Reuters: FMI avertizează asupra riscurilor provocate de război cu care se confrunta economia mondială

Economia mondială a făcut faţă mai bine decât se anticipa şocului energetic provocat de războiul din Orientul Mijlociu, iar produsul intern brut global este în continuare aşteptat să crească cu aproximativ 3% în 2026, însă riscurile rămân ridicate, a anunţat joi Fondul Monetar Internaţional (FMI), transmite Reuters.

Purtătorul de cuvânt al FMI, Julie Kozack, a declarat, la o conferinţă de presă, că preţurile petrolului şi gazelor rămân ridicate, iar şocul energetic generat de conflict nu s-a încheiat, relatează Reuters.

Kozack a atras atenţia că presiunile asupra datoriei mondiale se intensifică, în timp ce procesul de dezinflaţie a stagnat, potrivit Reuters.

Aşteptările privind inflaţia la nivel global au crescut, însă acestea rămân bine ancorate pe termen lung, a mai spus oficialul FMI, conform Reuters.

„Până acum, în pofida celor şase luni de război din Orientul Mijlociu, economia globală a fost rezilientă”, a declarat Kozack, citată de Reuters.

Oficialul FMI a explicat că utilizarea rezervelor de petrol şi gaze a permis unor ţări să gestioneze şocul energetic provocat de conflict, în timp ce alte state au apelat la noi surse de energie sau au adoptat măsuri pentru reducerea cererii, transmite Reuters.

„Rămânem în grafic pentru ca economia mondială să crească cu aproximativ 3% în 2026, dar incertitudinile, după cum tot spunem de ceva timp, continuă să rămână ridicate”, a apreciat Kozack, potrivit Reuters.

În luna iulie, FMI anticipa o încetinire a creşterii PIB-ului mondial la 3% în 2026, după o medie de 3,5% în 2024 şi 2025, în timp ce în aprilie instituţia prognoza un avans de 3,1% pentru acest an, relatează Reuters.

FMI urmează să îşi actualizeze previziunile în cadrul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, care vor avea loc la Bangkok, în perioada 12-18 octombrie, informează Reuters.

Kozack a explicat că economia mondială este influenţată în sensuri opuse de şocul negativ asupra aprovizionării cu energie, care a dus la creşterea preţurilor la energie, îngrăşăminte, alimente şi alte materii prime, şi de evoluţia tehnologică bazată pe inteligenţa artificială, care a generat un şoc pozitiv al cererii, transmite Reuters.

Riscurile rămân ridicate, iar numeroase ţări trebuie să îşi refacă sau să îşi asigure rezervele de petrol şi gaze, în condiţiile în care cererea de energie este aşteptată să crească pe măsură ce se apropie iarna în emisfera nordică, a mai declarat oficialul FMI, potrivit Reuters.

Kozack a avertizat, de asemenea, că presiunile asupra datoriei publice globale se accentuează, aceasta aflându-se deja la un nivel de aproape 100% din PIB, cel mai ridicat de la al Doilea Război Mondial, iar tendinţa este aşteptată să continue, relatează Reuters.

Potrivit oficialului FMI, multe economii avansate se confruntă în special cu niveluri ridicate ale datoriei, informează Reuters.

În acelaşi timp, problemele de lichiditate se extind în ţările în curs de dezvoltare, inclusiv în Africa, parţial ca urmare a reducerii asistenţei bilaterale, a mai atras atenţia Kozack, conform Reuters.