RADU PUIU, XTB:"Efectele geopoliticii asupra investiţiilor"


Piaţa de Capital / 19 mai

"Efectele geopoliticii asupra investiţiilor"

Conflictul din Ucraina este în plină desfăşurare, iar efectele sale încep să devină tot mai resimţite pe plan global, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, de la problemele cu oferta de cereale ca urmare a cantităţilor mari de produse blocate în Ucraina până la inflaţia galopantă, economia globală este supusă tot mai multor presiuni.

O mare parte din aceste efecte vin ca urmare a aprecierii preţului petrolului, iar volatilitatea pe această piaţă pare a fi departe de a se încheia.

Uniunea Europeană a propus pentru prima dată introducerea unui embargo amplu asupra petrolului din Rusia. Blocul speră ca Europa să nu mai importe petrol rusesc până la sfârşitul anului.

Cu toate acestea, anumite probleme rămân.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat detaliile unui al şaselea pachet planificat de sancţiuni împotriva Rusiei pe 4 mai, care include mişcarea fermă împotriva petrolului.

Propunerea UE vizează interzicerea importului de ţiţei în următoarele şase luni şi de combustibili rafinaţi până la începutul lunii ianuarie.

Nu în mod neaşteptat, cele trei ţări fără ieşire la mare, cu cea mai mare dependenţă de petrol (Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă), au respins imediat propunerea de a elimina, treptat, ţiţeiul rusesc până la sfârşitul anului 2023, solicitând un interval de timp mult mai lung până în 2025, subliniază sursa citată.

Instabilitatea indusă asupra preţului şi apariţia unor penurii de petrol în Europa au fost principalele argumente înaintate.

În prezent, negocierile tind să avanseze extrem de încet, Comisia Europeană încercând să găsească compromisuri pentru a asigura un vot în unanimitate.

UE are nevoie de acordul unanim din partea celor 27 de membri ai săi pentru a promova fiecare set de sancţiuni. Până acum, asta s-a întâmplat.

Un embargo petrolier ar fi cea mai dură sancţiune de până acum, rănind capacitatea Moscovei de a finanţa războiul.

Ungaria, cel mai apropiat aliat al Moscovei din UE, a declarat că vrea să primească compensaţii în valoare de sute de milioane de euro din partea Uniunii pentru a atenua costul renunţării la petrolul rusesc.

În plus, statul şi-a consolidat poziţia publică ieri, spunând că va renunţa la ideea de blocare a embargoului doar dacă importurile sale de petrol prin conducte sunt excluse acestei prevederi.

Având în vedere lipsa unei unităţi pe plan european, tot mai multe state au început să îşi urmeze propriul interes, solicitând anumite tratamente preferenţiale.

Astfel, Bulgaria este unul dintre ele, solicitând derogări de la interdicţia propusă.

Se previzionează ca o strategie a UE de a renunţa la sursele de energie din Rusia până în 2027 să fie prezentată în curând.

Această iniţiativă este aşteptată să sublinieze o investiţie limitată care va fi necesară pe termen mai scurt în infrastructura petrolieră, pentru a garanta securitatea aprovizionării ţărilor care sunt pe deplin dependente de petrolul din conductele ruseşti.

Şi Japonia are în vedere "pedepsirea" Rusiei prin introducerea unui embargo asupra petrolului. Totuşi, oficialii niponi au declarat că momentul şi metoda de introducere a unei astfel de măsuri vor fi stabilite luând în considerare posibilele efecte economice.

Având în vedere blocajul cu care se confruntă Uniunea cu privire la măsurile impuse importurilor de petrol din Rusia, Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a înaintat o idee interesantă în această săptămână.

Uniunea Europeană ar putea crea un plan temporar, care să presupună tarife de import pentru petrolul rusesc şi introducerea treptată a unui embargo asupra petrolului, care vizează reducerea veniturilor energetice ale Rusiei.

Conceptul de tarif va fi prezentat la o întâlnire a liderilor financiari ai statelor G7 din această săptămână, ca o modalitate mai puţin costisitoare din punct de vedere economic de a reduce veniturile din petrol ale Moscovei, producând în acelaşi timp rezultate mai rapide, conform unor oficiali ai Trezoreriei SUA.

Planul tarifar ar urma să menţină un volum mai mare de petrol rusesc pe piaţa globală, limitând creşterile de preţ provocate de un embargo complet şi limitând în acelaşi timp veniturile încasate de Rusia din exporturi.

Oficialii au spus că există o dorinţă puternică în rândul multor guverne de a opri cumpărarea petrolului rusesc cât mai repede posibil, dar că acest lucru implică un risc mare ca embargourile directe să crească semnificativ preţul petrolului.

Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) a declarat că volumele în continuă creştere din statele OPEC+, din Orientul Mijlociu şi SUA, împreună cu o încetinire a creşterii cererii, sunt aşteptate să prevină un deficit amplu de aprovizionare pe fondul accentuării problemelor cu oferta din Rusia.

Acest raport sugerează că impactul economic al sancţiunilor ulterioare asupra petrolului din Rusia, dezbătute de către Uniunea Europeană, ar putea fi limitat.

De asemenea, AIE a susţinut că se prognozează că majorarea preţurilor la pompă şi încetinirea creşterii economice vor reduce în mod semnificativ redresarea cererii în acest an şi în 2023.

Restricţiile impuse în China pentru a ţine sub control virusul au alimentat o încetinire a economiei celui mai mare importator de petrol pe plan mondial, subliniază sursa citată.

România se poziţionează mai bine decât statele menţionate până în prezent. Deşi ţara noastră importă aproximativ 70% din ţiţeiul pe care îl rafinează, doar 20% din consumul total provine din Rusia.

În plus, o mare parte din efectele asupra preţului la pompă este posibil să fie deja incluse în preţ.

OMV Petrom a anunţat deja că nu mai foloseşte petrol rusesc, deşi acest lucru presupune costuri mai mari.

Comisia Europeană a anunţat un plan de 210 de miliarde de euro pentru a pune capăt dependenţei sale de combustibilii fosili din Rusia, într-un interval de cinci ani, şi pentru a accelera tranziţia la energia verde.

Uniunea Europeană se aşteaptă să fie necesare 210 de miliarde de euro în investiţii suplimentare până în 2027 şi 300 de miliarde de euro până în 2030, pe lângă cele deja necesare pentru a îndeplini obiectivul climatic al blocului pentru 2030.

În cele din urmă, a spus că investiţiile vor reduce factura de import de combustibili fosili din Europa.

Programul RePowerEU va ajuta la economisirea a mai multă energie, la accelerarea procesului de eliminare treptată a combustibililor fosili şi, cel mai important, la lansarea investiţiilor la o nouă scară.

Aceste investiţii includ 86 de miliarde de euro pentru energie regenerabilă şi 27 de miliarde de euro pentru infrastructura cu hidrogen, 29 de miliarde de euro pentru reţelele electrice şi 56 de miliarde de euro pentru pompe de căldură.

Pentru a accelera planurile, Comisia a propus o ţintă obligatorie mai ridicată din punct de vedere juridic, pentru a obţine 45% din energia din UE din surse regenerabile până în 2030, înlocuind propunerea sa actuală de 40%.

Această iniţiativă reprezintă şi un răspuns faţă de asigurarea unei securităţi energetice a blocului şi pentru a reduce dependenţa de Rusia.

În 2021, aproximativ 25% din importurile de petrol ale UE au venit din cel mai mare stat al planetei, mult mai mult decât orice altă ţară.

Cu toate acestea, sentimentul general faţă de preţuri a rămas optimist datorită unei redresări aşteptate a cererii în China, pe măsură ce se încearcă ridicarea restricţiilor.

Toate datele privind oferta sugerează că scăderile vor fi superficiale, în ciuda problemelor Chinei.

În acest sens, marjele de profit ale companiilor din sectorul petrolier ar putea să aibă de câştigat, în special în contextul în care cererea se va orienta către companii din SUA sau din Orientul Mijlociu.

Pe termen scurt şi mediu, sectorul de combustibili fosili va avea de câştigat dar, pe termen lung, atenţia rămâne în continuare concentrată asupra energiei verzi şi, mai devreme sau mai târziu, tranziţia va avea loc, se menţionează în comunicat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
csalb.ro
BTPay
Electromagnetica
Stiri Locale

Curs valutar BNR

01 Iul. 2022
Euro (EUR)Euro4.9461
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7286
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9311
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7088
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.0029

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro