Tensiunile comerciale şi geopolitica conflictuală riscă să scoată la iveală fisuri profunde în sistemul financiar global, avertizează Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), în cea mai recentă evaluare a stării economiei mondiale, potrivit Reuters, de la care menţionăm următoarele.
Şeful BIS aflat la final de mandat, Agustín Carstens - deseori numit „bancherul bancherilor centrali” - a declarat că războiul comercial declanşat de Statele Unite şi alte schimbări majore de politică afectează ordinea economică internaţională stabilită de mult timp.
El a subliniat că economia mondială se află într-un „moment de răscruce”, intrând într-o „nouă eră de incertitudine şi impredictibilitate ridicată”, care testează încrederea publicului în instituţii, inclusiv în băncile centrale.
Raportul BIS vine cu puţin timp înainte de termenul limită de 9 iulie stabilit de preşedintele Donald Trump pentru impunerea unor noi taxe vamale şi după şase luni de instabilitate geopolitică intensă.
Întrebat despre criticile dure ale lui Trump la adresa preşedintelui Rezervei Federale, Jerome Powell - inclusiv numirea acestuia drept „prost” - Carstens a fost rezervat:
„Era de aşteptat să apară fricţiuni la un moment dat. Este aproape în natura relaţiei”, a spus el.
Raportul anual al BIS este considerat un barometru important pentru gândirea bancherilor centrali, având în vedere reuniunile regulate ale forumului elveţian cu factorii de decizie de top din lume.
Carstens a avertizat că protecţionismul în creştere şi fragmentarea comerţului sunt „în mod special îngrijorătoare”, deoarece accentuează încetinirea pe termen lung a creşterii economice şi a productivităţii.
Totodată, există dovezi că economia globală devine mai puţin rezilientă la şocuri, pe fondul îmbătrânirii populaţiei, schimbărilor climatice, problemelor de aprovizionare şi tensiunilor geopolitice.
Inflaţia ridicată de după pandemie pare să fi lăsat un impact de durată asupra percepţiei publicului privind evoluţia preţurilor, arată un studiu inclus în raport.
Nivelurile ridicate ale datoriei publice sporesc vulnerabilitatea sistemului financiar la creşterea dobânzilor şi reduc capacitatea guvernelor de a reacţiona în perioade de criză.
„Această tendinţă nu poate continua”, a avertizat Carstens, mai ales în contextul cheltuielilor militare aflate în creştere.
Hyun Song Shin, consilierul economic principal al BIS, a atras atenţia şi asupra deprecierii semnificative a dolarului: moneda americană a scăzut cu 10% de la începutul anului, fiind pe cale să înregistreze cea mai mare scădere semestrială din anii 1970 încoace.
El a adăugat că nu există dovezi clare că ar fi vorba despre o „rotaţie masivă” a activelor globale departe de SUA, dar a admis că este prea devreme pentru concluzii, întrucât fondurile suverane şi băncile centrale reacţionează lent.
Totuşi, analiza pe termen scurt arată că operaţiunile de hedging efectuate de investitori non-americani ar fi contribuit semnificativ la slăbirea dolarului în ultimele luni.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.06.2025, 15:49)
Pana la urma o sa i salveze Rusia, ca tot e in faliment :-)
1.1. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 29.06.2025, 17:23)
...
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 29.06.2025, 17:46)
Asa e, taica Rusia o sa ne salveze poate ne mai fura ceva Moldova, Tulcea