ACUE: Eliminarea plafonului la gaze este inevitabilă

Distribuitorii din energie susţin eliminarea plafonului de preţ privind gazele naturale, de la 1 aprilie 2026, dar atrag atenţia că, pentru a reduce impactul unor evoluţii nedorite pe piaţa de engros, trebuie găsite soluţii pentru protejarea consumatorilor, a afirmat, ieri, la o întâlnire informală cu mass-media, Daniela Dărăban, directorul executiv al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

Daniela Dărăban a declarat: "Din punctul nostru de vedere plafonul trebuie eliminat. Credem în efectele benefice ale pieţei libere, dar considerăm că trebuie planificată foarte bine ieşirea de sub plafon. Spre deosebire de energia electrică, ieşirea de sub plafon la gaze naturale se va face în în sezonul cald, deci când facturile, cel puţin la clienţii casnici, sunt cele mai mici. Dar asta nu înseamnă că nişte evoluţii nedorite pe piaţa pe piaţa de engros în ceea ce priveşte preţul nu ar influenţa ulterior preţul gazului final, deci preţul facturii în sezonul rece. De aceea, credem că trebuie gândită ieşirea de sub plafon. Noi credem că o soluţie ar fi ca, pe o perioadă limitată de timp, să revenim la gas release program, dar suntem deschişi şi la alte soluţii care pot să asigure o evoluţie cât mai lină a preţului în zona de engros”.

Directorul executiv al ACUE a precizat că nu poate estima cu cât va creşte factura la gaze naturale începând cu 1 aprilie - spre deosebire de Asociaţia Furnizorilor de Energie din România care a arătat recent că majorarea va fi de 5% a valorii actuale a facturii -, deoarece nu are vizibilitate pe achiziţiile care vor fi de la 1 aprilie 2026.

"Cred că este chiar greu să faci o estimare pe impactul de preţ în acest moment, mai ales că nu sunt tranzacţii pentru perioada post-aprilie 2026. Dacă nu am vizibilitate pe preţul de engros, preţ ce reprezintă 60% din factura finală a clientului, adică nu ştiu care este de fapt preţul de achiziţie al fiecărui furnizor, nu pot estima care este preţul final. Acesta este motivul pentru care spunem că trebuie să existe discuţii şi să avem un plan. Un plan făcut astăzi ne poate ajuta să avem vizibilitate post martie 2026. Noi nu avem cunoştinţă că există un astfel de plan la ANRE sau Ministerul Energiei. Nu au fost discuţii cu autorităţile pe subiectul acesta. Discuţii concrete pe evoluţiile din piaţa de gaze post-aprilie 2026, cel puţin cu noi, nu au existat”, a adăugat Daniela Dărăban.

Reprezentanta ACUE a explicat ce înseamnă sistemul gas release pe care furnizorii şi distribuitorii îl doresc aplicat după reliberalizarea pieţei de gaze naturale: "Gas release este un program de vizibilitate pe cantităţile disponibile şi pachetele disponibile la nivelul ofertei, pe piaţa engros. Nu este un preţ impus, este vorba de vizibilitate pe disponibilitate. Există această problemă, când nu ştii dacă găseşti gaze şi poţi să achiziţionezi la un preţ mai mare. Soluţia gas release înseamnă o îndepărtare a hazardului privind lipsa de gaze naturale în piaţă într-un anumit moment. Pentru consumatorul final, aceasta înseamnă un control mai mare pe preţ şi o factură mai uşor de suportat. Deci, pe lângă toată gândirea asta şi planificarea vizavi de ieşirea din plafon, trebuie să vedem şi ce soluţii avem ca pe piaţă să se evite spike-urile (n.red. - vârfurile) de preţ, că despre asta vorbim. Apoi, cred că trebuie să perfecţionăm un pic şi să ne asigurăm că funcţionează optim schema de ajutoare directe pentru cei care la nivelul consumatorului au nevoie de sprijin”.

• Probleme privind consumatorii vulnerabili

Referitor la consumatorii care au nevoie de sprijin, consumatorii vulnerabili, Daniela Dărăban a menţionat că, în privinţa voucherelor de 50 lei pentru factura de energie pe care statul le acordă acestora prin intermediul Ministerului Muncii, au apărut probleme privind plata sumelor respective.

