Raben: Ce joburi sunt în pericol şi ce roluri rămân de bază?

Inteligenţa artificială este prezentă şi în industria logisticii, unde anumite roluri, precum cele bazate pe sarcini repetitive şi procese standardizate, devin mai expuse automatizării, în timp ce poziţiile care implică decizii în timp real, coordonare, relaţie cu clientul sau gestionarea situaţiilor neprevăzute rămân dificil de înlocuit. În acest context, se conturează un nou profil al angajatului din logistică, unul mai familiar cu instrumentele digitale, mai atent la date şi capabil să folosească AI ca sprijin în activitatea de zi cu zi, arată o analiză Raben România, furnizor de servicii de transport rutier şi soluţii logistice, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

„AI funcţionează excelent în scenarii previzibile. În logistică, însă, excepţiile sunt regula, ceea ce înseamnă că deciziile rapide, relaţia cu clientul şi gestionarea incidentelor nu pot fi complet automatizate”, explică Cătălina Zamfir, Manager Transport Internaţional în cadrul Raben România.

Tehnologia reduce erorile manuale, sprijină optimizarea costurilor şi permite echipelor să intervină mai repede atunci când apar întârzieri sau blocaje. Totuşi, logistica nu funcţionează ca un sistem perfect liniar. Se întâmplă ca transporturile să întârzie, condiţiile din teren să se schimbă, să apară incidente neprevăzute, iar în astfel de scenarii, clienţii nu au nevoie de explicaţii generate automat de un robot.

De aceea, chiar dacă Raben utilizează propriile sisteme digitale şi analizează extinderea asistenţei AI în mai multe zone, inclusiv în zona de cotaţii automate de preţ, departamentele operaţionale rămân baza coordonării transporturilor.

„Angajatul viitorului nu va fi neapărat înlocuit de AI, dar va trebui să ştie să lucreze cu AI. La Raben, folosim AI pentru a elimina sarcinile repetitive şi pentru a susţine echipele noastre în luarea deciziilor. Nu vedem tehnologia ca un substitut al oamenilor, ci ca un multiplicator al performanţei lor”, mai subliniază Cătălina Zamfir.

• Care sunt cele mai vulnerabile poziţii?

Cele mai expuse roluri sunt cele care presupun activităţi repetitive. În această categorie intră o parte dintre activităţile de back-office operaţional, precum introducerea şi validarea datelor, raportarea standard, monitorizarea unor indicatori de performanţă, anumite solicitări de customer service de bază sau planificarea simplă, în scenarii previzibile.

Aceste roluri nu dispar neapărat, dar se transformă. Asta înseamnă că, la Raben România, de exemplu, angajaţii vor petrece mai puţin timp pe sarcini manuale şi repetitive şi mai mult timp pe verificare, analiză, control, interpretarea datelor şi intervenţie în situaţii care nu pot fi rezolvate automat. Cu alte cuvinte, presiunea va fi pe schimbarea competenţelor, nu pe reducerea numărului de oameni.

• Care sunt rolurile pe care AI nu le poate înlocui în logistică?

Pe de altă parte, există roluri care rămân critice şi chiar devin mai importante într-un mediu logistic tot mai digitalizat. Dispecerii, de exemplu, sunt necesari pentru decizii în timp real, mai ales atunci când apar întârzieri, schimbări de traseu sau incidente în teren. Coordonatorii operaţionali sunt cei care adaptează fluxurile şi menţin legătura dintre depozit, transportator şi client. La rândul lor, managerii de depozit rămân de bază pentru optimizarea spaţiului, a echipelor şi a fluxurilor de marfă.

La fel, managerii de cont au un rol-cheie în relaţia cu clienţii şi în retenţia acestora. Chiar dacă AI poate ajuta la generarea de cotaţii, la prezentarea ofertelor sau la analiza datelor, relaţia comercială rămâne, în mare parte, una umană.

În acelaşi timp, şoferii sunt şi vor fi indispensabili, mai ales în contextul european actual, în care deficitul de personal calificat din transport este, în continuare, o provocare pentru industrie.

• Cum arată profilul angajatului din logistică în contextul AI?

Optimizarea rutelor poate reduce kilometrii parcurşi fără încărcătură şi consumul de combustibil. Digitalizarea documentelor reduce riscul de erori manuale şi ajută la verificarea rapidă a actelor necesare pentru fiecare transport. De asemenea, sistemele de tracking permit intervenţii mai rapide atunci când un vehicul nu ajunge la timp sau când apar modificări în traseu.

Transformarea digitală schimbă, aşadar, profilul angajatului din logistică. Pe lângă experienţa operaţională, devin tot mai importante competenţele digitale, capacitatea de a lucra cu platforme specializate (de exemplu sistemele de management al transporturilor sau al depozitelor), analiza datelor şi rezolvarea rapidă a problemelor.