Reuters: Alegeri parlamentare în Letonia, pe fondul temerilor de securitate şi al riscului de fragmentare politică

Letonii votează sâmbătă în cadrul alegerilor parlamentare, care probabil vor menţine puterea în mâinile premierului pro-ucrainean Andris Kulbergs, deşi fragmentarea politică profundă ar putea complica formarea unui guvern, transmite Reuters.

În ţările baltice, inclusiv în Letonia, membră a NATO şi a Uniunii Europene, mulţi alegători sunt îngrijoraţi după avertismentele oficiale referitoare la o potenţială agresiune din partea Rusiei şi un număr tot mai mare de incursiuni în spaţiul aerian legate de războiul Moscovei din Ucraina, informează Reuters.

Rusia susţine că acuzaţiile că plănuieşte să atace NATO sunt nefondate, iar oficialii occidentali spun că nu este capabilă să lanseze un atac direct, însă preocupările legate de securitate au cântărit puternic în campania electorală, potrivit sursei citate.

Sondajele de opinie plasau Lista Unită, de centru, a lui Kulbergs în frunte, cu aproximativ 14% din voturi, dar urmată îndeaproape de Puterea Suverană, evident pro-rusă, potrivit Reuters.

Kulbergs a venit la putere în luna mai, după ce coaliţia anterioară s-a destrămat din cauza modului în care a gestionat incidentele în care dronele militare rătăcite au zburat nedetectate în Letonia, precizează Reuters. Deşi dronele erau ucrainene, oficialii au dat vina pe Rusia pentru că le-au determinat să devieze de la rutele lor de zbor, potrivit sursei menţionate.

„Trebuie să-i oferim Ucrainei tot ce este necesar chiar acum (pentru ca) să poată avea avantajul şi să câştige”, a declarat Kulbergs pentru Reuters într-un interviu acordat luna trecută.

De-a lungul campaniei sale, el a promis, de asemenea, mai multe capacităţi anti-drone pentru Letonia şi menţinerea cheltuielilor pentru apărare la 5% din produsul intern brut, unul dintre cele mai înalte niveluri din NATO, însă rivalii săi pro-Kremlin spun că Letonia ar trebui să oprească orice ajutor către Ucraina şi să se concentreze mai mult pe problemele legate de costul vieţii, în special în rândul minorităţii vorbitoare de limbă rusă din ţara sa, relatează Reuters.

„Alegătorii noştri vor pace, să nu mai caute adăposturi, să nu mai fie afectaţi de alertele aeriene. Războiul nu trebuie încurajat în niciun fel, nici măcar prin finanţarea lui... Ucraina trebuie să câştige, dar prin negocieri de pace.”, a declarat lidera partidului, Julia Stepanenko, pentru Reuters.

Secţiile de vot se deschid sâmbătă la ora 8:00 (05:00 GMT) şi se închid la ora 20:00, primele rezultate fiind aşteptate în câteva ore, iar rezultatul final va fi probabil clar după miezul nopţii, adaugă Reuters. Cei 100 de membri ai Saeima, sau parlamentului, sunt aleşi pentru un mandat de patru ani, mai adaugă Reuters.

Sondajele arată că cel puţin alte două partide ar putea ajunge în parlament - gruparea populistă, în stil MAGA, Letonia Întâi, şi Progresiştii, un partid de stânga care atrage alegători mai tineri, precizează Reuters.

Capacitatea lui Kulberg de a crea o coaliţie funcţională va depinde în mare măsură de numărul de voturi pe care le primesc şi de câte alte partide depăşesc pragul de 5% pentru a intra în parlament, potrivit sursei citate.

De asemenea, ar putea fi nevoit să încheie o înţelegere cu liderul partidului Letonia First, omul de afaceri Ainars Slesers, care pare să fi adoptat o poziţie mai anti-Ucraina în ultimele luni, obţinând voturi de ambele părţi, conform sursei menţionate.

„Mesajul său este că (partidul) condamnă invazia Rusiei şi este alături de Ucraina, dar că sprijinirea Ucrainei vine în detrimentul economiei Letoniei”, a declarat Roberts Kits, cercetător la Institutul Leton de Cercetare Economică şi Strategie, într-o notă, potrivit Reuters.