REPORTAJ / TRADIŢII ŞI MEŞTEŞUGURI LA MUZEUL ASTRA DIN SIBIUCasa ţărănească de pe bancnota de 10 lei, în Dumbrava Sibiului

Sabin S. Brandiburu
Ziarul BURSA #Cultură #Video / 01 septembrie

Fotografie de Sabin S. Brandiburu

Fotografie de Sabin S. Brandiburu




Casa ţărănească aflată pe bancnota de 10 lei reprezintă una dintre principalele atracţii ale Muzeului Astra din Dumbrava Sibiului. Deşi, de-a lungul timpului, au fost voci care au susţinut că pe această bancnotă este schiţată o casă expusă la Muzeul Satului din Bucureşti, se pare că schiţa originală este realizată după Casa de Pomicultori de la Muzeul Astra din Sibiu.

Casa ţărănească de pe bancnota de 10 lei, în Dumbrava Sibiului

Casa de Pomicultori este o replică a celei mai vechi case din satul vâlcean Vlădeşti, orginalul fiind ridicat de familia Vlădeştilor, după care a fost dat şi numele satului. În anul 2006, casa a fost achiziţionată de Muzeul Astra şi a fost mutată în incinta lui.

Aşadar, dacă ne uităm la bancnota de 10 RON, vom putea vedea casa din Vlădeşti, care acum se află ascunsă pe un deal din incinta muzeului Astra din Sibiu.

Muzeul Astra din Sibiu, supranumit şi "Muzeul Viu"

Tradiţiile şi meşteşugurile populare, precum şi arta tradiţională, îmbinate cu o oază de verdeaţă şi de linişte, definesc cel mai bine caracterul Muzeului Astra din Sibiu, supranumit şi "Muzeul Viu".

La marginea Sibiului, pe Calea Dumbrăvii se găseşte muzeul, care se întinde pe o suprafaţă de 96 de hectare în care sunt expuse peste 400 de case tradiţionale, începând cu mici bordeie, până la case de viticultori şi de ciobani şi mori de vânt.

Casa ţărănească de pe bancnota de 10 lei, în Dumbrava Sibiului

Pe lângă cele peste 400 de case, muzeul are peste 10 kilometri de alei şi conţine mai mult de 16.000 de piese de muzeu, majoritatea fiind expuse în casele din parc.

Primul proiect de înfiinţare a unui muzeu, în locul pe care se află astăzi muzeul Astra, a apărut în anul 1963, atunci când o echipă condusă de cercetătorul român în etnografie şi folclor, Cornel Irimie, au adus un prim monument în Dumbrava Sibiului, respectiv o moară hidraulică, cu aducţiune inferioară.

Casa ţărănească de pe bancnota de 10 lei, în Dumbrava Sibiului

Moara adusă de Irimie în 1963 se regăseşte şi astăzi în muzeu şi face parte din brandul său. De-a lungul anilor, colecţia s-a dezvoltat.

Muzeul a fost deschis oficial în anul 1967, iar din anul 1971 au început să fie aduse case ţărăneşti şi ateliere de meştesuguri populare.

Muzeul a fost împărţit, iniţial, în patru sectoare tematice - producerea şi prelucrarea produselor agro-alimentare, extragerea şi prelucrarea minereurilor şi materiilor prime organice şi anorganice precum lemnul, argila şi minereurile, prelucrarea pieilor şi a blănurilor şi transporturile tradiţionale. Din anul 1990, celor patru sectoare iniţiale li s-a alăturat unul nou, destinat monumentelor de utilitate publică. În acest sector au fost aduse două biserici, o şcoală, două hanuri, o cârciumă, două pavilioane de joc, o popicărie şi două remize de pompieri precum şi un scrânciob.

În prezent, muzeul a acumulat o mulţime de case şi monumente, din epoci diferite, devenind, astfel, un centru al tradiţiilor şi al meşterilor populari din toată ţara.

Târgul Creatorilor Populari - Eveniment anual în preajma Adormirii Maicii Domnului

În fiecare an, la Muzeul Astra din Sibiu, este organizat Târgul Creatorilor Populari, în cadrul căruia participă meşteri şi creatori populari din toată ţara. De la opincari până la iconografi, fiecare alee a muzelui găzduieşte meşteri veniţi să îşi prezinte produsele şi tradiţiile locurilor de unde provin.

Casa ţărănească de pe bancnota de 10 lei, în Dumbrava Sibiului

Anul acesta, în perioada 13-15 august, la cea de-a 38-a ediţie a târgului, peste 200 de creatori populari au fost prezenţi la muzeul "viu" din Dumbrava Sibiului.

Ediţia din acest an a inclus şi un program artistic, cu recitaluri susţinute de Ansamblul folcloric "Datina" şi de interpretări ale unor artişti de muzică populară precum Oana Tomoiagă, Codruţa Rodean, Daniela Carmen Popa, Ovidiu Homorodean şi Ansamblul Gura Izvorului.

De la târg nu au lipsit bucatele tradiţionale româneşti, fiind organizat un atelier gastronomic în care au fost pregătite sarmale, tochitură, balmoş, mămăligă, poale-n brâu, gogoşi, cozonaci şi colaci cu varză.

Meşterii populari, la ei "acasă"

Mergând pe aleile muzeului, întâlneşti o varietate de meşteri populari şi de artişti, dornici să îşi prezinte creaţia şi să îţi povestească despre meşteşugul lor.

Potrivit reprezentanţilor muzeului, meşteşugarii sunt aduşi la târg pentru a promova valorile, tradiţiile şi meşteşugurile zonelor din care vin. Aceştia au cazarea asigurată şi nu plătesc spaţiul din muzeu în care îşi prezintă şi comercializează produsele.

Astfel, oferind condiţiile optime pentru promovarea meşteşugarilor, muzeul adună în fiecare an o multitudine de meşteşugari din toate colţurile ţării.

Meşteşuguri, meşteşugari şi poveşti cu tâlc

Diferitele meştesuguri prezentate la târg atrag atenţia publicului unele mai mult decât celelalte. Un bun exemplu de meşteşug care îi atrage pe vizitatori este confecţionarea măştilor moldoveneşti pentru Anul Nou.

Măştile populare reprezintă spirite ale unor personaje din folclorul românesc, ale unor animale sau ale unor spirite, precum Afurisiţii, Sarsailă, Cărpănoşii, , Michiduţă, Vrăjitoarea şi multe altele şi se foloseau în cadrul unor ritualuri ale fertilităţii, ale chemării ploii sau în dansuri ritualice. Acestea erau confecţionate din materiale care se găseau de mult în gospodăriile oamenilor.

Casa ţărănească de pe bancnota de 10 lei, în Dumbrava Sibiului

Din punct de vedere tehnic, măştile simple pot fi confecţionate în câteva ore şi pot cântări câteva sute de grame. Cu toate acestea, există şi măşti mai complexe, a căror confecţionare poate dura câteva zile şi pot ajunge să cântărească şi 10 kilograme. Măştile se confecţionează dintr-un model din straturi de carton şi hârtie pe care le aplică diferite ornamente din lână, bumbac, păr de cal şi multe altele.

Aceste măşti încă sunt folosite în zone precum Moldova, în timpul sărbătorilor de iarnă. Un exemplu cunoscut de tradiţie în care se folosesc aceste măşti este Bătaia de la Ruginoasa, unde tinerii se întâlnesc de Anul Nou, îmbracă aceste măşti si apoi se luptă cu "ghioage" de lemn pentru ca anul nou să fie îmbelşugat.

Un alt meşteşug uitat este cel al confecţionării de instrumente populare precum cavalul, fluierul ciobănesc şi tilinca. Un creator de astfel de instrumente este Egyed Fero, originar din Oradea, care a deprins meştesugul instrumentelor de suflet.

Casa ţărănească de pe bancnota de 10 lei, în Dumbrava Sibiului

Aflat la târgul de anul acesta, creatorul popular a expus instrumentele care au marcat folclorul românesc, explicând istoria fiecăruia şi fiind dispus să ofere oricui un recital la fiecare instrument în parte.

Acesta povesteşte progresia şi evoluţia instrumentelor muzicale, explicând că cel mai "simplu" instrument la care cântau strămoşii noştri este tilinca.

Tilinca este un instrument muzical fabricat în principal din lemn de soc, considerat precursorul fluierului ciobănesc. Acest instrument se confecţionează în diferite lungimi pentru a obtine tonalităţi diferite. Deşi este asemănătoare cu fluierul, tilinca nu are găuri laterale pentru modelarea sunetului, ci doar o gaură în capătul opus anciei, prin care se poate controla ritmul melodiei.

Totodată, instrumentele tradiţionale de suflat nu erau doar pentru muzică. Ele erau folosite, de asemenea, pentru comunicare şi pentru a transmite mesaje care să fie auzite de departe. Un asemenea instrument îl reprezintă tulnicul - un instrument muzical tradiţional, folosit îndeosebi de păstorii români din munţi. Apărut încă din vremea dacilor, acesta a fost folosit în trecut în principatele Transilvaniei, Moldovei şi Ţării Româneşti ca instrument de semnalizare în conflictele militare. Tulnicul este un instrument aerofon, cu o formă tubulară şi poate fi confecţionat din lemn de brad, molid sau chiar alun.

Un alt meşteşug întalnit la Târgul Creatorilor Populari este iconografia. Arta de a picta icoane este întâlnită în tradiţiile româneşti, indiferent de zona în care te afli. De la icoane pe pietre si lemn, la icoane pictate pe sticlă, fiecare iconograf îşi pune amprenta artistică şi îşi foloseşte talentul pentru "a aduce printre oameni chipurile celor Sfinţi". Deşi, odată cu trecerea timpului, tradiţiile încep a fi uitate, există şi astăzi oameni care încă păstrează valorile şi cutumele creştine şi care continuă arta picturii de icoane.

În inima târgului, un tânăr iconograf arată trecătorilor cum se pun bazele picturii unei icoane şi trasează liniile chipului Maicii Domnului. Acesta explică, în timp ce pictează, cum "toate vin de la Dumnezeu", astfel că baza icoanelor pictate de el au întotdeauna un fundal alb şi aceleaşi linii pe care lucrează trăsăturile fiecărui Sfânt în parte.

Pictarea unei icoane poate dura între 30 de minute şi câteva zile, în funcţie de dimeniune şi complexitate, însă, indiferent de nivelul de muncă, rezultatul trebuie să fie unul bun.

O oază de linişte pentru un weekend în familie

Casa ţărănească de pe bancnota de 10 lei, în Dumbrava Sibiului

Potrivit reprezentanţilor muzelui, parcul natural din incinta acestuia reprezintă o destinaţie favorită a celor care locuiesc în zonă şi vor să se relaxeze în mijlocul naturii. Muzeul este deschis publicului şi oferă tuturor o deconectare de la agitaţia oraşului şi de la ritmul accelerat al zilelor noastre. Vizitatorii pot practica aici diferite activităţi precum pirografura, pictura pe lemn, pictura pe sticlă şi multe altele. De asemenea, aceştia se pot delecta cu gustări tradiţionale sau pot să se plimbe în linişte printre exponatele muzeului.

"Muzeul Viu" din Dumbrava Sibiului îi aşteaptă pe oameni, pregătit să le ofere liniştea pe care aceştia şi-o doresc şi să îi trimită înapoi în vremurile de odinioară.





Opinia Cititorului ( 8 )

  1. Foarte frumos! un loc extraordinar

    Articol super!

    Am fost de foarte multe ori acolo si nu am aflat pana acum ca acea casa se afla acolo

    Astept sa vad iar bancnota de 1000 de lei in circulatie!

    Asta de 1 leu si 5 deja este uzata la maxim ca putere de cumparare. 

    Asta de 10 lei pe cat de frumoasa e pe atat de mult a dezamagit, mai ieri cumparai cv cu ea astazi doar 1 bax de hartie igenica mai cumpara. 

    Isaresucle astept bancnotele de 1000 - 2000 lei in circulatie!!! 

    Hai cu ele... sau adoptam de frica alta “moneda” ca sa mascam devalorizarea? 

    Exponentiali tatea bancnotelor cu cifre mici si hartii multe incep deja sa incurce piata prin circulatia lor fizica. 

    1 teanc de 4000 lei fara “valoare”, doroc ca dam cu cardul (ca leopardul - zise replama ce te imbina la consum) si nu bagam (unii) de seama disparitia leilor “grei” (intre timp au devenit leuti-miei) din conturi. 

    PS: “urata” bancnota de 10 lei! (pentru economisire) 

    Dar buna a fost la creditat peste circulatia ei in piata. 

    semnat comenturi “cretine” 

    1. Bancnote frumoase fara valoare

    Ce frumos!

    urmeaza un raliu in bondurile de 10 ani !

    semnat comenturi "Cretine" 

    in 1929 datoria in marja atinsese intre 6 si 8% din GDP acum avem 4 si 5% pe USA.

    Sa vedem cat tine distractia caci urmeaza decolateraizari severe in piata. 

    PS: ce bancnota de 10 lei sa vezi bancnotele de mii si zecii de mii de lei in circulatie. 

    semnat comenturi "cretine" 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

24 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2167
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5700
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7803
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.8628

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Topul firmelor din Bucuresti 2021
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro