Raport: România, printre statele UE cu libertate academică sub medie

Un raport publicat în Franţa semnalează regrese îngrijorătoare în privinţa libertăţii academice la nivel mondial, potrivit agenţiei AFP. Documentul, realizat de Stephanie Balme, directoarea Centrului de Cercetări Internaţionale (CERI) de la Sciences Po, pentru France Universites, arată că România se numără printre cele nouă state membre ale Uniunii Europene care au un nivel de libertate academică sub medie, fapt care „necesită o vigilenţă specială”. Raportul atribuie aceste derapaje „influenţei regimurilor autoritare şi/sau a mişcărilor populiste contemporane”, care vizează ştiinţa şi autonomia instituţiilor de învăţământ superior.

• „Ostilităţi politice” şi presiuni asupra universităţilor

Stephanie Balme notează că fenomenul nu este limitat la regimuri autocratice. „În Statele Unite, toate universităţile - prestigioase sau modeste, private sau publice - sunt afectate de un climat de ostilitate politică”, se arată în raport.

În Uniunea Europeană, sunt menţionate Austria, Malta, România, Croaţia, Bulgaria, Ţările de Jos, Grecia, Polonia şi Ungaria ca state în care libertatea academică se situează sub medie. Autoarea subliniază că aceste ţări au nevoie de „o atenţie sporită din partea autorităţilor şi a comunităţii academice internaţionale”. Raportul oferă şi exemple concrete. În Polonia, mai mulţi cercetători care studiau Holocaustul au fost urmăriţi penal pentru lucrări ce documentau complicitatea unor segmente ale populaţiei poloneze la persecuţia evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În Franţa, libertatea academică este considerată „semnificativ în urmă”, în special din punct de vedere juridic şi politic. Aceasta contrastează cu alte domenii în care statul francez este pionier - precum libertatea presei sau drepturile economice şi sociale.

• Fragilizarea mediului universitar

Documentul subliniază şi rolul dezbaterilor culturale şi ideologice în slăbirea libertăţii academice. „Înmulţirea criticilor la adresa aşa-numitului "wokism' din universităţile europene, provenind atât din media, cât şi din zona politică, a contribuit la fragilizarea libertăţii academice”, afirmă raportul. Sunt amintite acuzaţiile de "islamo-stângism' aduse unor cadre universitare din Franţa, dar şi controversele privind mobilizările pro-palestiniene de la Sciences Po, considerate de autorităţi drept exemple de presiune politică asupra mediului academic.

Unele instituţii franceze, precum INRAE (Institutul Naţional pentru Cercetări Agricole, Alimentare şi de Mediu) şi INSERM (Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală), au fost printre primele care au reacţionat la ofensiva împotriva universităţilor. Raportul aminteşte că această ofensivă a fost iniţiată în Statele Unite, sub administraţia lui Donald Trump, şi s-a răspândit în Europa prin discursuri populiste similare. Pentru contracararea acestei tendinţe, France Universites propune o serie de măsuri concrete: reafirmarea libertăţii academice ca principiu fundamental de drept, dezvoltarea unei culturi comune a libertăţii academice în societate, promovarea unei „diplomaţii ştiinţifice europene” pentru protejarea cercetării de ingerinţe politice.

Raportul subliniază că libertatea academică este un indicator esenţial al sănătăţii democraţiei. Ţări precum România, aflate „sub medie” la acest capitol, sunt avertizate că derapajele ideologice şi ingerinţele politice pot afecta nu doar calitatea educaţiei, ci şi credibilitatea ştiinţifică şi internaţională a universităţilor.