REVISTA PRESEI 26.08.2015

Willy Homner
Ziarul BURSA #Revista Presei / 26 august 2015

ADEVARUL

Liniştea de dinaintea furtunii la graniţa României cu Serbia

Situaţia imigranţilor din Balcani şi din apropierea graniţei cu România, în special de la frontiera dintre Serbia şi Ungaria, a pus în alertă şi autorităţile din ţara noastră. Ridicarea gardului de sârmă ghimpată de către Ungaria, pentru a împiedica invazia refugiaţilor din Serbia, ar putea crea un scenariu dramatic pentru România: refugiaţii care doresc să ajungă cu disperare într-o ţară Occidentală să îşi aleagă o nouă rută, cea prin România. Deocamdată, acest scenariu este privit cu rezervă de autorităţi. Problema se află în mâinile Inspectoratul General pentru Imigrari (IGI), Departamentul Azil şi Integrare (DAI) - structură specializată a Ministerului de Intern, şi Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR), care sprijină guvernul în consolidarea sistemului de azil şi a legislaţiei în materie de azil.

Europa s-a făcut de râs în criza imigranţilor

Confruntată cu invazia milioanelor de refugiaţi din Răsărit şi Sud, liderii europeni nu par în stare să reacţioneze adecvat, organizat şi concertat. Luni, preşedintele Franţei, Francois Hollande şi cancelarul german, Angela Merkel, s-au întâlnit, la Berlin, pentru a discuta această urgenţă, speriaţi nu doar de imaginile cu mii de refugiaţi care încearcă să ajungă în centrul şi nordul Europei venind din Italia, Grecia, Macedonia sau Serbia. La aceastea s-au mai adăugat violenţele asupra unor centre care adăpostesc azilanţi în Germania. Bulgaria a trimis blindate la patru puncte de frontieră cu Macedonia în sprijinul poliţiei de frontieră, temându-se de un posibil aflux de imigranţi, a anunţat, ieri, Ministerul bulgar al Apărării.

Ponta, despre acuzaţiile aduse lui Iohannis: Însăilare de speculaţii, presupuneri fără dovadă concretă

Premierul Victor Ponta i-a luat apărarea lui Klaus Iohannis, după ce jurnaliştii de la Rise Project au scris că între veniturile din chirii pe care preşedintele le-a consemnat în declaraţiile de avere, în perioada 2004-2007, şi sumele care figurează în contractele semnate pentru închirierea proprietăţilor sale imobiliare, este o diferenţă de 115.000 de euro. Premierul a scris, marţi, pe Facebook, că opinia sa de "jurist" este că "e doar o gogoaşă - o însăilare de speculaţii". Ponta a continuat exprimându-şi speranţa că există şi "o parte bună", "poate acum Dl Iohannis realizează cât de uşor pot fi aruncate acuzaţii total nefondate doar pentru că ocupi o funcţie importantă", a arătat Ponta, adăugând că acum preşedintele poate realiza "cât de pripită a fost poziţia dominei sale" când i-a cerut demisia pe 5 iulie.

Occidentul refuză să rostească adevărul despre Rusia lui Putin

"Adevărul rămâne singura armă eficace împotriva propagandei ruseşti" Discuţie FPR cu analista franco-slovacă Tatiana Repkova, fondatoarea organizaţiei Media Managers Club, cu sediul în Paris, prezentă la summitul Parteneriatului Estic de la Riga, ca şi la conferinţa media care a precedat summitul. Tatiana Repkova: Adevărul este cea mai importantă valoare. Toate părţile implicate într-un conflict se raportează la adevăr. Ca şi orice presă. Doar că adevărul poate fi de mai multe feluri: filosofic/absolut - adevărul creştinilor, al musulmanilor, de exemplu. Anumiţi jurnalişti vorbesc chiar de un adevăr moral şi de un adevăr legal. Apoi, mai există problema obiectivităţii şi a subiectivităţii. În schimb, potrivit Pew Research Center, principiile jurnalismului conturează clar adevărul jurnalistic. "Jurnalistul nu trebuie să caute adevărul în sensul său absolut sau filosofic, ci poate - şi trebuie - să-l caute în sens practic." În zilele noastre, utilizarea adevărului de către naţiuni şi culturi atât de diferite este o provocare demnă de Babilon. Problema vine şi din partea cititorilor, care nu doresc mereu să audă o voce independentă.

Criza bursieră, pe înţelesul tuturor. Cine pierde şi cine câştigă

În ţările cu economii dezvoltate, plasarea unei părţi din economii pe bursă este o obişnuinţă pentru mulţi investitori individuali. Ei urmăresc diversificarea plasamentelor, după principiul "nu toate ouălele în acelaşi coş". La noi, instituţia bursei de valori mobiliare este relativ nouă şi necunoscută publicului larg. Principalele avantaje ale investiţiilor pe pieţele de capital sunt protejarea puterii de cumpărare a banilor pe termen lung, construirea unui plan de pensii şi obţinerea, pe termen lung, a unei noi surse de venit. Din capul locului trebuie ştiut că investiţiile la bursă indisponibilizează banii pe termen lung. Iar bursele de valori nu sunt o loterie, plasamentele făcându-se în funcţie de evoluţia economiei şi analize tehnice ale cotaţiilor titlurilor de valoare.

Cum au bătut palma Alina Gorghiu şi Liviu Dragnea, cu Ponta drept spectator

De la preluarea şefiei interimare a PSD de către Liviu Dragnea, relaţia dintre acesta şi copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, şi-a netezit asperităţile. Astfel, dacă Gorghiu susţinea, în urmă cu o lună, că revenirea lui Dragnea în fruntea PSD înseamnă "întoarcerea baronilor locali", în prezent, ea se arată dispusă să negocieze cu el pe tema Codului Fiscal. Pe de altă parte, premierul Victor Ponta nu ratează ocazia să o atace periodic pe şefa PNL. Analistul politic Dan Ionescu a declarat, pentru "Adevărul", că raporturile diferite dintre Liviu Dragnea şi Alina Gorghiu, pe de o parte, şi Victor Ponta şi copreşedinta PNL, de altă parte, ţin mai degrabă de stilul politic al celor doi foşti parteneri din PSD, dar şi de logica interesului imediat, în care se înscrie, de pildă, relaţia Gorghiu-Dragnea. Potrivit lui Ionescu, Ponta este încă prizonierul discursului antibăsist, motiv pentru care persistă în a-şi ataca rivalii politici. Pe de altă parte, proaspăta armonie dintre Liviu Dragnea şi Alina Gorghiu este, probabil, temporară, în condiţiile în care este alimentată de un interes comun, în acest caz, Codul Fiscal.

Care sunt mallurile şi hipermarketurile vizate de controalele la sânge ale Fiscului

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a declanşat controale la sânge în cazul a 10 hipermarketuri, malluri şi mari retaileri din România, urmând să verifice comportamentul fiscal al acestora din ultimii cinci ani. "Adevărul" a scris în exclusivitate, la jumătatea lunii iulie, că Fiscul pregăteşte demararea inspecţiei fiscale pentru unele mari unităţi de retail. Unităţile unde Fiscul a început inspecţia fiscală sunt Iulius Mall Timişoara, P.P. Distributors Romania (companie importatoare de băuturi spirtoase), Unirea Shopping Center, Iulius Mall Cluj, Cotroceni Park (mallurile AFI), Bucureşti Mall Development and Management (Bucureşti Mall şi Plaza România din Bucureşti), Romania Hypermarche (hipermarketurile Cora), Billa România, Bricostore România şi Peek&Cloppenburg (retailer german de îmbrăcăminte), potrivit informaţiilor transmise de ANAF, la solicitarea "Adevărul".

Haos total în traficul din centrul Bucureştiului, aflat în şantier până vara viitoare

De câteva luni, zeci de străzi din centrul Bucureştiului s-au transformat într-un coşmar pentru cei care sunt nevoiţi să circule zi de zi pe aici, dar şi pentru cei care locuiesc în zonă. Concret, pentru a schimba conducetele de gaz de sub 20 de străzi din centrul oraşului, muncitorii au nevoie de un an, iar oamenii se plângă că străzile sunt şantiere veritabile pe care abia poţi circula. Reprezentanţii Primăriei Capitalei susţin că reţelele de gaze din numeroase zonele ale Bucureştiului au o durată de viaţă depăşită, motiv pentru care înlocuirea ţevilor este esenţială.

BANCHERUL

Peste 80% dintre clienţii Volksbank au acceptat oferta BT de conversie in lei a creditelor in franci

Banca Transilvania a reuşit sa convingă peste 80% dintre cei aproape 18.000 de clienţi preluaţi de la Volksbank sa efectueze conversia creditelor din franci elveţieni (CHF) in lei, in urma căreia datoria le-a fost micşorată cu aproape o treime, însă aproape 3.000 de clienţi au refuzat conversia, mulţi dintre ei sperând, probabil, la o oferta si mai buna de la politicieni sau de la judecători. Valoarea totala a creditelor in franci elveţieni ale clienţilor Volksbank convertite in lei de către Banca Transilvania (BT) s-a ridicat la echivalentul a 3,147 miliarde lei înainte de efectuarea conversiei, iar ulterior conversiei, după ce banca a redus valoarea creditelor cu echivalentul comisionului de risc plătit pana atunci iar apoi a aplicat un discount de 22,5%, valoarea acestora a scazut cu 28,5%, respectiv 900 milioane lei, la un total de 2,248 miliarde lei, conform datelor furnizate de banca. Ceea ce înseamnă ca in medie valoarea unui credit in franci elveţieni (CHF) convertit in lei a scăzut cu aproape 30%, acoperind astfel o buna parte din devalorizarea francului fata de leu după izbucnirea crizei din 2008.

Băncile au scăzut creditarea in iulie, după doua luni consecutive de creştere

După doua luni consecutive de creştere, volumul de credite acordate de bănci populaţiei si firmelor a scăzut in luna iulie cu 2,7 miliarde lei (1,3%), din cauza diminuării puternice, cu echivalentul a 3,6 miliarde lei (3,2%) a împrumuturilor in valuta. Creşterea creditelor in lei a încetinit la 0,9%, fata de 3,9% in iunie, echivalentul a 900 milioane lei, care nu au reuşit aşadar sa compenseze diminuarea stocului de credite in valuta, astfel ca ritmul anual al creditării rămâne in teritoriu negativ (-1,3% fata de iulie 2014). Vina pentru reducerea ritmului de creditare in lei o poarta finanţările pentru companii, in scădere cu 1,1% in iulie, echivalentul a 600 milioane lei, la un total de 55,8 miliarde lei. De asemenea, si creditarea in lei pentru populaţie si-a redus in iulie ritmul de creştere la 3,3%, echivalentul a 1,5 miliarde lei, fata de 5% in iunie, când stocul de credite in moneda naţională a sporit cu 2,1 miliarde lei.

CURENTUL

Premierul l-a avansat pe directorul Romatsa secretar de stat rezolvând o revendicare a sindicaliştilor

După ce s-a îmbrâncit cu un lider de sindicat de la Romatsa şi era cât pe ce să declanşeze grevă generală la Romatsa, directorul Stanciu a cedat, acceptând să fie avansat. A pierdut salariul de aproape 20.000 lei pe lună şi a plecat la un salariu de 5.000. Asta-i viaţa. Doar nu era să se oprească traficul aerian că vrea Stanciu 15.000 lei pe lună în plus. Aşa că, premierul Victor Ponta l-a numit marţi pe directorul general al ROMATSA, Ion Aurel Stanciu, în funcţia de secretar de stat al Ministerului Transporturilor, potrivit unei Decizii a prim-ministrului publicată în Monitorul Oficial. Tot marţi, printr-o Decizie a premierului publicată în Monitorul Oficial, Marius Humelnicu a fost numit secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Prim-ministrul a decis, de asemenea, eliberarea din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor a lui Virgil Dragoş Titea.

EVENIMENTUL ZILEI

Legume mai scumpe din toamnă

Seceta din ultimele luni a avut o impact major şi asupra producţiilor de legume şi de fructe. Producţiile mai mici au început să influenţeze preţurile alimentelor, iar în toamnă am putea asista la majorări de până la 30%, susţin producătorii. "În sectorul legumelor şi al fructelor, avem o pagubă de 25-30% faţă de anul trecut, iar unele dintre cele mai afectate culturi sunt cele de cartofi, roşii şi castraveţi", a declarat Aurel Tănase, directorul general al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România. Potrivit lui Tănase, producţia de cartofi a fost cu 40% mai mică decât în 2014. El mai spune că, în ultima lună, preţul cartofilor româneşti a crescut cu 50%, ajungând la 1,5 lei. Totodată, directorul Prodcom a mai zis că roşiile au fost şi ele afectate. În ceea ce priveşte producţia de frcute, pe lângă faptul că aceasta a fost mai mică decât în 2014, calitatea este mult mai proastă decât anul trecut. "Fructele sunt mici şi urâte, de aceea producătorii au probleme în a le vinde", a completat Tănase.

Aurul coboară din nou!

Aurul a făcut un pas înapoi după ce China a anunţat că va reduce rata dobânzii de referinţă pentru a-şi stabiliza economia şubredă, scrie marketwatch.com. Anunţul Chinei a avut ca efect stabilizarea pieţelor globale şi susţinerea dolarului american după ce indicele Shanghai Composite a pierdut 7,6% la începutul şedinţei de tranzacţionare de marţi, la o zi după ce acesta s-a scufundat, prăbuşindu-se cu 8,3%. Un dolar mai puternic este o piedică pentru aurul exprimat în dolari, acesta fiind astfel mai puţin atrăgător pentru traderii de pe piaţa valutară. Aurul cu livrare în Decembrie a scăzut cu 3,80 dolari sau 0,3%, până la 1.149.80 dolari uncia, în timp argintul cu livrare în luna septembrie a pierdut 0.12% sau 3 centi, ajungând la 14.80 dolari uncia. Metalul galben a câştigat joia şi vinerea trecută în timp ce stocurile au scăzut în întreaga lume, iar investitorii au căutat pârghii de siguranţă. Cu toate acestea, aurul nu a reuşit să câştige nimic luni, în ciuda reputaţiei sale de refugiu în vremuri de criză.

Cum a obţinut milionarul "stresat" o despăgubire uriaşă de la ANRP, în timp record

Cu complicitatea funcţionarilor ANRP, Horia Simu a obţinut despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu 50%. Anchetatorii au remarcat că, în cazul acestui dosar, toate autorităţile implicate s-au "dat peste cap" ca totul să meargă strună şi Simu să nu aştepte mai mult de trei luni, în condiţiile în care alţi solicitanţi sunt trecuţi pe lista de aşteptare de mai bine de zece ani. Astfel, de la documente înregistrate personal de şefa ANRP Ingrid Zaarourr, până la adeverinţele medicilor, tot sistemul a lucrat pentru Simu. Primăria Generală, condusă atunci de Adriean Videanu, în baza unei expertize extrajudiciare, a avizat acordarea de măsuri reparatorii. Prefectura Bucureşti şi-a dat şi ea avizul, în timp ce raportul de evaluare a terenului de retrocedat a fost făcut într-o singură zi, iar aprobarea acestuia s-a realizat în zece zile. Horia Simu a fost trimis în judecată alături de alţi şapte complici, membri în comisia ANRP, după ce, în 2008, a obţinut, ilegal, despăgubiri de 128 milioane de euro pentru un teren din Bucureşti pe care a dat 1,5 milioane de euro.

Ce NU spune Merkel: Firmele germane implicate până în gât în CORUPŢIA din Grecia

Siemens, Daimler, Rheinmetal, companii care reprezintă crema industriei germane, sunt implicate în afaceri de corupţie pe scară mare în Grecia, ţară căreia Germania nu ratează niciodată ocazia să-i înfiereze practicile frauduloase. Nici o dată nu a fost fixată pentru înfăţişarea în faţa justiţiei greceşti a celor 19 cadre de conducere ale Siemens, însă evenimentul se anunţă ca unul dintre cele mai răsunătoare procese din istoria Greciei. Şaizeci şi patru de persoane sunt în total urmărite pentru corupţie pasivă şi activă şi spălare de bani în cadrul unei afaceri uriaşe în care, în schimbul obţinerii unor contracte publice s-au dat şpăgi grase. Ancheta a durat nouă ani iar raportul de anchetă se întinde pe 2.368 de pagini. Grupul Siemens, care face afaceri în Grecia din secolul XIX, este acuzat că a "uns" diferiţi funcţionari pentru a obţine contractul o vastă afacere de modernizare a reţelei de telefonie greceşti la sfârşitul anilor 1990.

JURNALUL NATIONAL

Aleşii vor lefuri de 12.000 de lei pe lună

Parlamentarii le-au transmis şefilor lor că vor salarii mărite. Cel puţin 12.000 de lei pe lună, faţă de 5.000 de lei, cât încasează în prezent. Scandalul a pornit după ce preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, a mărit salariile doar pentru 48 de demnitari pe vremea când era premier interimar. În afară de şeful statului, cel al Guvernului, miniştrii, şefii serviciilor şi alţi asimilaţi, au fost incluşi şi membrii birourilor permanente din Camera Deputaţilor şi Senat. Adică 26 de senatori şi deputaţi, în frunte cu preşedinţii Valeriu Zgonea şi Călin Popescu Tăriceanu, vor încasa pentru luna august, fiecare, câte 19.055 de lei brut, adică aproape 14.000 de lei în mână. Mărirea preferenţială i-a enervat la culme pe restul parlamentarilor. Primul vizat de criticile colegilor a fost chiar şeful deputaţilor, Valeriu Zgonea. "I-am spus, am fost mai mulţi, că nu e corect ca ei, câţiva, să aibă salarii atât de mari, să primească măririle de acum, şi noi, restul, să fim lăsaţi cu toţi bugetarii, când va fi Legea salarizării unitare, despre care nici nu ştim dacă va intra sigur în vigoare de la anul, pentru că s-ar putea să nu mai fie bani. Ori toţi, ori niciunul!", au declarat surse din cadrul PSD.

Pădurea, la vânzare electronică

Ministerul Mediului pregăteşte un nou regulament de valorificare a masei lemnoase care se recoltează anual din fondul forestier proprietate publică. Principalele reglementări vizează instituirea sistemului de licitaţii electronice pentru vânzarea masei lemnoase şi eliminarea firmelor cu probleme de la acestea. 18 milioane metri cubi de lemn se vor exploata, oficial, din pădurile României, în acest an. În esenţă, noul regulament de vânzare a masei lemnoase din pădurile administrate de Regia Naţională a Pădurilor (Romsilva) şi primării vine să transpună în practică o serie de principii incluse în noul Cod Silvic. După cum ne-a declarat Dan Iacob, directorul Direcţiei politici, strategii şi proiecte pentru păduri din Ministerul Mediului, pe lângă licitaţiile cu strigare, în plic închis şi mixte, se vor introduce şi licitaţiile electronice.

NATIONAL

Carmen Iohannis, pe urmele Elenei Ceauşescu. A tăiat copacii de la vila din Neptun ca sa scape de ţânţari!

