Reuters: Turcia respinge raportul UE privind drepturile fundamentale şi justiţia, numindu-l „prejudiciat şi nedrept”

Ankara a respins miercuri ceea ce a numit poziţia „prejudiciată şi nedreptăţită” a Uniunii Europene faţă de drepturile fundamentale şi justiţia din Turcia, precum şi în privinţa Ciprului, conţinută în raportul blocului comunitar privind candidaţii la aderare, potrivit Reuters. În raportul său anual privind politica de extindere, Comisia Europeană a declarat că, deşi UE a avansat relaţiile cu Turcia în domenii de interes comun, acţiunile legale ale autorităţilor turce împotriva oficialilor aleşi, a figurilor din opoziţie şi a societăţii civile au ridicat preocupări cu privire la „respectarea principiilor democratice fundamentale” de către Ankara.

Comisia a precizat că „decalajul dintre obiectivul declarat al Turciei de aderare la UE şi regresul său în ceea ce priveşte criteriile politice fundamentale pentru aderarea la UE s-a lărgit şi mai mult”, adăugând că „factorii de bază care au dus la stagnarea negocierilor de aderare în 2018 rămân nerezolvaţi”. Turcia este candidat oficial la UE din 1999, dar aderarea sa este blocată de mult timp din cauza problemelor legate de respectarea drepturilor omului şi de regresul democratic, pe care Ankara le neagă, conform sursei.

Opoziţia din Turcia s-a confruntat cu o represiune legală fără precedent, mai mulţi oficiali aleşi şi primari fiind reţinuţi, arestaţi sau demişi. Turcia a înăsprit şi controalele asupra unor instituţii media şi a desfăşurat operaţiuni extinse împotriva grupurilor LGBTQ+, despre care guvernul spune că urmăresc protejarea copiilor şi a valorilor familiei, dar care au atras critici dure din partea grupurilor pentru drepturile omului şi a UE. Ministerul de Externe al Turciei a declarat, ca răspuns la raport, că concluziile acestuia sunt nefondate şi arată „dublu standard”, adăugând: „Respingem acuzaţiile nefondate conţinute în raport, în special cele privind criteriile politice şi domeniile justiţiei şi drepturilor fundamentale.”

De asemenea, ministerul a declarat că concluziile raportului despre Cipru, în care blocul a respins cererea Turciei pentru o soluţie cu două state şi a criticat operaţiunile, prezenţa şi proiectele acesteia pe insulă, apără „poziţiile maximaliste” ale Greciei şi ale guvernului cipriot grec recunoscut internaţional, adăugând că acestea sunt „rupte de realitate şi inconsecvente cu dreptul internaţional”, potrivit Reuters. Ciprul a fost divizat în urma invaziei turce din 1974, după o scurtă lovitură de stat inspirată de Grecia, şi rămâne împărţit într-o parte sudică, cipriotă greacă, recunoscută internaţional, şi o parte nordică, cipriotă turcă, separatistă, recunoscută doar de Ankara. Turcia, care nu recunoaşte guvernul cipriot grec, a insistat în ultimii ani pentru o soluţie cu două state, pe care Cipru, Grecia şi UE o resping.