PSD se dă pe tobogan, Covid-19 şi deficitul urcă scara

Emilia Olescu, George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

PSD se dă pe tobogan, Covid-19 şi deficitul urcă scara

Consecinţele disputei politice din luna iulie şi-au făcut simţite efectele negative, din plin, pe întreg parcursul lunii august. Din cauza indeciziei politice privind legea carantinării care a măcinat societatea românească în mijlocul verii, ne-am confruntat, luna trecută, cu o explozie a numărului de cazuri de Covid-19, având o medie zilnică situată în jurul a 1200 de noi infectări, cu un vârf de 1504 persoane în 27 august.

Creşterea răspândirii pandemiei în ţara noastră a reprezentat un bun prilej pentru stânga politică şi mai ales pentru reprezentanţii PSD să atace permanent modul în care guvernează Cabinetul Orban şi chiar să introducă în Parlament, în sesiune extraordinară - pentru prima dată în ultimii 30 de ani - o moţiune de cenzură care trebuia să fie dezbătută în ultima zi a lunii august.

În acest timp, Executivul a continuat să bâlbâie măsurile privind deschiderea noului an şcolar, reluarea activităţii în interiorul restaurantelor, cafenelelor şi altor unităţi de preparare şi servire a produselor alimentare, precum şi reluarea activităţii cu public în interiorul teatrelor, cinematografelor, instituţiilor de cultură şi sălilor de spectacole.

În timp ce Guvernul se lupta cu măsurile pentru diminuarea efectelor pandemiei şi cu prelungirea stării de alertă, PSD îşi alegea, în 22 august, noua echipă de conducere, în care cei mai noi membri cooptaţi au fost cei "exilaţi" de Liviu Dragnea: Vasile Dâncu - preşedintele Consiliului Naţional şi fostul premier Sorin Grindeanu. Singurul care a pierdut, pe moment, din lupta internă este fostul ministru de finanţe, senatorul Eugen Teodorovici, cel care a vrut să bareze cu orice preţ ascensiunea către puterea deplină în cadrul PSD a lui Marcel Ciolacu.

Dar să luăm pe rând evenimentele de pe scena politică aşa cum s-au derulat ele pe parcursul lunii trecute.

În 5 august, preşedintele Klaus Iohannis anunţa de la Cotroceni că anul şcolar va începe la 14 septembrie şi că activitatea educaţională se va desfăşura pe baza a trei scenarii: verde (toţi elevii la şcoală), galben (combinare sistem prezenţă, prin rotaţie, a elevilor în şcoală cu învăţământul online) şi roşu (învăţământ online). Cu acelaşi prilej, şeful statului reiterează că desfăşurarea alegerilor locale va avea loc în 27 septembrie şi că Guvernul trebuie să pregătească unităţile şcolare pentru ambele evenimente.

După numai două zile, în 7 august, Avocatul Poporului le face din nou o surpriză neplăcută membrilor Guvernului şi atacă la Curtea Constituţională a Românie articolul 8 alineatele 3, 4,5, 6, 7, 8 şi 9 din legea carantinării şi izolării, aprobată de Parlament, după îndelungi dezbateri politice, la mijlocul lunii iulie.

În aceeaşi zi, în cadrul şedinţei de Guvern, premierul Ludovic Orban susţine referitor la demersul Avocatului Poporului: "Asta deja mi se pare că depăşeşte orice fel de închipuire. După ce trei săptămâni nu am avut nicio posibilitate de a lua măsuri de tratare sub supraveghere medicală sau de izolare ori de carantinare a pacienţilor diagnosticaţi ca fiind pozitivi, nu am avut posibilitatea să luăm nicio măsură pentru a putea izola persoanele de contact ale fiecărei persoane diagnosticate pozitiv, (...), Avocatul Poporului recidivează şi atacă şi o lege care a fost adoptată de Parlament - şi care a fost adoptată de Parlament în urma deciziei Curţii Constituţionale, tot la sesizarea Avocatului Poporului. Deja lucrurile se îndreaptă într-o direcţie pe care, personal, nu o înţeleg. Iar persistenţa asta în a ataca legi fundamentale care permit Guvernului şi autorităţilor sanitare să se lupte împotriva epidemiei, să protejeze sănătatea şi viaţa oamenilor, mie îmi pare deja un atac împotriva intereselor fundamentale ale României".

Tot în 7 august, Comisia Europeană a aprobat creşterea la 20 miliarde lei a alocării totale de la bugetul de stat pentru programul IMM Invest, lansat în cursul lunii mai de ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

În tot acest peisaj conflictual, a apărut un nou motiv de dispută politică. Curtea de Conturi a României a publicat, în 12 august, raportul cu privire la cheltuielile publice efectuate în perioada stării de urgenţă, raport solicitat de Parlament, prin hotărârea nr.4/16 aprilie 2020 prin care încuviinţa prelungirea stării de urgenţă. În urma verificărilor efectuate la nivelul Guvernului, ministerelor, agenţiilor, oficiilor şi companiilor de stat şi la nivelul administraţiei publice locale, inspectorii Curţii de Conturi au constatat prejudicii de 38,3 milioane de lei şi abateri de 659 milioane lei la cheltuielile efectuate în starea de urgenţă, mai ales în privinţa achiziţiilor publice. Contractele cu cele mai mari probleme privind cheltuielile efectuate şi bunurile nepredate sunt cele gestionate de Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate şi compania de stat Unifarm SA.

Pensii şi alocaţii mărite la rectificarea bugetară

La jumătatea lunii, mai precis în 14 august, Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară din acest an (prima a avut loc în luna aprilie, în plină stare de urgenţă), rectificare ce stabileşte că valoarea punctului de pensie se majorează cu 14% (de la 1265 de lei la 1442 de lei, majorarea pensiei minime de la 704 lei la 800 de lei) de la 1 septembrie, iar alocaţiile copiilor cresc cu 20%, de la aceeaşi dată. Efortul bugetar suplimentar pentru cele două măsuri se ridică la 13 miliarde lei.

Conform ministrului de finanţe, Florin Cîţu, rectificarea ia în calcul o contracţie a economiei în 2020 de 3,8%, un deficit bugetar de 90,9 miliarde lei, ce reprezintă 8,6% din PIB. Rectificarea consemnează o scădere de 20 miliarde lei a veniturilor bugetare şi o creştere pe sold a cheltuielilor cu 18,1 miliarde lei (30 miliarde lei pe întreg anul 2020).

În aceeaşi şedinţă, Guvernul a adoptat şi prelungirea, cu încă 30 de zile, a stării de alertă.

Nemulţumiţi de rectificarea bugetară care stabileşte doar o majorare de 14% a valorii punctului de pensie comparativ cu legea aprobată de Parlament în urmă cu doi ani, care prevedea o majorare de 40% la 1 septembrie 2020, în 17 august, 205 parlamentari PSD şi ALDE au depus moţiune de cenzură împotriva Guvernului PNL, pe care îl acuză de pande-mită generalizată.

Moţiunea a fost citită în plenul Parlamentului după numai două zile, în 19 august, dată la care Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a respins ordonanţa de urgenţă privind etapizarea dublării alocaţiilor. Imediat, Guvernul a atacat legea de respingere la Curtea Constituţională.

Tot în 19 august, în cadrul şedinţei săptămânale, Guvernul a aprobat, în baza acordului Comisiei Europene, ajutoarele de urgenţă pentru companiile aeriene Tarom şi Blue Air. Ajutoarele sunt acordate pe motiv că cele două companii aeriene au înregistrat pierderi importante din cauza efectelor pandemiei Covid -19 şi în lipsa unui sprijin financiar pot intra în faliment. Conform actului normativ adoptat, statul garantează în procent de 100% împrumuturi de peste 600 milioane lei (312.744.200 lei pentru Tarom şi 300.775.000 lei pentru Blue Air), a dobânzilor şi comisioanelor aferente pe o perioadă de 6 ani.

Deficitul bugetar s-a adâncit la 4,7% din PIB, la şapte luni

Deficitul bugetar s-a adâncit la 4,7% din PIB, respectiv 49,68 miliarde lei, în primele şapte luni ale anului în curs, de la 1,75% (18,14 miliarde lei) în aceeaşi perioadă din 2019, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice, în execuţia bugetară publicată în 26 august. Conform documentului, sume în valoare de 27,01 miliarde lei (2,55% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, arată ministerul de resort.

După publicarea execuţiei, Gelu Diaconu, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), a comentat: "Va continua degringolada veniturilor şi creşterea cheltuielilor şi a împrumuturilor bugetare, până la sfârşitul anului, când deficitul va fi cu două cifre...undeva spre 10-11%".

Circa 2,8 miliarde lei - profitul sistemului bancar în prima jumătate de an

La finalul lunii trecute, Banca Naţională a României (BNR) a anunţat că sistemul bancar a înregistrat un profit de circa 2,8 miliarde lei, în primul semestru al acestui an, în creştere uşoară faţă de rezultatul financiar din aceeaşi perioadă a anului trecut (2,77 miliarde lei).

Cele 33 de instituţii de credit din ţara noastră totalizează active nete de 518,5 miliarde lei. Indicatorul de solvabilitate al sistemului nostru bancar este de 22,76%, în condiţiile unui nivel impus de banca central de minim 8%. La jumătatea anului trecut, solvabilitatea băncilor de la noi atingea nivelul de 19,6%. Raportul dintre credite şi depozite a scăzut, de la an la an, ajungând la 69,7% în iunie 2020, de la 74,69 în luna similară a anului trecut. Rata creditelor neperformante se situează la 4,38%, de la 4,74%, în perioada analizată.

Programul "Noua casă" - în vigoare de la 20 august

Programul "O familie, o casă" (fostul program "Prima casă") s-a transformat în "Noua casă", fiind publicat în Monitorul Oficial în data de 6 august. Acesta a intrat în vigoare în 20 august, după ce au fost publicate şi normele de aplicare.

Până la finalul anului, pentru acest program este disponibil un plafon de aproximativ 1,6 miliarde lei.

De noul program vor beneficia două categorii de persoane: cele care până în prezent puteau beneficia de condiţiile din programul Prima Casă (credite de până la 70.000 de euro, cu garanţii de stat de 50% şi avans 5% pentru locuinţe noi sau vechi), cărora li se adaugă cei care vor achiziţiona locuinţe la preţuri între 70.000 şi 140.000 de euro, cu garanţii de stat de 60% şi avans de 15%.

Ciolacu se înscăunează şef al PSD

Confruntat cu demersul PSD care a introdus o moţiune de cenzură în sesiune extraordinară, Guvernul contestă în 21 august la Curtea Constituţională a României depunerea moţiunii. Mişcarea Cabinetului Orban a avut loc în momentul în care social-democraţii se pregăteau pentru Congresul extraordinar al PSD, de a doua zi, în care urmau să îşi aleagă noua conducere. În acest scop, în 21 august, Comitetul Executiv al PSD a aprobat propunerile de modificări statutare impuse de echipa Ciolacu şi a înregistrat cele două candidaturi pentru funcţia de preşedinte al partidului: Marcel Ciolacu şi Eugen Teodorovici.

Cu numai o zi înainte, Teodorovici atacase în instanţă modificarea statutului şi conducerea interimară, considerându-le ilegale. În 21 august, cererea acestuia de amânare a Congresului extraordinar al PSD a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti.

Congresul PSD a avut loc, sâmbătă, 22 august, în condiţii neobişnuite, din cauza pandemiei Covid-19. Cei 1509 delegaţi au fost împărţiţi în 38 de centre pe întreg cuprinsul ţării, iar candidaţii la funcţiile de conducere din partid au fost în al 39-lea centru în Palatul Parlamentului, întregul eveniment având loc online cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară şi distanţare fizică impuse prin hotărârea de guvern prin care s-a instituit starea de alertă, stare ce a fost prelungită ultima dată prin hotărârea din 14 august.

Delegaţii au urmărit pe ecrane discursurile candidaţilor aflaţi în Palatul Parlamentului, după care au aprobat modificarea Statutului PSD şi apoi au votat noua conducere a partidului. Cu 1310 voturi faţă de numai cele 91 primite de Eugen Teodorovici, echipa şi platforma propusă de Marcel Ciolacu a câştigat alegerile interne din PSD, iar preşedintele Camerei Deputaţilor a devenit şeful celui mai mare partid de stânga din România. În echipa sa, au intrat în calitate de prim-vicepreşedinţi fostul premier Sorin Grindeanu şi Gabriela Firea - actualul primar general al Capitalei, iar Vasile Dâncu a fost ales preşedinte al Consiliului Naţional, care se va ocupa de reformarea partidului. Secretar general este Paul Stănescu, iar conducerea restrânsă a partidului mai numără 12 vicepreşedinţi: patru vicepreşedinţi pe domeniile social, infrastructură, administraţie şi economie, şi opt vicepreşedinţi regionali.

Din acel moment, Marcel Ciolacu a mizat totul pe cartea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Orban şi a declarat timp de 9 zile că PSD deţine voturile pentru a-i înlătura pe liberali din Palatul Victoria.

Start pe datorie, în noul an şcolar

În 24 august a avut loc o nouă şedinţă a Executivului, care aprobă programul IMM Factor Produs de garantare a creditului comercial şi Schema de ajutor de stat asociată acestuia. Programul instituie garanţii de stat în cuantum de 50% din valoarea finanţării de acest tip cu costuri de garantare subvenţionată de stat, iar valoarea maximă a facilităţii de finanţare este de 5 milioane de lei per beneficiar. În fapt, este vorba despre un stimulent pentru piaţa financiar-bancară, care vine în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii şi al companiilor care în această perioadă, din cauza dificultăţilor economice, pot suferi din cauza întârzierilor în plata facturilor pe care le-au emis. Cu alte cuvinte, o companie care doreşte să primească mai repede banii pentru serviciile sau bunurile furnizate, în baza facturii, cere unui finanţator bancar plata acestei facturi, are acces imediat la lichidităţi, urmând ca banca să primească valoarea respectivei facturi de la client la momentul scadenţei acelei facturi. Valoarea plafonului de garanţii, în cadrul acestei scheme, este de un miliard de lei pentru o perioadă de 12 luni, perioadă în care, prin acest instrument, companiile vor putea avea acces mai uşor la lichidităţi, ca urmare a decontării facturilor prin sistemul de factoring.

În cadrul şedinţei de guvern este aprobată şi ordonanţa de urgenţă prin care Executivul alocă 175 milioane euro, din care 100 milioane euro sunt destinaţi pentru achiziţionarea a 250.000 de tablete şcolare, 50 milioane euro pentru materiale de igienă şi protecţie sanitară şi 25 milioane euro pentru containere sanitare. Sumele respective reprezintă banii necesari pentru pregătirea anului şcolar în condiţii de pandemie, dar ei vor fi decontaţi de către viitorul guvern, deoarece, conform actului normativ, achiziţiile se fac pe spezele administraţiilor publice locale, iar decontarea se va facea abia în perioada 15 decembrie 2020 - 31 ianuarie 2021, după principiul primul venit, primul servit.

Cu toate acestea, Guvernul a dispus achiziţionarea a 250.000 tablete, dar la începutul lunii septembrie abia 80.000 dintre acestea au fost contractate şi este greu de crezut că până în 14 septembrie elevii care au nevoie de ele pentru învăţământul online vor intra în posesia acestor device-uri.

În cadrul şedinţei, Guvernul a aprobat şi instituirea schemei de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor afectaţi de efectele secetei. Executivul va acorda despăgubiri în valoare totală de 850 de milioane de lei pentru 34.400 de fermieri şi o suprafaţă afectată de aproximativ 1,6 milioane de hectare.

Tot în 24 august, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a trimis Comisiei Europene, prin Consiliul Concurenţei, planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia.

Finalul lunii, marcat de redeschiderea restaurantelor şi eşecul moţiunii de cenzură

Data de 27 august marchează startul oficial al campaniei electorale pentru alegerile locale care vor avea loc în 27 septembrie. Ca de obicei în ultimii 30 de ani se înregistrează o inflaţie de candidaţi şi de partide. De exemplu, pentru funcţia de primar general al Capitalei au fost depuse şi înregistrate legal 18 candidaturi, lupta reală urmând a se da, conform sondajelor de opinie, între Gabriela Firea (PSD) şi Nicuşor Dan (independent susţinut de PNL şi USRPLUS), dar jocurile pot fi tulburate de procentele pe care le vor obţine Traian Băsescu (PMP), Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) şi generalul Ioan Sîrbu (Alianţa Pro Bucureşti 2020).

În 27 august, Guvernul a adoptat modificarea hotărârii privind starea de alertă şi a stabilit regulile pe care le vor respecta candidaţii la alegerile locale şi echipele lor, precum şi modul în care se vor desfăşura întrunirile electorale şi distribuirea de materiale promoţionale, în condiţii de siguranţă sanitară, din cauza pandemiei Covid-19.

În seara aceleeaşi zile, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, după discuţii prealabile, timp de două zile, cu reprezentanţii industriei HoReCa, a aprobat hotărârea necesară pentru reluarea activităţii de la 1 septembrie în interiorul restaurantelor, cafenelelor şi altor unităţi de alimentaţie publică, precum şi deschiderea pentru public a teatrelor, cinematografelor, sălilor de spectacol. Conform actului respectiv, barurile şi cluburile rămân în continuare închise.

A doua zi, 28 august, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a postat pe site-ul propriu, spre consultare publică, proiectul de ordin comun cu Ministerul Sănătăţii, pentru redeschiderea restaurantelor.

Luni, 31 august, înainte de a se prezenta în Parlament pentru dezbaterea şi votarea moţiunii de cenzură, Cabinetul Orban a modificat, în baza deciziei CNSU din 27 august, hotărârea de guvern privind starea de alertă şi a aprobat, astfel, redeschiderea la interior a restaurantelor, cafenelelor şi altor unităţi de alimentaţie publică, precum şi deschiderea pentru public a teatrelor, cinematografelor, sălilor de spectacol. Conform actului administrativ al Guvernului, barurile şi cluburile râmân închise. Ordinul comun al Ministerului Economiei şi Ministerului Sănătăţii prin care se stabilesc normele stricte de reluarea a activităţii HoReCa în interiorul restaurantelor şi cafenelelor este publicat în Monitorul Oficial din data de 1 septembrie.

În aceeaşi şedinţă, Guvernul a aprobat direcţiile privind întocmirea Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare Economică, ce va fi finalizat la sfârşitul lunii septembrie şi va fi discutat în luna octombrie cu oficialii Comisiei Europene. Este vorba despre cei 30,4 miliarde euro pe care ţara noastră trebuie să îi absoarbă în perioada 2021-2023, pentru redresarea economică în urma crizei generată de pandemia Covid-19. Planul final va fi aprobat în aprilie 2021 de către Comisia de la Bruxelles.

După şedinţa de guvern, membrii Cabinetului Orban s-au deplasat la Parlament pentru dezbaterea şi votarea moţiunii de cenzură introdusă de PSD. Timp de patru ore am asistat la o parodie, social-democraţii nefiind în stare să asigure cvorumul de şedinţă pentru dezbaterea şi votarea, în ultima zi a sesiunii extraordinare, a moţiunii respective. În ciuda apelului nominal dispus de conducerile celor două Camere ale Parlamentului, în sala de plen au fost număraţi 226 de senatori şi deputaţi în loc de minimul necesar desfăşurării şedinţei - 233. În aceste condiţii, Marcel Ciolacu a închis şedinţa din cauza lipsei de cvorum şi a concluzionat că moţiunea de cenzură nu a trecut de Parlament. Au lipsit de la şedinţă cinci parlamentari PSD, unul de la Partidul Republican şi unul de la ALDE. Cu cei şapte parlamentari, stânga politică ar fi putut să aibă cvorumul necesar desfăşurării şedinţei respective. Ulterior, patru dintre cei cinci parlamentari PSD au fost excluşi din partid de noul for de conducere adoptat la Congresul extraordinar din 22 august, Consiliul Politic Naţional.

Ar mai fi de consemnat că, înaintea moţiunii de cenzură, preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj parlamentarilor în care îi îndeamnă să nu devină complici la "actul iresponsabil al PSD" şi să nu voteze moţiunea de cenzură.

Opinia Cititorului ( 14 )

  1. Mai scurt, PSD este vinovat, Pentru variatie, uneori cetatenii sunt vinovati, sau Avocatul Poporului sau CCR cand nu executa prostelile PNL/Hoha

    1. te'nseli, Dragnea e de vina!

    pee see deee !

    1. Oricand si sub orce guvernare, opozitia este viovata de nerealizarile guvernamentale.Asa ca CIOCU MIC acum noi suntem la putere

      Nu ai inteles: PSD este acel partid condus de analfabeti unsurosi, care reuseste performanta unica pe mapamond sa nu aiba dreptate nici macar cand este in opozitie.

      asta ai avut scris pe biletel sau e din preputul gandirii tale?

      a lui sau nu, e buna rau afirmatia

      nebunule, te-ai si excitat citind-o!!

    zf-ul...articolul este din categoria publicitate electorala? intreb pentru prieten....

    1. intreab-o pe ma-ta!

      Da ma-ta e prea proasta, nu stie?

      aaaaa....frumos, elegant, cat de cat! make, d-l anonim e purtatorul dvs. de vorbe?

    Articol propagandistic (pro partidu de la putere) detected.

    Întrebare este "ce-i mâna pe ei în lupta", care-i resortul moral care îi îndemna spre supunere oarbă, fara limite? 

    1. Prostia.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

02 Dec. 2020
Euro (EUR)Euro4.8721
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0434
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4931
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3981
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.9394

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie