Risipa alimentară rămâne o problemă majoră în România, unde aproximativ 2,2 milioane de tone de alimente sunt aruncate în fiecare an, potrivit unui comunicat transmis de Federaţia Băncilor pentru Alimente din România (FABR). Fenomenul capătă o dimensiune şi mai îngrijorătoare în contextul în care aproape 5 milioane de români se confruntă cu dificultăţi reale în asigurarea hranei zilnice, se arată în comunicat.
Risipa alimentară începe, în multe cazuri, în gospodăriile populaţiei, avertizează specialiştii, chiar dacă fenomenul este adesea asociat marilor lanţuri comerciale, subliniază comunicatul. Alimentele cumpărate în exces, depozitarea necorespunzătoare şi interpretarea greşită a termenelor de valabilitate contribuie semnificativ la pierderile înregistrate anual, potrivit comunicatului.
Reprezentanţii Reţelei Băncilor pentru Alimente subliniază că educaţia joacă un rol esenţial în diminuarea fenomenului, alături de donarea surplusului alimentar şi indică mai multe măsuri simple care pot fi aplicate acasă pentru reducerea risipei, conform comunicatului.
Una dintre ele este organizarea frigiderului după principiul „primul intrat, primul ieşit”, prin plasarea produselor desfăcute sau apropiate de termenul de expirare într-o zonă vizibilă. O altă cauză frecventă a risipei este confuzia dintre menţiunile „a se consuma până la” şi „a se consuma de preferinţă înainte de”, cea din urmă referindu-se la calitatea produsului, nu la siguranţa alimentară, semnalează comunicatul.
Pentru conştientizarea impactului financiar, specialiştii recomandă şi un exerciţiu simplu: calcularea valorii alimentelor aruncate lunar, pentru a evidenţia pierderile reale generate de lipsa de planificare, subliniază comunicatul.
Unele produse considerate inutilizabile pot fi recuperate. Legumele ofilite, de exemplu, pot fi rehidratate prin simpla introducere în apă rece cu gheaţă, recăpătându-şi textura şi putând fi consumate în siguranţă, potrivit comunicatului remis redacţiei.
Cadrul legislativ din România permite operatorilor economici să doneze alimentele aflate în stare bună de consum, în baza Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, către organizaţii specializate, beneficiind inclusiv de facilităţi fiscale, este specificat în comunicat.
Specialiştii atrag atenţia că reducerea risipei alimentare presupune nu doar economii financiare, ci şi un impact pozitiv asupra mediului şi un sprijin indirect pentru persoanele vulnerabile. Schimbarea începe cu alegeri simple, de la cumpărături mai responsabile până la o gestionare mai atentă a alimentelor din propria locuinţă, conform comunicatului FABR.












































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2026, 13:44)
Alimentat si de lipsa de educatie a multor conationali si a unor programe de reciclare pt fractia umeda.
Reminiscente din comunism, cand romanul murea de foame si acum cumpara prea mult.