REUNIUNEA ANUALĂ A DIPLOMAŢIEI ROMÂNETraian Băsescu, primul discurs după revenirea la Cotroceni

Ioana Popa
Ziarul BURSA #Politică / 05 septembrie 2012

Traian Băsescu, primul discurs după revenirea la Cotroceni

"O majoritate parlamentară a considerat că poate face ţăndări statul de drept"

Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat: "În perioada 3-6 iulie, o majoritate parlamentară a considerat că poate face ţăndări statul de drept. Prin destituiri, revocări, emiteri abuzive de ordonanţe de urgenţă, care au blocat func­ţionarea instituţiilor - şi aici vizez ceea ce s-a întâmplat în perioada 3-6, adică destituirea Avocatului Poporului, singurul care putea ataca ordonanţele de urgenţă, emiterea ordonanţei de urgenţă prin care Curţii Constituţionale i se lua atributul de a superviza pentru constituţionalitate hotărârile Parlamentului, destituirea primilor trei oameni în stat, ca funcţii, cel puţin aşa cum ele arată constituţional: preşedintele Senatului, preşedintele Camerei, preşedintele României suspendat". Domnia sa a mai precizat că au mai fost şi alte elemente care au arătat abuzul de putere al unei majorităţi nerezultată din alegeri, precum "ocuparea Radioului şi a Televiziunii Române".

Traian Băsescu a adăugat că acest abuz de putere a făcut ca reacţia aliaţilor să fie extrem de puternică, pentru că de fapt România sau majoritatea parlamentară nerezultată din alegeri a încălcat în mod grav criteriile de la Copenhaga, în mod deosebit criteriile politice: "Aceste criterii ne obligă la stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia şi, când începi cu destituirea şefilor celor două Camere, prin artificii legislative şi cu suspendarea preşedintelui şi destituirea ombudsman-ului, a Avocatului Poporului, aici nu mai are nimeni niciun dubiu asupra încălcării grosolane a criteriilor de la Copenhaga. Statul de drept, atacurile continue la adresa justiţiei, fie că era vorba de justiţie constituţională sau de CSM sau de parchete, au fost un alt element care a fost încălcat prin atitudinea majorităţii parlamentare şi a liderilor acestei majorităţi. Nu mai vorbim de respectarea drepturilor minorităţilor, dacă vă aduceţi aminte, căderea guvernului a fost iniţiată ca urmare a acordării dreptului elementar al unei minorităţi de a învăţa în limba maternă, într-o universitate care prin lege era destinată sau avea vocaţia de a permite învăţământul în limba maternă pentru minorităţi".

"Sunt capitale unde ambasadorii statelor UE se întâlnesc fără cel al României"

Preşedintele Traian Băsescu a mai spus ieri că ştie foarte bine că sunt capitale în care ambasadorii statelor membre UE se întâlnesc fără să-l invite şi pe ambasadorul român, "tocmai pentru a discuta deschis situaţia din România".

"Este surprinzător pentru mine că politicieni de vârf din România nu au recunoscut Comisiei Europene un drept dat chiar de Tratatul UE, acela de a veghea la respectarea criteriilor politice în statele membre", a spus Băsescu, adăugând: "Cred că prin atitudine ne-am făcut foarte mult rău şi ştiu că sunt capitale în care se întâlnesc ambasadorii statelor membre fără a mai invita şi ambasadorul României tocmai pentru a discuta deschis situaţia din România. S-a produs brusc un proces de izolare al României - şi aici este misiunea diplomaţiei româneşti să redeschidă dialogul României cu statele membre şi cu instituţiile europene".

"CSM, DNA, Parchetul, serviciile au stat în picioare"

Preşedintele Traian Băsescu a mai precizat ieri că situaţia din România a fost resetată parţial datorită instituţiilor statului de drept care "au rămas în picioare în faţa unei furii", el nominalizând CSM, DNA, Parchetul ICCJ, serviciile de informaţii: "Am văzut că există politicieni din afara României care îşi arogă salvgardarea României, salvgardarea statului de drept în România. Vreau să ştiţi poziţia mea, pentru că eu am fost aici şi ştiu foarte bine cum au acţionat instituţiile româneşti, restabilirea statului de drept în România, atât cât ea s-a produs până acum, dar se va produce integral, s-a făcut pentru că instituţii ale statului român au rămas în picioare chiar în faţa acestei furii politice din perioada 3-6 iulie. Ceea ce ne-a arătat această criză politică a fost că statul român şi-a consolidat suficient de mult instituţiile, pentru ca ele să fie capabile să apere statul de drept. Şi aici vizez nu numai Curtea Constituţională, dar afirmaţia este valabilă şi în ceea ce priveşte Parchetul General, DNA-ul. Structurile de securitate naţională au rămas toate verticale şi au slujit statul de drept".

Preşedintele României a remarcat faptul că "instituţiile statului de drept au rămas în funcţiune în această perioadă de eroare politică şi cred că această întâmplare a fost o probă de foc pentru aceste instituţii, o probă de foc pe care au trecut-o. Nu spun neapărat că au trecut-o perfect, dar au trecut-o şi este confirmarea faptului că voinţa de a izola instituţii care trebuie să fie independente într-un stat civilizat de influenţă politică a dat roade".

"MAI nu a mers până acolo încât să falsifice cifrele din listele electorale"

Preşedintele Traian Băsescu a mai spus ieri că "o altă probă" a faptului că insituţiile statului au rămas verticale în faţa "furiei politice" din luna iunie este că Ministerul Administraţiei şi Internelor "nu a mers până acolo încât să falsifice cifrele din listele electorale".

"Este o altă probă că instituţiile statului au rămas verticale indiferent cine s-a aşezat din punct de vedere politic deasupra lor", a adăugat Traian Băsescu.

Mesajul către aliaţi - instituţiile şi-au făcut datoria şi o vor face până la capăt

Traian Băsescu le-a mai spus ieri ambasadorilor români că mesajul către aliaţii României trebuie să fie că instituţiile statului de drept au func­ţionat corect, şi-au făcut datoria şi o vor face până la capăt. "România a devenit o ţară importantă aici, la frontiera de Est, şi a NATO şi a UE. În România s-a investit încredere enormă nu doar din punct de vedere politic, ci şi din punct de vedere al încrederii aliaţilor noştri", a spus Traian Băsescu. El a adăugat că "reacţia aliaţilor a fost generată de surpriza pe care a generat-o România, pentru că se credea că este o ţară predictibililă, iar pe de altă parte a fost generată de dezamăgire".

"Mesajul nostru acum trebuie să fie cel corect, adică: dragi aliaţi, aţi susţinut România, dar instituţiile statului român şi-au făcut treaba şi o vor duce până la capăt. Nu ne oprim aici. Îşi vor duce misiunea până la capăt", a mai spus preşedintele, adăugând că un alt mesaj care trebuie transmis este că instituţiile statului român au funcţionat corect.

"Întâmplările din ultima perioadă nu au modificat obiectivele strategice de politică externă"

Evenimentele politice petrecute în ultimele două luni nu au modificat obiectivele strategice de politică externă a României, care rămân prioritare: continuarea procesului de integrare în UE şi creşterea profilului ţării noastre în NATO. Preşedintele a menţionat: "Aş vrea să subliniez ceea ce subliniem de ani de zile, la fiecare întâlnire: România îşi menţine obiectivele strategice de până acum. Întâmplările din 3-6 iulie şi de după 29 iulie nu modifică politica externă a României în niciun fel. Direcţia este Vest, cei care ne pot garanta ceea ce avem ca obiectiv - creşterea nivelului de trai al românilor - sunt partenerii noştri din UE, iar securitatea ne-o garantează partenerii din NATO". El a arătat că aceste obiective rămân prioritare pentru politica externă a României şi în perioada următoare.

"Cele două elemente de politică externă fundamentale ale României - procesul de continuare a integrării în UE şi procesul de creştere a importanţei noastre în NATO - sunt valabile şi în continuare şi sunt prioritare şi în perioada următoare".

Parteneriatul strategic cu SUA, cu aplecare pe zona economică

Traian Băsescu a mai spus la Reuniunea Diplomaţiei Române că se impune creşterea nivelului de valorificare a parteneriatelor strategice. În acest sens domnia sa s-a referit, cu prioritate, la Parteneriatul strategic pentru secolul XXI cu SUA, aliatul nostru primordial în interiorul NATO, dar şi în lumea civilizată în general: "Este, în opinia mea, cel mai complex parteneriat pe care îl avem. El vizează nu numai cooperarea politică, vizează şi cooperarea militară, economică, culturală, ştiinţifică şi trebuie să vă spun că, o dată declarat, în anul 2011, acest parteneriat, SUA au acţionat. Au acţionat în mod deosebit în zona care pentru noi era un deziderat, şi anume zona economică, pentru că, din punct de vedere politic şi militar, cooperarea era deja la niveluri foarte bune. Dar au acţionat în zona economică, ceea ce este extrem de important pentru noi şi, am văzut toţi, apariţia lui Exxon, apariţia Chevron-ului, apariţia altor companii americane pe piaţa românească şi în zone de importanţă strategică pentru noi, în mod deosebit cele care vizează independenţa energetică".

"Parteneriatul strategic al României cu Franţa nu şi-a atins parametrii de funcţionalitate"

Parteneriatul strategic al Româ­niei cu Franţa nu şi-a atins parametrii de funcţionalitate, consideră Traian Băsescu, adăugând că se va implica în perioada următoare împreună cu Guvernul şi Ministerul român de Externe în acest sens: "Parteneriatul cu Franţa, aici trebuie să recunoaştem că el nu şi-a atins parametrii la care ar putea fi ridicat şi îmi propun ca în perioada următoare, împreună cu Guvernul, cu Ministerul de Externe să ridicăm nivelul de funcţionalitate al acestui parteneriat".

De asemenea, Băsescu a arătat că România are o restanţă şi în materializarea parteneriatului strategic cu Polonia, el ţinând să atenţioneze în acest sens Ambasada de la Varşovia: "Avem, în opinia mea, o restanţă în materializarea parteneriatului extrem de important cu Polonia. Şi aici atenţionez ambasada de la Varşovia că voi da o atenţie deosebită punerii în aplicare a acestui parteneriat al cărui plan de acţiune este finalizat".

Preşedintele şi-a exprimat satis­facţia pentru finalizarea planului de acţiune al parteneriatului strategic cu Turcia: "Avem parteneriatul cu Turcia, care, spre satisfacţia mea, a fost finalizat din punct de vedere al planului de acţiune şi sper să trecem cât mai repede la aplicarea acestuia, cu atât mai mult cu cât vizează un element extrem de important pentru politica noastră externă, securitatea la Marea Neagră şi exploatarea resurselor de care Marea Neagră dispune".

Traian Băsescu a remarcat că parteneriatul cu Italia "funcţionează perfect şi politic şi economic", cel cu Ungaria semnat în 2002 "funcţionează şi este o realitate care nu mai poate fi pusă sub semnul întrebării", el adăugând că este funcţional şi parteneriatul cu Marea Britanie de cooperare în cadrul UE, stabilit în 2003.

România - punte de legătură între UE şi statele din zona caspică şi Asia Centrală

Preşedintele a mai spus: "Foarte bine funcţionează şi Parteneriatul strategic pe care l-am semnat în 2009 cu Azerbaidjanul şi politica noastră externă se va concentra în continuare pe misiunea pe care ne-am asumat-o de a fi o punte de legătură între UE şi statele din zona caspică şi Asia Centrală. Aici aş atenţiona în mod deosebit ambasadorii din Azerbaidjan şi Turkmenistan că ne-am asumat o contribuţie importantă, în baza relaţiilor bilaterale pe care le avem atât cu Azerbaidjanul, cât şi cu Turkmenistanul, în reuşita negocierilor tripartite Azerbaidjan-Turkmenistan-Comisie Europeană pentru realizarea conductei transcaspice, ca soluţie de garantare a viabilităţii proiectului Nabucco".

Multe firme sud-coreene au vrut să investească în România, dar nu au reuşit din cauza birocraţiei

Multe companii din Republica Coreea au avut intenţia de a dezvolta afaceri în România, însă o mare parte dintre acestea nu s-au materializat din cauza birocraţiei şi a lipsei de capacitate a instituţiilor româneşti de a-şi asuma responsabilităţi. Domnia sa a spus: "Avem multe intenţii ale companiilor din Republica Coreea de a dezvolta afaceri în România. Din păcate, mare parte din ele nu se materializează datorită birocraţiei de la noi de acasă şi a lipsei de capacitate a instituţiilor româneşti de a-şi asuma responsabilităţi. (...) De când am semnat cu preşedintele coreean Parteneriatul strategic, multe firme coreene au bătut România în toate direcţiile, finalizarea intenţiilor însă a lăsat de dorit şi din acest punct de vedere este clar că ambasada noastră de la Seul trebuie să îşi mobilizeze toată capacitatea de a convinge firmele coreene că merită să investească în România, iar dincoace răspunsul va trebui să fie mult mai eficient din partea instituţiilor româneşti".

El a arătat că acest lucru nu îl reproşează ambasadorilor sau actualului guvern, ci este o problemă de durată a relaţiei României cu Coreea de Sud. "Acest lucru nu vi-l reproşez dumneavoastră, ci este o constatare care nu vizează actualul guvern, care are doar trei luni, patru luni, ci vizează toată istoria noastră", a spus Băsescu.

De asemenea, el a remarcat parteneriatul României cu Japonia, ţară care a dat dovadă de mare seriozitate pentru că nu a retras finanţarea proiectului liniei de metrou care să lege Capitala de Aeroportul Otopeni nici după marele cutremur din martie 2011: "Parteneriatul cu Japonia, parteneriatul de prietenie cu Japonia funcţionează la parametri normali, aş spune, România având tot timpul un partener în zona Asia Pacific din guvernul japonez, un guvern care şi-a sumat finanţarea unor proiecte de dezvoltare în România şi după ce România a devenit membră a Uniunii Europene, devenind, teoretic, neeligibilă pentru finanţări guvernamentale din partea guvernului de la Tokyo şi totuşi guvernul japonez şi-a asumat şi finanţarea proiectului de conectare a metroului bucureştean cu Aeroportul Otopeni, proiect care este acum în evaluare şi execuţie. Aici aş spune un lucru extraordinar despre Japonia, cu tot necazul marelui cutremur care a avut loc anul trecut, Japonia nu a făcut niciun pas înapoi în a-şi menţine intenţia de a finanţa acest proiect, lucru care arată seriozitatea deosebită a acestei ţări".

Oamenii de afaceri să privească intens piaţa chineză şi a Federaţiei Ruse

În privinţa parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare cu Republica Populară Chineză, Băsescu a apreciat că acesta "a început să dea roade" prin micşorarea deficitului balanţei de plăţi de partea română datorită sprijinului oferit de guvernul de la Beijing pentru achiziţia de mărfuri de pe piaţa românească: "Parteneriatul amplu de prietenie şi cooperare cu Republica Populară Chineză a început să dea roade, începem să micşorăm deficitul balanţei de plăţi între România şi China şi sprijinul pe care guvernul chinez îl dă achiziţiei de mărfuri de pe piaţa românească, în baza celor convenite în discuţiile cu preşedintele chinez şi cu premierul chinez, încep să se materializeze.

Important este ca oamenii de afaceri din România, companiile din România, să privească mult mai atent şi mai intens către piaţa chineză, ca de altfel şi către piaţa Federaţiei Ruse, o piaţă care ne este deschisă şi din punct de vedere politic nu există restricţii pentru oamenii de afaceri români să exporte în Federaţia Rusă sau să facă investiţii în Federaţia Rusă. Problema este să avem şi îndrăzneala să o facem şi fac un apel din acest punct de vedere la comunitatea de afaceri din România să nu mai evite Federaţia Rusă".

Preşedintele României solicită ca ambasadorii din capitalele statelor cu care România are parteneriate să facă, trimestrial, o raportare cu privire la evoluţiile acestor parteneriate şi, mai ales, să semnaleze problemele care apar în ţară în derularea parteneriatelor cu firme din aceste ţări.

Politica de vecinătate cu Moldova

Preşedintele Traian Băsescu a spus ieri că susţinerea aderării la UE a Republicii Moldova rămâne o prioritate, iar în privinţa negocierilor în formatul "5+2" în problema trasnistreană România susţine poziţia Chişinăului şi se abţine în a da părţii moldovene propriile soluţii.

Preşedintele a spus: "În ceea ce priveşte problema transnistreană, rămânem consecvenţi poziţiei noastre şi nu dăm noi Chişinăului soluţii şi nici formatului 5+2 de negociere a problemei transnistrene. Misiunea noastră, pe care ne-o asumăm fără rezerve, este aceea de a susţine poziţia Chişinăului. Sigur că putem avea foarte multă fantezie legat de cum să fie rezolvată problema transnistreană. Putem avea şi fantezie, putem avea şi soluţii, dar nu suntem parte a procesului de negociere. Ceea ce noi putem face eficient este să punem la dispoziţia UE expertiza noastră cu privire la soluţionarea corectă a problemei transnistrene, pentru că UE ne reprezintă şi pe noi în negocierile legate de problema transnistreană. De asemenea, aliaţilor noştri americani le-am spus şi le vom pune în continuare la dispoziţie expertiza noastră, dar ne abţinem de la a da Chişinăului soluţiile noastre. Ceea ce avem de făcut în mod onest este să susţinem poziţia Chişinăului în aceste negocieri, în organismele din care noi facem parte, iar Republica Moldova nu face parte".

De asemenea, el a cerut politicienilor români să nu meargă pe direcţia declaraţiilor de susţinere a aderării Republicii Moldova la NATO, în condiţiile în care ţara vecină şi-a declarat neutralitatea în propria Constituţie.

Băsescu a mai spus: "Am văzut unele declaraţii care vizau Republica Moldova în NATO. Aş avea rugămintea, chiar dacă vin de la înalţi demnitari ai statului român, să nu mergeţi pe această direcţie, pentru că Republica Moldova şi-a declarat neutralitatea prin propria ei Constituţie. Şi statul român are obligaţia să respecte Constituţia Republicii Moldova, chiar dacă, sigur, avem şi elemente care nu ne convin, aflând din această Constituţie că limba oficială este limba moldovenească. Sperăm ca lucrurile să se schimbe. Dar, din punct de vedere al abordărilor strategice, România se limitează la a susţine integrarea Republicii Moldova în UE. Când la Chişinău se va lua altă decizie, legată şi de NATO, vom susţine şi acest proces".

El a arătat că România este încurajată de susţinerea procesului de apropiere a Republicii Moldova de UE pentru că ţara vecină este considerată "o poveste de succes" a Parteneriatului Estic, formatul de cooperare oferit de Bruxelles ţărilor de la frontiera sa răsăriteană: "În ceea ce priveşte politica de vecinătate, Republica Moldova rămâne o prioritate pentru noi în susţinerea pe care i-o acordăm în mod tradiţional pentru a intra într-un proces de integrare în UE. Vă pot spune că pentru UE Republica Moldova este povestea de succes a Parteneriatului Estic. Este cea mai reuşită cooperare între UE şi o ţară a Parteneriatului Estic, ceea ce ne încurajează în menţinerea poziţiei noastre legată de susţinerea fără rezerve a avansului către integrare în UE a Republicii Moldova".

"Europa nu are şanse de supravieţuire dacă procesul de integrare nu se accelerează"

Traian Băsescu a susţinut ieri, în faţa ambasadorilor români, că Europa nu are şanse de supravieţuire dacă procesul de integrare nu se accelerează. Domnia sa a spus: "Avem nevoie de integrare economică, de integrare fiscală, de integrare politică şi, dacă la capăt o să putem spune că acest proces de integrare s-a materializat în realizarea Statelor Unite ale Europei, cred că este ceea ce se vede şi vede orice om ca finalitate a proceselor care se desfăşoară acum în Uniunea Europeană".

Preşedintele României este convins că niciun stat al Uniunii Europene, fie că se numeşte Grecia, Portugalia, România, Franţa sau Germania sau Marea Britanie, nu va rezista procesului de globalizare, decât dacă în Uniune se realizează un puternic proces de integrare: "Globalizării nu i se mai poate opune nimeni şi orice reglementare am încerca ea este sortită eşecului. Ca atare, trebuie să ne tragem concluziile şi să avem curaj să explicăm naţiunilor noastre că drumul unei mai puternice integrări este soluţia. În acelaşi timp, din punct de vedere al României, avem nevoie de foarte multă atenţie în susţinerea acestui proces, pentru că riscurile majore sunt legate de afectarea coeziunii Uniunii Europene, adică un grup de ţări să o ia înainte, statele din zona euro şi statele din zona non-euro să rămână în afara acestui proces, eventual accelerat. Din acest motiv mi se pare că ultimele propuneri ale Comisiei trebuie să ne pună extrem de serios în gardă, atunci când vorbim de procesul de supraveghere bancară la nivel european şi adresat zonei euro. Aşa cum, la momentul potrivit, am reuşit să fim parte a Tratatului Fiscal, la fel România şi, cred eu, toate statele non-euro, trebuie să îşi găsească formula de a participa la acest proces de integrare, dacă vreţi, a sistemului bancar".

În consecinţă, Traian Băsescu spune că trebuie să facem o prioritate din îndeplinirea condiţiilor de intrare în zona euro, pentru că, "în mod cert, dacă vom şti să ne susţinem punctul de vedere chiar non-euro fiind, vom putea să fim parte a acordului care va viza supravegherea sistemului bancar, de autoritate bancară europeană şi de BCE, dar nu vom putea rezista într-o poziţie tranzitorie la nesfârşit, deci devine pentru noi o prioritate să îndeplinim condiţiile de a intra în zona euro".

"România nu va merge înapoi sau, în niciun caz, nu sub preşedinţia mea"

Preşedintele Traian Băsescu a menţionat că "România nu va merge înapoi" sau, în niciun caz, nu sub preşedinţia sa, menţionând că "uneori costă în voturi mersul înainte", însă politicienii trebuie să asume şi aceste eforturi. Domnia sa a spus:

"Am văzut destule reveniri la abordări din perioada comunismului şi parcă mi se pare că una poate fi foarte bine adaptată la situaţia noastră, cu o singură modificare. Ştiţi că se tot dădea celebrul citat, dacă nu ştii te învăţăm. Pe noi UE are toată disponibilitatea să ne înveţe. Dacă nu poţi, te ajutăm şi avem, slavă Domnului, destui bani pentru asistenţă tehnică pe care trebuie doar să îi cheltuim. Dar, dacă nu vrei, nu te mai obligă nimeni, te abandonăm. Nu se poate spune că România că nu a fost ajutată, că nu a fost învăţată, dar, dacă clasa ei politică nu vrea, UE o va abandona". El a adăugat că nimeni nu îşi mai poate permite să îi tracteze pe banii lor pe cei care nu vor.

"De aceea, cred că este esenţial ca această clasă politică, buni, răi, ăştia suntem, să aibă acea abordare politică care să dovedească că România vrea să meargă înainte, alături de aliaţii noştri. Nu avem altă soluţie, iar drumul nostru nu este spre Est, nici cultural. Sigur, spre Est avem toată amiciţia, dar toate interesele noastre sunt spre Vest", a mai spus el.

Potrivit lui Băsescu, au fost în ultima vreme unele declaraţii "neinspirate" care vizau chestiuni de gen naţionalist - "nu vă amestecaţi în treburile noastre interne". "Parcă auzeam poveştile cu neamestecul de dinainte de Revoluţie", a adăugat Băsescu, menţionând că România nu va merge înapoi sau cel puţin nu sub preşedinţia sa.

"Avem obligaţia să nu risipim sacrificiile pe care românii le-au făcut", a continuat el, arătând că uneori costă în voturi mersul înainte: "Dar de aceea suntem politicieni şi dumneavoastră diplomaţi, ca să ne asumăm şi aceste eforturi. Nu ştiu cum îşi poate imagina cineva o Românie izolată, în care ambasadorii statelor membre se întâlnesc separat ca să discute situaţia României".

"Şi cu fostul partid de guvernământ s-a dus o bătălie, de multe ori tăcută"

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut că şi cu fostul partid de guvernământ s-a dus "o bătălie", de multe ori tăcută, pentru că nu se putea "băga" în numirile la conducerea DNA, a Parchetului general sau la şefia curţilor de apel: "Sunt instituţii care nu pot fi atinse de oamenii politici, de majorităţi, indiferent care sunt aceste majorităţi. Şi eu ştiu cât de mare şi de multe ori tăcută a fost bătălia cu fostul partid de guvernământ, că nu se pot băga în numirea procurorilor şefi de pe la curţile de apel, că nu se pot băga în numirea procurorului general şi a adjuncţilor, că nu se pot băga în numirea procurorului şef de la DNA, că nu se pot băga în a face propuneri pe cine să pună SRI şef la inspectoratul din judeţul X. A fost o bătălie pe care România a câştigat-o în faţa politicienilor. Şi rezultatul a fost că instituţiile au putut reacţiona fără complexe faţă de politicieni".

Avem nevoie de sprijin, proiectul naţional e absorbţia fondurilor

În loc să pună osul la treabă, politicienii îşi aruncă responsabilitatea privind fondurile europene, a spus ieri preşedintele României, care a cerut ieri ambasadorilor din statele UE să transmită mesajul că România are nevoie de sprijin şi că proiectul său naţional este absorbţia integrală. Domnia sa a declarat: "Cred că avem un proiect naţional deja. Eu am susţinut mereu proiectul integrării în UE, dar România este acum în pericolul de a pierde bani din cele 35 de miliarde de euro alocaţi şi mă uit cu compătimire la faptul că politicienii din opoziţie şi de la putere îşi aruncă unii altora, deşi încă nu s-a produs momentul dezangajării, dar decât să pui osul la treabă, e mai uşor să te cerţi la TV(...) Ambasadorii din statele UE să transmită mesajul că România are nevoie de sprijin şi că proiectul său naţional în acest moment este absorbţia integrală a sumelor alocate. Nu avem interes mai mare, dincolo de ieşirea din izolare, decât punerea la punct a strategiei de absorbţie a fondurilor de la UE".

Şeful statului a insistat că absorbţia fondurilor europene trebuie să fie "o prioritate naţională". El a spus că România nu trebuie să se resemneze în faţa problemelor pe care le are, ci trebuie să-şi ia, "la ea acasă", măsurile necesare ca în termenul stabilit să reuşească să absoarbă sumele alocate de UE.

"Am solicitat la Consiliul European extinderea perioadei de absorbţie până în 2016"

Preşedintele Traian Băsescu a precizat, ieri, că a solicitat Consiliului European extinderea perioadei de absorbţie a fondurilor europene de către România până în anul 2016, pentru a mări şansele de valorificare a resurselor puse la dispoziţie de UE. "Am solicitat la Consiliul European extinderea perioadei de absorbţie până în 2016, de la formula N plus 2 la N plus 3. Deci, să transmiteţi mesajul că România solicită extinderea la 2016, nu la 2015, pentru a ne mări şansele de valorificare a resurselor puse la dispoziţie de UE", le-a spus Traian Băsescu ambasadorilor români.

Preşedintele Băsescu a susţinut că Uniunea Europeană nu are niciun interes ca România să nu cheltuiască banii.

El a mai spus că prin solicitarea de extindere a perioadei de absorbţie se evită ca anul viitor să aibă loc dezangajarea unor mari sume de bani.

"Aliaţii şi prietenii noştri nu au motive să ne respingă intrarea în Schengen"

Aliaţii şi prietenii României nu au motive să respingă aderarea ţării noastre la Schengen, consideră Traian Băsescu, menţionând că argumentul este că, deşi politicienii şi-au asumat acţiuni "ilegale", instituţiile statului de drept au funcţionat "corect".

"Aliaţii şi prietenii noştri nu au motive să ne respingă intrarea în Schengen. Proba este că instituţiile statului de drept au funcţionat chiar dacă politicienii şi-au asumat acţiuni ilegale. Este un punct de vedere pe care vă rog pe toţi ambasadorii să îl susţineţi", a spus Băsescu, care a precizat că "greşelile oamenilor politici nu pot să ducă la anularea drepturilor pe care românii le aveau".

El a mai spus că faptul că instituţiile statului au reuşit să pună sub control funcţionarea şi abordările politicului nu justifică o sancţionare a României, nici din punct de vedere al intrării în Schengen, nici din punct de vedere al creşterii exigenţei în ceea ce priveşte derularea, finanţarea de către UE a Programelor operaţionale regionale. El a mai spus că acum România e pusă "sub lupă ca urmare a ieşirii din criteriile politice".

Diplomaţia să deschidă subiectul unificării regulamentelor de navigaţie pe Rin şi Dunăre

Preşedintele Băsescu a declarat că diplomaţia română trebuie să deschidă subiectul unificării de către Comisia Dunării şi Comisia similară a Rinului a regulamentelor de navigaţie tehnică şi operare pe cele două fluvii pentru ca magistrala de la Marea Neagră la Marea Nordului să fie realizată practic.

"Pentru că în 1992 s-a deschis canalul Rin-Main-Dunăre - chiar am participat la acea festivitate şi am trecut de pe Dunăre pe Rin şi invers - trebuie să depăşim obstacolele politice şi acum, când ne pregătim să implementăm Strategia Dunării ca strategie de dezvoltare a sistemului de transport şi de dezvoltare economică, trebuie să trecem şi la negocierea unificării regulilor Rinului cu regulile Dunării. Cele două Comisii, Comisia Rinului şi Comisia Dunării, au şi reguli de navigaţie şi reguli tehnice pentru nave total diferite, adaptate nevoilor fiecăruia. Dacă vom mai întârzia mult cu începerea negocierilor de unificare a regulilor Dunării cu regulile Rinului sau a regulilor Rinului cu regulile Dunării, vom constata că am făcut o dezvoltare legată de Dunăre care nu poate fi complementară sau nu poate fi cuplată cu realităţile condiţiilor regulamentelor tehnice şi a regulamentelor de securitate pe Rin. De aceea cred că diplomaţia românească trebuie să deschidă acest subiect şi, în cursul anului 2013, să începem să vedem această coloană vertebrală de transport, dar şi de dezvoltare economică, coloană vertebrală care începe la Marea Nordului şi se termină la Marea Neagră, ca pe un tot, şi nu ca pe două bucăţi separate", a declarat Băsescu.

El a subliniat că este nevoie de voinţă politică la nivelul ţărilor europene pentru a realiza acest deziderat.

"Avem cuplarea celor două mari fluvii făcută, totul este să declanşăm voinţa politică, pe care să o pună în valoare şi să ne facă să vedem cum se va circula de la Constanţa la Rotterdam sau de la Constanţa la Anvers peste 20 de ani. Dacă nu începem să lucrăm acum şi să generăm regulamente de trafic, regulamente tehnice, condiţii tehnice pentru nave, condiţii de asigurări pentru nave, condiţii de operare a navelor de-a lungul acestei magistrale de la Marea Nordului până la Marea Neagră, riscăm să avem surprinza unei dezvoltări incompatibile pe Dunăre, faţă de ce este pe Rin. Şi atunci cred că este un obiectiv al diplomaţiei româneşti să începem să vorbim despre necesitatea ca cele două comisii, Comisia Dunării şi Comisia Rinului, să se aşeze la masă şi, sprijiniţi de experţi, să avem un proiect al întregului sistem, de la Marea Nordului la Marea Neagră, şi nu un proiect limitat, de la Regensburg până la Constanţa sau până la Sulina", a mai afirmat preşedintele Băsescu.

"ANRE răspunde la comenzi politice"

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) este un exemplu de instituţie a statului care ar trebui să fie independentă de zona politicului, însă a răspuns la comenzi politice, a spus şeful statului, arătând că alte instituţii din zona guvernamentală, cum ar fi Institutul Naţional de Statistică (INS) au refuzat să răspundă comenzilor politice: "Şi totuşi, INS a refuzat să răspundă la comenzi politice, ceea ce nu este valabil pentru Agenţia de Reglementare a Energiei, care răspunde la comenzi politice, deşi este construită să fie independentă. Deci, încă avem probleme de funcţionare independentă a unor instituţii ale statului. Pe de altă parte însă, în acelaşi timp trebuie să observăm şi să susţinem că instituţii fundamentale ale statului au probat că pot funcţiona independent de existenţa politicului".

Sper, în curând, să am sistem de comunicare cu ambasadele

Traian Băsescu şi-a exprimat speranţa că în curând va avea la Cotroceni un sistem de comunicare directă cu ambasadele României, pentru a evita situaţii care s-au petrecut în trecut, când mesajele sale nu au fost transmise, şi s-a arătat încrezător că în mandatul lui Corlăţean nu se va întâmpla aşa. Domnia sa a precizat: "Probabil, în cel mai scurt timp voi lua decizia să se instaleze şi la Cotroceni un sistem de comunicaţii direct cu ambasadele, pentru a preveni întâmplări pe care le-am trăit în care mesajul preşedintelui nu se transmite către misiuni diplomatice. Dacă voi constata că se menţine această tendinţă, vom comunica direct. Sper să nu fie cazul, odată cu venirea domnului ministru Corlăţean, dar dacă va fi cazul o voi face fără reţineri". Preşedintele şi-a exprimat speranţa că nu vor mai fi cazuri de transfer de influenţă de la partid la misiunile diplomatice şi că nu va mai auzi de ambasadori şi consuli care răspund la comenzi de partid.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

17 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9473
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1999
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5309
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7880
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.6026

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Codul comercial român
energynomics.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro