Gerul testează securitatea energetică: consumul de gaze sare cu 17%, importurile cresc accelerat

Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat, ieri, la finalul şedinţei Comandamentului Energetic, că a crescut consumul de gaze naturale în ţara noastră, din cauza condiţiilor meteo, şi că pentru acoperirea întregii cantităţi necesare, s-a apelat şi la importul de gaze.

Bogdan Ivan a precizat: „În momentul de faţă, consumul de gaze naturale a crescut până în jurul cifrei de 58 milioane de metri cubi pe zi, cu aproximativ 17% în plus faţă de media anuală a perioadei similare a anului 2025. Extragem în fiecare zi o producţie internă de aproximativ 23,6 milioane de metri cubi, extragem din depozite 25,5 milioane de metri cubi, iar pentru diferenţă jonglăm din piaţă cu importuri din statele vecine”.

Situaţia respectivă reiese şi din datele publicate ieri de Transgaz care arată că producţia internă zilnică este de 23,6 milioane de metri cubi, iar extracţia din depozite a urcat la aproximativ 26 de milioane de metri cubi, valori aflate sub pragurile tehnice maxime, dar suficient de aproape încât să indice o funcţionare aproape la limită. Diferenţa dintre producţie şi consum este acoperită prin importuri consistente, România fiind alimentată atât din sud, prin Bulgaria, pe firul 1 al gazoductului Transbalcanic, cu un volum zilnic de 12,8 milioane de metri cubi, cât şi din vest, prin Ungaria, la punctul Arad-Csanadpalota, unde intră 2,4 milioane de metri cubi pe zi, de şase ori mai mult decât în ziua precedentă.

În paralel, România continuă să exporte gaze, în special către Republica Moldova, unde pleacă 5,6 milioane de metri cubi zilnic prin Ungheni, la care se adaugă aproximativ 1 milion de metri cubi livraţi Ucrainei prin conducta Isaccea 1-Orlovka 1. Chiar şi cu aceste exporturi, bilanţul este clar: România este importator net, cu un volum net de 8,6 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi, un nivel semnificativ mai mare decât în zilele anterioare şi echivalent cu aproape o treime din producţia internă curentă.

Acest gaz este absorbit rapid de un consum intern care a depăşit pragul de 58 de milioane de metri cubi pe zi, alimentat de temperaturile scăzute, de încălzirea rezidenţială în centralele individuale, de sistemele centralizate de termoficare şi de producţia de energie electrică. La acest moment, termocentralele pe gaz sunt principala sursă de electricitate a României, livrând peste 1.900 Megawaţi (MW) putere orară, un rol critic într-un sistem deja tensionat.

În acest context, Bogdan Ivan a subliniat deschis importanţa strategică a centralelor pe cărbune, mai ales în perioadele de ger extrem, explicând de ce autorităţile centrale au decis să păstreze o parte din aceste capacităţi chiar şi după revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Iniţial, ţara noastră trebuia să închidă 1.755 Megawaţi capacităţi pe cărbune până la 31 decembrie 2025, însă realitatea energetică a forţat o renegociere dură cu Comisia Europeană.

„Din punct de vedere al producţiei de energie electrică, astăzi suntem într-o medie de producţie de aprox 7.800 de MW şi consumăm aproximativ 8.500 MW în 24 de ore. Din punct de vedere al structurii, 24% din producţia energetică a României este bazată pe hidrocarburi, pe gaze, în special, 24% pe hidro, 16% pe nuclear, 14% pe cărbune. Dacă nu reuşeam să avem acea negociere cu CE şi să păstrăm în continuare centralele pe cărbune, astăzi am fi avut o problemă uriaşă cu producţia de energie”, a avertizat ministrul Energiei.

Dincolo de discursul politic, situaţia actuală scoate în evidenţă o realitate incomodă: securitatea energetică a României rămâne vulnerabilă în faţa şocurilor de temperatură, iar dependenţa de importuri reapare rapid atunci când consumul explodează. Cu producţia internă şi depozitele împinse aproape de limită, fiecare episod de ger extrem devine un test de stres pentru întregul sistem energetic naţional.