Reuters: Supravieţuirea politică a lui Benjamin Netanyahu este în joc la alegerile din Israel

Premierul israelian Benjamin Netanyahu se confruntă cu o competiţie electorală decisivă, în care alegătorii îi evaluează conducerea după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, războaiele din Gaza şi cu Iranul, precum şi deteriorarea relaţiilor internaţionale ale Israelului, astfel Netanyahu, care a acumulat 19 ani la conducerea guvernului, mizează pe bilanţul său în materie de securitate şi pe alianţa cu preşedintele american Donald Trump, relatează Reuters, citat de TVPWorld.

Subiectul a fost tratat pe larg in Ziarul BURSA de luni;

Citeşte Dosar special BURSA: Alegerile parlamentare din Israel, 27 octombrie 2026

Citeşte De două ori, războiul l-a scăpat pe Netanyahu de o ameninţare politică internă (Editorial)

Citeşte Israelienii cer ancheta despre 7 octombrie pe care Netanyahu o refuză de trei ani

Citeşte Eisenkot conduce în aproape toate sondajele, dar fără partidele arabe nu are majoritate

Citeşte Banca Israelului prognozează o creştere de 5,6%, dar fără producţia firmelor israeliene din străinătate creşterea este de 3,4%

Sondajele indică o cursă strânsă între partidul Likud, condus de Netanyahu, împreună cu aliaţii săi de dreapta, şi alianţa rivală condusă de Gadi Eisenkot, fost şef al Statului Major al armatei israeliene, care atrage susţinători din zona de centru şi de dreapta, niciunul dintre candidaţi nu are însă o cale clară spre formarea unei majorităţi în parlamentul cu 120 de locuri, conform sursei.

Netanyahu şi-a construit campania în jurul conducerii sale în timpul conflictelor militare şi al relaţiei cu Trump, care a susţinut Israelul şi s-a alăturat acestuia în războiul împotriva Iranului, astfel premierul a afirmat că liderul american este pregătit să acţioneze din nou pentru a elimina definitiv ameninţarea iraniană, dar a legat această perspectivă de menţinerea sa la putere, potrivit publicaţiei.

Eisenkot l-a acuzat pe Netanyahu că îşi bazează campania pe provocarea fricii şi pe ameninţări şi a susţinut că Trump va colabora cu orice lider ales de israelieni, în cazul unei victorii, Netanyahu ar putea încerca din nou să formeze o coaliţie cu liderii de extremă dreapta Itamar Ben-Gvir şi Bezalel Smotrich, ambii au fost vizaţi de sancţiuni din partea unor state occidentale, care i-au acuzat de incitare la violenţă împotriva palestinienilor, iar partidul Puterea Evreiască, condus de Ben-Gvir, a înregistrat o creştere a sprijinului în sondaje, conform sursei.

Dacă niciun candidat nu reuşeşte să obţină sprijinul necesar pentru formarea unui guvern, Netanyahu ar putea rămâne premier interimar până la organizarea unor noi alegeri, posibil anul viitor, secţiile de votare sunt programate să funcţioneze între orele 7:00 şi 22:00, ora locală, potrivit publicaţiei.

Alegerile au loc după una dintre cele mai tumultuoase perioade din istoria Israelului, marcată de atacurile conduse de Hamas la 7 octombrie 2023, de ofensiva israeliană din Gaza şi de diviziunile interne privind politicile guvernului de dreapta, conform sursei citate.

Pentru mulţi dintre adversarii premierului, scrutinul reprezintă o ocazie de a-i cere socoteală pentru eşecurile de securitate care au permis atacurile din 7 octombrie, cea mai sângeroasă zi din istoria Israelului, susţinătorii lui Eisenkot cer o anchetă naţională, considerată necesară pentru clarificarea responsabilităţilor şi pentru refacerea încrederii publice, potrivit publicaţiei.

Alţi alegători continuă să îl susţină pe Netanyahu, Nof Gabay, un tânăr de 18 ani care votează cu Likud, a respins ideea că premierul ar fi responsabil pentru evenimentele din 7 octombrie şi a apreciat că acesta a gestionat războiul cât mai bine posibil, în schimb, alţi alegători şi-au exprimat speranţa într-o schimbare de guvern şi într-o îmbunătăţire a imaginii Israelului în lume, conform sursei.

După atacurile din 7 octombrie 2023, în care militanţii conduşi de Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane şi au luat 251 de ostatici, Israelul a lansat o ofensivă militară care a devastat o mare parte din Fâşia Gaza, astfel autorităţile sanitare din Gaza afirmă că atacurile israeliene au provocat aproximativ 74.000 de decese, potrivit publicaţiei.

Israelul a lovit, de asemenea, puternic Hezbollah, grupare susţinută de Iran, în Liban, şi a fost implicat în schimburi de atacuri cu Teheranul, aceste confruntări au fost urmate de o campanie aeriană de 12 zile împotriva unor obiective nucleare iraniene în 2025 şi de războiul purtat în acest an de Statele Unite şi Israel împotriva Iranului, conform sursei.

Eisenkot a declarat că viitorul guvern trebuie să împiedice Iranul să dobândească arme nucleare, fie prin acţiuni militare, fie printr-un acord diplomatic susţinut de Washington, în pofida diferenţelor faţă de Netanyahu privind conducerea ţării şi politica internă, Eisenkot se opune, asemenea majorităţii partidelor evreieşti israeliene, soluţiei cu două state, care a stat la baza deceniilor de negocieri de pace cu palestinienii, potrivit publicaţiei.

Fostul şef al armatei a criticat însă violenţele comise de coloniştii evrei împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată, care s-au intensificat după 2023 şi au tensionat relaţiile Israelului cu statele occidentale, de asemenea, el se opune participării lui Ben-Gvir şi Smotrich la viitorul guvern, conform sursei.

Aritmetica parlamentară ar putea fi influenţată şi de prezenţa la vot a cetăţenilor israelieni din minoritatea arabă, care au origine palestiniană, o participare ridicată a acestora ar putea avantaja tabăra lui Eisenkot, în condiţiile în care alegătorii dezamăgiţi de Netanyahu încearcă să atragă sprijin împotriva premierului inclusiv în fiefuri tradiţionale ale Likud, potrivit publicaţiei.

Eisenkot a exclus o alianţă formală cu partidele arabe, invocând diferenţe de valori, însă analiştii consideră posibil scenariul în care acestea ar susţine din exterior un guvern minoritar condus de el, cu obiectivul de a-l îndepărta pe Netanyahu de la putere, conform sursei.

Premierul se confruntă şi cu un proces penal de lungă durată în care este acuzat de corupţie, acuzaţii pe care le neagă, în acest context, rezultatul alegerilor va depinde nu doar de voturile obţinute de fiecare partid, ci şi de capacitatea liderilor de a negocia sprijinul necesar pentru formarea unei coaliţii, potrivit publicaţiei.

Analistul politic israelian Amotz Asa-El, de la Institutul Shalom Hartman, estimează că rezultatul ar putea fi strâns, fără ca vreuna dintre tabere să obţină o victorie categorică, astfel, chiar dacă scrutinul va stabili raportul de forţe dintre Netanyahu şi adversarii săi, negocierile ulterioare ar putea decide cine va conduce Israelul, conform sursei.