreme, ne-am confruntat cu creşteri de preţuri şi livrări întârziate total neprevăzute la începutul proiectelor. În momentul de faţă primim oferte cu valabilitate de o săptămână-două-trei săptămâni şi niciun comerciant nu îşi mai asumă preţurile pe termen scurt, nu mai vorbim de temren mediu sau lung, în condiţiile în care noi trebuie să facem oferte contractuale pentru termene de doi-trei ani în fiecare proiect. Arăt că şi termenele de livrare a echipamentele s-au dublat; acum termenul de execuţie a unui astfel de echipamen, care iniţial era de un an, poate ajunge la doi ani. În aceste condiţii, să respectăm termenul de implementare din PNRR, 2025-2026, va reprezenta o provocare, iar planificarea trebuie făcută minuţios pentru aceste proiecte", a spus Răzvan Dedu.

Cu toate acestea, Răzvan Copoiu, CEO al Signify Romania and South-Eastern Europe susţine că în PNRR sunt destule fonduri pentru anumite proiecte mici din energie.

"Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat apelul pentru rutele culturale, unde sunt 100 milioane euro pentru renovarea clădirilor de patrimoniu. România are nevoie de iluminat arhitectural al acestor clădiri, deoarece în acest moment suntem printre puţinele ţări din Europa care nu beneficiază de acest lucru. În plus, a fost lansată aplicaţia pe Valul Renovării clădirilor rezidenţiale şi publice. În partea de renovare moderată, unde este alocat un miliard euro, putem vorbi şi despre iluminat. Până acum au fost depuse în primele patru zile 300 de proiecte, care au o valoare totală de 70% din suma alocată, ceea ce înseamnă că autorităţile locale s-au pregătit, aşa cum a făcut primăria Tulcea care a depus proiecte pentru 9 milioane euro şi primăria Hunedoara cu proiecte în valoare totală de 10 milioane euro. Vor mai fi lansate şi alte apeluri, cum ar fi cele pentru pistele de biciclete, unde alocarea este foarte mare şi unde, în proiectele respective, se poate vorbi despre corpuri de iluminat cu componentă fotovoltaică", a spus Răzvan Copoiu.

El s-a referit şi la fapul că beneficiarii proiectelor pot apela la un mix de finanţare prin PNRR şi prin Administraţia Fondului de Mediu în anumite investiţii, dar a reiterat faptul că sumele respective trebuie accesate în următorii doi ani şi proiectele trebuie finalizate în cursul anului 2026.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
Stiri Locale

Curs valutar BNR

28 Iun. 2022
Euro (EUR)Euro4.9457
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6715
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8931
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7258
Gram de aur (XAU)Gram de aur274.0955

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Centro
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro