Reglementările impredictibile şi intervenţiile administrative - principalul risc pentru sectorul energetic

Politicile publice bazate pe premise eronate riscă să distorsioneze piaţa, în loc să ofere soluţii reale şi sustenabile pentru obţinerea unor preţuri competitive într-o piaţă angro lichidă, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Federaţia ACUE atrage atenţia asupra riscurilor majore generate de reglementările impredictibile şi de intervenţiile administrative succesive în sectorul energetic, care, în absenţa unei fundamentări economice solide şi a unui dialog real cu industria, riscă să prelungească dezechilibrele existente şi să afecteze funcţionarea normală a pieţei, relatează sursa citată.

Impactul negativ al reglementărilor şi al legislaţiei impredictibile continuă să reprezinte cel mai mare risc pentru sectorul energetic din România, constituind totodată cea mai complexă piedică în dezvoltarea acestuia, se arată într-un comunicat remis redacţiei.

Sectorul de furnizare a energiei electrice şi a gazelor naturale este cel mai competitiv segment al pieţei energetice, fiind, în mod real, zona în care funcţionează concurenţa, conform unui comunicat al companiei. În schimb, sectorul de producţie este caracterizat de un număr limitat de producători, ceea ce plasează România, din punct de vedere structural, într-o piaţă a vânzătorilor. Acest dezechilibru se reflectă direct în nivelul preţurilor formate pe pieţele angro, menţionează sursa.

Este esenţial de subliniat că aproximativ 50% din preţul final facturat consumatorilor este reprezentat de preţul mărfii - respectiv costul de achiziţie al energiei electrice şi al gazelor naturale, se mai menţionează în comunicat. Atribuirea creşterilor de preţ exclusiv marjei de furnizare denotă o înţelegere limitată a mecanismelor reale de formare a preţurilor, a structurii facturii şi a factorilor economici care influenţează piaţa energetică, potrivit unui comunicat remis redacţiei. Promovarea unor astfel de interpretări, chiar şi prin proiecte legislative publicate şi retrase, generează riscuri majore pentru sector şi transmite semnale profund inadecvate către piaţă, relatează sursa citată.

Furnizorii de energie au rolul de a achiziţiona energie de pe pieţele angro, de a gestiona riscurile comerciale (de preţ, volum şi dezechilibru) şi de a construi oferte competitive pentru clienţii finali, conform unui comunicat de presă al companiei. Aceştia concurează pentru atragerea şi retenţia clienţilor şi asigură relaţia directă cu consumatorii, prin facturare, încasare şi servicii de relaţii cu clienţii. Furnizorii nu stabilesc preţul pieţei angro şi nu controlează costurile reglementate, precum tarifele de transport şi distribuţie, taxele şi TVA, iar marja de furnizare este structural limitată într-o piaţă concurenţială, potrivit comunicatului.

Rolul statului în piaţa de energie trebuie să fie acela de arhitect, garant şi arbitru al funcţionării corecte a pieţei, nu de actor discreţionar în formarea preţurilor comerciale, potrivit comunicatului. Modificările legislative trebuie să fie fundamentate pe analize economice riguroase şi consultări reale cu actorii din piaţă, iar politicile publice trebuie să stimuleze investiţiile în noi capacităţi de producţie, diversificarea surselor şi creşterea lichidităţii pieţelor, relatează sursa citată.

Protecţia consumatorilor, în special a celor vulnerabili, trebuie realizată prin politici sociale ţintite, transparente şi finanţate din bugetul de stat, se mai arată în comunicat. Transferarea obligaţiilor de natură socială către actorii comerciali sau substituirea mecanismelor de piaţă prin măsuri administrative generalizate distorsionează semnalele de preţ şi afectează funcţionarea corectă a pieţei, conform comunicatului remis redacţiei.

În România, statul a decis ca furnizorii să prefinanţeze schemele de politică socială prin aplicarea ex-ante a mecanismelor de plafonare şi compensare, conform unui comunicat al companiei. Timp de patru ani, protecţia socială s-a realizat, în fapt, pe seama furnizorilor de energie, care au prefinanţat plafonarea preţurilor finale pentru toţi clienţii, relatează ursa citată. În prezent, restanţele statului faţă de furnizori se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei, fără a exista o decizie concretă privind deblocarea procesului de validare şi plată, se arată în comunicat.

"Furnizorii nu creează preţul energiei, ci îl transferă şi îl optimizează pentru consumator în limitele pieţei, dar numele furnizorului apare pe factura finală. Din acest motiv, furnizorii absorb o mare parte din tensiunea publică asociată creşterii preţurilor, deşi controlează doar o fracţiune din acestea. Exploatarea confuziei publice prin politici construite pe premise false este nu doar nocivă, ci şi iresponsabilă. Toate aceste practici contribuie la dezinformarea gravă a publicului şi ignoră realităţile economice ale sectorului energetic. Politicile publice bazate pe premise eronate riscă să distorsioneze piaţa, în loc să ofere soluţii reale şi sustenabile pentru obţinerea unor preţuri competitive într-o piaţă angro lichidă.”, a declarat Dana Dărăban, Directorul executiv al ACUE, conform comunicatului.

Pentru ca preţurile să se formeze corect, piaţa are nevoie, în primul rând, de lichiditate, atât în sectorul gazelor naturale, cât şi în cel al energiei electrice, potrivit unui comunicat remis redacţiei. România rămâne un importator net de energie, iar experienţa trecutului arată că soluţia sustenabilă nu este intervenţia administrativă, ci corectarea dezechilibrelor structurale prin creşterea capacităţilor interne şi reducerea dependenţei de importuri, relatează sursa citată.

ACUE rămâne deschisă dialogului instituţional şi susţine soluţii echilibrate, care să protejeze consumatorii fără a compromite funcţionarea unei pieţe energetice stabile, lichide şi predictibile, conform comunicatului. Predictibilitatea, transparenţa şi respectarea principiilor pieţei concurenţiale sunt esenţiale pentru funcţionarea corectă a sectorului energetic şi pentru beneficiul real al consumatorilor, se menţionează în comunicat.