"În acest moment sunt mai puţin de 1 milion de consumatori vulnerabili înscrişi pe platformă, deşi estimarea era că în ţara noastră sunt 1,5 milioane de astfel de consumatori. Dacă această încercare a mobilizării consumatorilor vulnerabili pentru înscrierea în platformă ar fi căzut în sarcina furnizorilor, am fi fost verificaţi foarte atent de autorităţi pentru îndeplinirea obligaţiei respective. Aşa, cât timp trebuie să se ocupe instituţiile publice, nu ştim ce se întâmplă. Există oameni care trebuie sfătuiţi şi sprijiniţi să se înscrie pe această platformă pentru a obţine ajutorul acordat de stat pentru plata facturii la energie. Platforma pe care STS a făcut-o e un pas mare înainte, dar ce lipseşte este o definire clară a consumatorului vulnerabil, care nu trebuie să se lege doar de venitul acestuia, ci să ia în calcul mai multe elemente, inclusiv partea de bunuri ce ar trebui declarate. De exemplu, dacă primeşti ajutor de şomaj, dar ai trei proprietăţi imobiliare, nu ar trebui să te califici pentru a primi tichetul pentru susţinerea plăţii facturii de energie. Noi dorim dezvoltarea platformei şi sprijinirea consumatorilor la înscrierea pe această platformă. Primăriile au departamente sociale, cu o evidenţă clară a persoanelor care beneficiază de ajutoare sociale. Considerăm că oamenii respectivi ar trebui ajutaţi de primării să se înscrie în platforma respectivă, pentru că este o problemă modul în care se implementează real ajutorul acordat de stat”, a spus Daniela Dărăban.

Directorul executiv al ACUE a arătat că, în acest moment, sunt probleme cu plata voucherelor către consumatorii vulnerabili şi crede că e necesară o dezbatere pe această temă între Ministerul Muncii, Ministerul Energiei şi Poşta Română.

Daniela Dărăban a precizat: "Problema este de presiune socială. Dacă omul are un venit de 1900 lei şi trebuie să plătească 90 lei factura la energie, deşi din cei 90 lei 50 trebuie plătiţi de stat, iar banii respectivi nu ajung la el, atunci este grav. Sperăm ca la finalul lui februarie-martie, în discuţiile directe cu autorităţile privind consumatorul vulnerabil de gaze naturale, să avem o discuţie cu Poşta Română despre aspectele de mai sus. Pentru rezolvarea acestei probleme, noi am propus următoarea soluţie: cardurile sociale de alimente să aibă incluşi ca beneficiari ai plăţilor făcute cu ele şi furnizorii de energie, pentru ca respectivii consumatori vulnerabili să poată plăti facturile prin acele carduri”.

• Restanţe la decontarea de către stat a schemei de plafonare-compensare

Reprezentanta ACUE a menţionat că, în privinţa reliberalizării pieţei de energie electrică, la 1 iulie 2025 erau 5 milioane de clienţi (59,8% din totalul clienţilor din piaţa de energie electrică) care plăteau o factură medie lunară de 35 lei, adică un consum mediu de 52 kilowaţi-oră (kwh), aproximativ 3 milioane de clienţi (35,9% din totalul clienţilor) care plăteau o factură medie lunară de 144 lei (consum mediu de 182 kwh) şi 354.377 clienţi (4,2% din totalul clienţilor) a căror factură medie lunară se ridica la valoare de 694 lei (consum mediu de 534 kwh),

În ceea ce priveşte decontările restante pe care statul le are către furnizori pe schema de plafonare-compensare la energie electrică ce a expirat la 1 iulie 2025, valoarea acestora se ridică la 8,3 miliarde lei, iar la gaze naturale sub un miliard de lei. Reprezentanţii ACUE au precizat că în ultimele patru luni ritmul de decontare a fost cam de 40 sau 50 milioane lei pe lună, dar în ultima săptămână din noiembrie ANRE a anunţat decontarea pe cele 7 zile a numai 2 milioane lei.

Amintim că în urmă cu o săptămână, reprezentanţii Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică şi gaze naturale din România (AFEER) au anunţat că decontarea de către stat a subvenţiei la schema de plafonare-compensare s-a ooprit la trimestrul I al anului 2024. Ei au arătat că totalul restanţelor de plată pentru facturile de energie emise până la 1 iulie 2025 se ridică la peste un miliard de euro - numai pentru energie electrică, la care se adaugă subvenţia acordată pentru gaze naturale.

Potrivit reprezentanţilor AFEER, viteza de decontare este foarte mică, din cauza birocraţiei, care întârzie procesul foarte mult, şi au precizat că restanţa respectivă duce la creşterea costurilor pentru furnizori, prin prisma relaţiei cu sistemul bancar. Furnizorii au făcut împrumuturi pentru perioada în care au susţinut schemele suport, iar împrumuturile respective generează costuri cu dobânzile, iar până la stingerea datoriei se vor acumula costuri suplimentare, adică sume ce ar fi putut să fie investite de furnizori în dezvoltare şi inovare. Membrii AFEER au menţionat că respectivele costuri nu se duc spre clienţi, ci sunt suportate de către companii doar pentru a susţine menţinerea acestor credite pe care furnizorii le-au luat de la bănci, şi au spus că este vorba despre dobânzi de zeci de milioane euro, pe care furnizorii le plătesc în continuare.