De parca nu ar fi fost de ajuns ca pădurile patriei, atât cat a mai rămas din ele, sunt tocate in stil barbar de către exploatatorii austrieci, iată ca si "umbra" de vegetaţie de pe litoral este acum exterminata peste noapte. Însă aceasta defrişare "pe neve" este cu atât mai surprinzătoare cu cat, după cum reiese din informaţiile intrate in posesia National, ordinul şocant de a fi tăiaţi peste 40 de copaci din curtea vilei prezidenţiale de la Neptun ar fi fost dat chiar de către Carmen Iohannis. Iar motivul pentru care s-a recurs la incredibila defrişare masiva este de-a dreptul halucinant, Prima Doamna preferând aceasta situaţie radicala pentru a scăpa, chipurile, de ţânţari si de celelalte insecte adăpostite de vegetaţie! Însă surse din anturajul prezidenţial susţin ca, practic, Carmen Iohannis nu a vrut decât o suprafaţă mai mare unde sa se poată bronza in voie toata ziua, fără a mai fi nevoita sa-si mute şezlongul.

Ilie Sârbu rupe PSD-ul la Senat

Plecarea lui Ilie Sârbu de la şefia grupului PSD din Senat implica alegerea unui nou lider chiar la începutul sesiunii parlamentare, deci peste doar câteva zile. Ceea ce înseamnă ca senatorii PSD dornici sa-i ia locul nu au timp de regrete, ci trebuie sa tragă sforile in regim de urgenta. Date fiind grupurile si bisericuţele existente astăzi in PSD, concurenta pentru funcţia ocupata de Sârbu este mare. Pentru început, numele vehiculate sunt cele ale lui Mihai Fifor (preşedintele Comisiei pentru transporturi si energie), Constantin Mitu (preşedintele Comisiei de munca), Ecaterina Andronescu (lider al PSD Bucureşti si fost ministru al Educaţiei) si Ioan Chelaru (vicepreşedinte al Senatului).

Dragnea schimba foaia: il ia in serios pe Iohannis!

Liviu Dragnea recunoaşte ca, iniţial, nu a dat mulţi bani pe cererea preşedintelui de reexaminare a Codului fiscal. "Noi am cerut, eu si premierul Victor Ponta, cam acum 2-3 săptămâni (respectiv in jurul datei de 10 august - n.r.), de comun acord, ministrului de Finanţe Teodorovici, sa luam in serios solicitarea preşedintelui României - care probabil ca a avut nişte elemente care l-au determinat sa întoarcă Codul fiscal in Parlament - si sa facă din nou o analiza, o refundamentare, o prognoza, pentru a vedea daca îngrijorările preşedintelui au temei sau daca in cadrul Ministerului Finanţelor calculele si analizele spun ca, aşa cum a fost adoptat Codul fiscal in Parlament, poate merge mai departe", a narat senin, ieri, Liviu Dragnea.

PUTEREA

Afaceri urât mirositoare. Lorzii penali ai gunoaielor

Considerate foarte profitabile, afacerile cu colectarea şi reciclarea deşeurilor au luat avânt graţie finanţărilor cu fonduri europene. Ca în toate domeniile, şi când e vorba de scormonit în gunoaie se găsesc "băieţi deştepţi". În spatele sau chiar în acţionariatul celor mai importante firme de salubrizare se află politicieni sau grupuri politice. În timp, au fost construite adevărate imperii financiare, cu ramificaţii în toată ţara, conduse de "lorzi" ai gunoaielor, având la bază nu doar deşeuri, ci şi influenţă politică sau corupţie. Mulţi dintre aceşti lorzi au, în prezent, probleme penale.

Noul POR. România poate încasa 6,7 miliarde de euro de la UE, până în 2020, pentru dezvoltare regională

Programul Operaţional Regional aferent perioadei 2014-2020 (POR), gestionat de Ministerul Dezvoltări Regionale şi Administraţiei Publice, este unul dintre cele mai importante programe prin intermediul cărora beneficiarii români vor putea accesa fonduri europene, structurale şi pentru investiţii. România va avea la dispoziţie, în această perioadă programatică, 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde reprezintă sprijinul Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar diferenţa de 1,5 miliarde euro contribuţia de la bugetul public. Implementarea POR 2014-2020 se va face în conformitate cu Strategia Europa 2020, obiectivele FEDR şi Planurile de Dezvoltare Regională, elaborate de Agenţiile pentru Dezvoltare Regională.

Un nou bir pentru români, începând cu luna septembrie

Cîteva milioane de români vor trebui să scoată mii de lei din buzunare pentru a pune în aplicare, din această toamnă, o normă europeană. Este vorba despre românii care s-au debranşat de la instalaţia centralizată de termoficare. Pentru început, cei ale căror centrale au o vechime de zece ani sînt obligaţi să-şi schimbe centralele. Decizia va afecta milioane de români, pentru că, în prezent, 1,5 milioane de familii se încălzesc cu centrale de apartament, iar în fiecare an, în România, se vând 150.000 de astfel de centrale. Preţul noilor centrale porneşte de la 3.500-4.000 de lei şi poate ajunge pînă la 7.000 de lei, spun specialiştii. În al doilea rând, odată cu directiva europeană, se va introduce şi taxa pe coş , astfel că oamenii vor fi obligaţi să-şi monteze coşuri de inox deasupra blocului "şi nu în bucătăria altui locatar". Costurile de întreţinere ale centralelor de apartament vor fi mari. Dacă facem un calcul simplu, o centrală de apartament, cu calorifere cu tot, costă în jur de 10.000 de lei.

Excedent bugetar de 1,06% din PIB

Veşti bune de la Ministerul Finanţelor Publice pentru primele şapte luni ale acestui an. Faţă de anul trecut, România a înregistrat un excedent bugetar de 1,06% din PIB. Execuţia bugetului general consolidat pe primele şapte luni ale anului 2015 s-a încheiat cu un excedent de 7,4 miliarde lei, respectiv 1,06% din PIB, faţă de un deficit de 1,01 miliarde lei, respectiv 0,15% din PIB, înregistrat la aceeaşi dată în anul 2014. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 132,8 miliarde lei, reprezentând 19% din PIB, au fost cu 9,9% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar ca pondere în PIB cu 0,9 puncte procentuale. Potrivit datelor de la ministerul de resort, creşterile s-au înregistrat la TVA (15,5%), impozitul pe venit (13,3%), impozit pe profit (10,7%), venituri nefiscale (18,1%) şi accize (6,9%). În ceea ce priveşte încasările înregistrate la nivelul administraţiilor locale, creşterile au fost la impozite şi taxe pe proprietate cu 3,3%, taxe pe utilizarea bunurilor cu 6,5% şi venituri nefiscale cu 1,7%.

ROMANIA LIBERA

Cât de protejaţi suntem de criza din China

Economia României nu este ferită de eventuale consecinţe negative venind dinspre China, însă lipseşte cureaua directă de transmisie a acestor probleme. Dificultăţile pot veni doar dinspre vestul continentului, avertizează analiştii. Suntem protejaţi de convulsiile economiei chineze, însă dacă problemele celei de-a doua economii mondiale se vor face resimţite în Europa, România nu va fi scutită de dificultăţi. Astfel zugrăvesc analiştii români peisajul economic complex din aceste zile, în care nimănui nu îi este foarte clar cum vor fi soluţionate dificultăţile în care se zbate economia Chinei. Dacă unii analişti prezintă poziţia slabă a Chinei şi, în special, a economiilor emergente drept o şansă pentru economiile central şi est europene, alţi economişti avertizează asupra faptului că nu are cum să ne fie bine cu o Chină în criză mai ales dacă afectate vor fi şi ţările din vestul continentului.

Liviu Dragnea triază oamenii lui Victor Ponta

Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta, ar urma să părăsească şefia grupului PSD din Senat, în contextul zvonurilor privind intenţia lui Liviu Dragnea de a-l înlocui din funcţie. Pe lista neagră a lui Dragnea s-ar mai afla miniştrii Eugen Teodorovici (Finanţe) şi Rovana Plumb (Muncă), fără a fi însă luată o decizie privind remanierea acestora. Celor doi li se reproşează faptul că nu au prezentat cifre clare în legătură cu impactul Codului Fiscal, respectiv al legii salarizării bugetarilor. Surse din PSD au susţinut că o eventuală decizie privind remanierea va fi luată după adoptarea de către Parlament a Codului Fiscal. Până una-alta, simpla discuţie pe activitatea acestora are menirea de a demonstra activului de partid că Liviu Dragnea împarte funcţiile în guvern, şi nu premierul Victor Ponta.

ZIARUL FINANCIAR

Vânzările de credite noi au dat un pas înapoi: scăderea s-a accentuat în iulie

Creditarea în lei continuă să crească, însă nu reuşeşte să compenseze declinul împrumuturilor în valută. Creditarea a venit cu o surpriză negativă în iulie, după o primă jumătate de an în care ritmul de scădere a creditării se diminuase treptat în fiecare lună şi ajunsese la un nesemnificativ 0,1% în iunie, stocul creditelor fiind la un pas de a marca o creştere anuală după mulţi ani. Scăderea stocului de credite faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a fost de 0,7% în iulie, adică o deteriorare semnificativă comparativ cu ritmul afişat luna anterioară, potrivit datelor BNR. Vânzările de credite noi de retail acceleraseră în primul semestru, iar jucătorii din piaţă spun că activitatea a rămas intensă şi în iulie. Totuşi, vânzările de credite în iulie-august sunt mai slabe decât în restul anului, având în vedere perioada concediilor. Băncile locale aveau la finalul lunii iulie credite de 213 mld. lei (circa 48 mld. euro), în scădere cu echivalentul a 2 mld. lei faţă de luna anterioară.

Investitorii au trecut de la agonie la extaz: Bursa a recuperat jumătate din pierderile din "lunea neagră"

Investitorii au revenit la sentimente mai bune faţă de acţiunile tranzacţionate la bursa din Bucureşti, care a urcat ieri cu 3,17%, după un plonjeu în gol de minus 6,3% în şedinţa de luni. Încă o şedinţă ca aceea de marţi şi pierderile din "lunea neagră" ar putea deveni o amintire urâtă pentru investitori. Indicele BET, care reuneşte evoluţia celor mai lichide zece acţiuni, a urcat ieri cu 3,17% recucerind pragul de 7.000 de puncte. Avansul bursei de la Bucureşti a avut loc în contextul în care teama investitorilor s-a domolit, iar pieţele europene de acţiuni au urcat şi cu 5%. Calmarea pieţelor a avut loc în contextul în care banca centrală a Chinei a redus marţi dobânda de politică monetară pentru a cincea oară din luna noiembrie, precum şi rezervele minime obligatorii ale băncilor, intensificând eforturile de susţinere a pieţei de capital şi de oprire a încetinirii creşterii economice. Bursa din China a fost cea care a dat tonul de prăbuşire a burselor după ce a scăzut luni cu peste 8%.

Bursele occidentale şi-au revenit, dar China cade în continuare

Bursele europene şi-au revenit ieri puternic, cu creşteri de până la 5%, după căderile abrupte de ieri şi de la sfârşitul săptămânii, iar indicele industrial S&P al bursei de la New York a ieşit din ceea ce traderii numesc "corecţie". Barca centrală a Chinei i-a calmat pe investitori intervenind prin reducerea dobânzii şi eliberarea de lichiditate în sistemul bancar, după ce în zilele anterioare Beijingul i-a speriat sugerând că va lăsa forţele pieţei să acţioneze mai liber.Bursa din China a fost cea care a dat tonul de prăbuşire a burselor după ce a scăzut luni cu peste 8%. Investitorii au revenit la sentimente mai bune faţă de acţiunile tranzacţionate la bursa din Bucureşti, care a urcat ieri cu 3,17%, după un plonjeu în gol de minus 6,3% în şedinţa de luni. Încă o şedinţă precum cea de marţi şi pierderile din "Lunea Neagră" ar putea deveni o amintire urâtă pentru investitori.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

27 Ian. 2022
Euro (EUR)Euro4.9453
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4182
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7622
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9300
Gram de aur (XAU)Gram de aur257.6976

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro