Raport XTB: România începe 2026 cu un climat economic fragil şi plin de contraste

Anul 2026 se conturează pentru România ca fiind unul al contrastelor, cu o creştere economică lentă, inflaţie în scădere şi riscuri ridicate pentru bugetele publice. Concret, România porneşte cu un PIB preconizat la 0,8%, un deficit bugetar dificil de ajustat, o inflaţie care ar putea ajunge sub 4% până la finalul anului şi un climat politic încă tensionat, care poate afecta încrederea mediului de afaceri, arată raportul exclusiv XTB „Anul 2026, în cifre şi scenarii”.

La nivel global, pieţele vor depinde de ritmul reducerilor de dobândă în SUA şi Europa, de evoluţia preţurilor la energie şi de direcţia marilor tehnologii şi a criptomonedelor, arată raportul exclusiv XTB „Anul 2026, în cifre şi scenarii”.

„Ne îndreptăm spre un an în care nimic nu este garantat. Prin urmare, acest raport îşi propune să pună lumina exact acolo unde riscurile sunt mari şi unde optimismul este deja fragil. Raportul aduce la un loc tendinţe, riscuri şi semnale timpurii, pentru ca investitorii să poată traversa un an care se anunţă intens. Când volatilitatea creşte, informaţia bine filtrată devine un avantaj”, spune Irina Cristescu, General Manager XTB România.

Raportul XTB pentru 2026 reuneşte principalele direcţii economice şi financiare care vor modela anul următor, de la evoluţiile interne ale României până la marile teme globale. Concluziile desprinse se referă la faptul că economia locală intră în 2026 cu provocări importante, Europa are în faţă o redresare fragilă, iar pieţele valutare sunt influenţate de diferenţele de politică monetară dintre SUA şi Zona Euro.

În materie de mărfuri, aurul şi petrolul rămân industrii extrem de sensibile la geopolitică, în timp ce bursele continuă să atingă noi maxime pe fondul investiţiilor masive în tehnologie şi AI. În acelaşi timp, ecosistemul criptomonedelor intră într-o nouă etapă, în care Ethereum ar putea câştiga teren în faţa Bitcoin.

Principalele teme incluse în raportul XTB

• România 2026: Aşteptări şi date importante

România intră în 2026 într-un context economic încă dificil, marcat de încetinirea creşterii, dezechilibre externe importante şi tensiuni politice care atrag atenţia mediului de afaceri. În timp ce Europa încearcă să amortizeze temporar şocul tarifelor impuse de SUA, economia locală resimte un amestec dificil de factori: restricţii fiscale, investiţii private prudente, presiuni energetice şi un mediu geopolitic tensionat.

Inflaţia ar urma să scadă către 3,9% până la finalul anului, însă riscurile dinspre energie rămân destul de importante. Leul este aşteptat să se deprecieze gradual spre 5,25 lei/euro, în condiţiile în care BNR va continua să atenueze volatilitatea. Dacă ne referim la pieţe, bursa ar putea avansa modest (+5%), iar dobânda-cheie ar putea începe un ciclu de reducere în primăvară.

Estimările-cheie pentru 2026:

• PIB: +0,8%

• Inflaţie: 3,9%

• Deficit bugetar: -6,7% din PIB

• Curs EUR/RON: 5,25 lei

• Indicele BET: +5%

• Dobânda-cheie: 5,5%, cu posibilitate de scădere

• Contextul global: Factori cheie şi aşteptări

La nivel european, finalul lui 2025 aduce un optimism moderat, după ce economia Zonei Euro a reuşit să crească uşor în T3, în pofida tarifelor de 15% impuse de SUA. Marile companii de export au absorbit mai bine decât se anticipa şocul comercial, însă redresarea rămâne anevoioasă.

Europa continuă să piardă teren în faţa Statelor Unite şi a Asiei, cu o cerere internă slabă, un decalaj tot mai mare în inovare, pieţe financiare puţin dinamice şi tensiuni politice care erodează încrederea.

În ansamblu, continentul intră în 2026 cu o economie rezistentă, dar fără motoarele necesare pentru o accelerare consistentă. Consumul rămâne "anemic”, investiţiile private sunt prudente, iar politicile fiscale din marile economii europene transmit semnale amestecate, ceea ce limitează vizibilitatea pentru mediul de afaceri.

Principalele vulnerabilităţi evidenţiate pentru Europa:

-Cerere internă stagnantă, cu rate de economisire în creştere şi consum temperat.

-Investiţii insuficiente în inovare, în special în comparaţie SUA şi Asia, unde cheltuielile pentru cercetare sunt mai mari.

-Dependenţă ridicată de creditul bancar, care menţine costurile de finanţare la niveluri mari şi limitează accesul la capital de risc.

-Tensiuni politice persistente, în special în Franţa şi Germania, care "frânează” încrederea investitorilor.

• Perechea EUR/USD: Va limita armistiţiul comercial creşterea?

În 2025, euro a câştigat teren în faţa dolarului, profitând de slăbiciunea monedei americane, generată de incertitudinile politice din SUA şi de mesajele contradictorii ale Rezervei Federale.

Euro a funcţionat ca monedă-refugiu, avansând cu aproape 14% până în toamnă. Asta înseamnă că dezbaterea despre rolul său la nivel global a fost readusă pe agenda discuţiilor. Deşi finalul de an a adus o temperare a acestei aprecieri, divergenţa dintre politicile monetare ale Băncii Centrale Europene (BCE) şi Fed ar putea susţine perechea EUR/USD şi în 2026.

Pe termen scurt, euro beneficiază de o economie europeană care, chiar dacă avansează lent, depăşeşte constant aşteptările, şi de perspectiva menţinerii dobânzilor BCE aproape de nivelul actual. Totodată, o eventuală relaxare a politicii monetare americane sau o slăbire a pieţei muncii din SUA ar putea aduce un nou val de apreciere pentru moneda europeană.

Factori care pot sprijini euro în 2026:

-Divergenţa dintre BCE şi Fed, cu un ciclu de relaxare mai rapid în SUA.

-Stabilizarea inflaţiei în Zona Euro şi o productivitate în uşoară îmbunătăţire.

-Progrese în dosarele geopolitice majore, inclusiv Ucraina.

Riscuri:

-Instabilitatea politică din Franţa şi lipsa unui impuls economic clar din Germania.

-Creşterea datoriei publice în economiile mari ale UE.

-Posibilitatea ca BCE să fie forţată să reducă dobânzile sub 2% în scenariul unei noi stagnări economice.

• Poate aurul să depăşească un nou record ?

În 2025, aurul a depăşit pragurile de 3.000 şi 4.000 de dolari pe uncie, ceea ce a împins aşteptările investitorilor pentru un posibil nivel psihologic de 5.000 de dolari.

Pentru 2026, estimările sunt prudente, dar indică un scenariu în care aurul ar putea testa noi maxime, dacă presiunile geopolitice, trendul de de-dolarizare şi achiziţiile băncilor centrale se menţin la nivel ridicat.

În acelaşi timp, raportul XTB subliniază că evoluţia nu va fi simplă: pot apărea perioade de corecţie, în special după accelerarea puternică din 2025. Chiar şi aşa, influenţe importante (cum ar fi rezervele în creştere ale băncilor centrale sau interesul Chinei pentru diversificare) menţin aurul în rândul activelor cu potenţial de apreciere şi în 2026.

Pe scurt, pentru 2026:

-Aurul ar putea testa noi maxime istorice, în funcţie de contextul geopolitic şi monetar.

-Nivelul de 5.000 de dolari rămâne un reper urmărit, nu o certitudine.

-Volatilitatea rămâne ridicată, cu posibilitatea unor corecţii pe parcurs.

• Petrol: Un an decis de geopolitică, nu de cerere

În 2025, preţul petrolului s-a menţinut peste pragul de 50 de dolari pe baril, chiar dacă presiunile de ofertă au crescut mult odată cu revenirea producţiei OPEC+. Pentru 2026, estimările indică o probabilitate mai ridicată ca petrolul să testeze nivelul de 50 de dolari, în contextul unui posibil surplus global de ofertă şi al încetinirii cererii.

Totuşi, traiectoria rămâne foarte sensibilă la evenimente geopolitice şi comerciale, ceea ce poate genera evoluţii rapide în ambele direcţii.

Principalele scenarii pentru 2026:

-Scenariu descendent (sub 50 USD/baril): revenirea completă a producţiei OPEC+ şi un surplus consistent de ofertă, plus o reducere a activităţii de transport maritim pe fondul tensiunilor comerciale.

-Scenariu ascendent (spre 80 USD/baril): sancţiuni intruzive asupra exporturilor ruseşti sau o detensionare comercială între SUA, UE şi China, care ar stimula cererea globală.

Per ansamblu, 2026 se prefigurează ca un an al volatilităţii ridicate, în care petrolul rămâne extrem de dependent de factori geopolitici şi de structura ofertei globale.

• Se poate repeta bula dot-com?

Indicii bursieri au continuat să marcheze noi maxime în 2025, alimentând temeri privind o posibilă repetare a bulei dot-com. Deşi evaluările sunt ridicate, fundamentele sunt semnificativ mai solide decât în anii 2000: companiile BigTech generează fluxuri de numerar reale şi sunt în centrul celui mai amplu val de investiţii în AI din ultimele decenii. Semiconductorii (Nvidia, AMD, Broadcom) au devenit motorul actual al creşterii, pe măsură ce ponderea lor în S&P 500 a depăşit 13%.

Chiar dacă evaluările sunt crescute, acestea rămân mult sub extremele erei dot-com, fiind susţinute de o parte importantă a profiturilor companiilor. Totuşi, concentrarea excesivă a câştigurilor în BigTech ar putea amplifica riscurile unei corecţii, mai ales în segmentele unde piaţa a integrat aşteptări aproape perfecte.

În scenariul de bază, 2026 nu indică o bulă similară cu anul 2000, dar ne arată o probabilitate mare de volatilitate şi ajustări selective.

• Poate Ethereum să depăşească Bitcoin?

Dacă 2025 a fost anul în care Bitcoin a fost în centrul atenţiei, 2026 ar putea aduce trecerea reflectorului către Ethereum. Utilitatea mare a reţelei în aplicaţii reale, accelerarea tokenizării susţinute de instituţii majore precum BlackRock şi noul cadru de reglementare din SUA oferă un fundament destul de consolidat pentru un ciclu de creştere pe termen lung.

Condiţiile macro anticipate pentru 2026 (optimism pe burse, potenţiale reduceri ale dobânzilor în SUA şi o administraţie americană favorabilă tehnologiei blockchain) pot crea un context excelent pentru extinderea ecosistemului Ethereum.

În trecut, ETH a depăşit de patru ori ritmul de creştere al Bitcoin în ciclurile bullish, iar menţinerea unui raport istoric de capitalizare de 55% faţă de BTC ar putea ridica preţurile către zone mult mai ridicate în anii următori.

Vorbim, totuşi, despre evoluţii plauzibile până în 2028, în funcţie de adopţia instituţională şi dinamica pieţei.