TradeVille: Februarie 2026 - incertitudini macroeconomice şi tensiuni geopolitice, cu evoluţii mixte pe pieţe

Pieţele financiare globale au avut o evoluţie mixtă în februarie 2026, într-un context marcat de incertitudini macroeconomice, tensiuni geopolitice şi aşteptări privind politica monetară. În timp ce indicii americani au avut performanţe divergente, pieţele europene au continuat raliul de la începutul anului, iar în Asia evoluţia a fost susţinută de sectorul semiconductorilor, în ciuda slăbiciunii economiei chineze. Pe pieţele de materii prime, aurul s-a menţinut aproape de maxime istorice, petrolul a crescut pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, iar Bitcoin a rămas volatil. La Bursa de Valori Bucureşti (BVB), indicele BET a atins un nou maxim istoric, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille (https://tradeville.ro/?utm_source=bursaro&utm_medium=media&utm_campaign=treviq).

• Bursele internaţionale

SUA - investitori prudenţi

Indicii bursieri americani S&P 500 şi Nasdaq Composite au încheiat luna februarie cu scăderi de 0,8%, respectiv 3,38%, investitorii rămânând prudenţi în contextul temerilor legate de perturbări generate de AI şi al incertitudinilor privind comerţul global şi tarifele vamale. Indicele Dow Jones a atins pentru prima dată borna de 50.000 de puncte şi a marcat o apreciere lunară de 0,17%. Şi indicele Russell 2000 a închis luna în creştere cu 0.4%. Sectorul de utilităţi a fost cel mai performant din S&P 500 în luna februarie, cu +10%, la polul opus situându-se sectorul bunurilor de consum discreţionare cu o depreciere de 5,38%.

Unul din evenimentele centrale ale lunii februarie îl reprezintă hotărârea Curţii Supreme a SUA de a anula tarifele impuse de către Donald Trump într-o decizie istorică 6-3. Instanţa a decis că International Emergency Economic Powers Act nu îi oferă preşedintelui autoritatea de a impune tarife. La scurt timp, Trump a anunţat noi tarife globale de 10% ce vor fi aplicate prin Secţiunea 122 din Trade Act 1974, amplificând astfel volatilitatea şi incertitudinea în piaţă.

Acţiunile ”mega-cap” au înregistrat scăderi semnificative în februarie, pe fondul îngrijorărilor legate de sustenabilitatea hiper-ciclului de investiţii AI (CapEx), amplificate de încetinirea creşterii şi comprimarea marjelor: Nvidia -7,29%, Tesla -6,48%, Microsoft -6,90%, Alphabet -7,70%, Meta Platforms -9,54% şi Amazon -12,24%. Apple este singura companie din grup care încheie luna februarie cu o apreciere de 1,81%.

Unele dintre cele mai aşteptate rezultate financiare au fost cele ale Nvidia. Compania a raportat un nou trimestru istoric: venituri în trimestrul al patrulea în creştere cu 73,2% anual (YOY) şi un profit pe acţiune (EPS) de 1,62 dolari, peste estimări. Motorul principal a fost divizia Data Centre, cu 62.300 miliarde de dolari venituri (+75% YOY). De asemenea, compania a oferit un ghidaj pentru primul trimestru din 2026 peste aşteptările pieţei.

Pe plan economic, presiunile inflaţioniste au reaprins îngrijorările, după o creştere peste aşteptări a preţurilor producătorilor. Indicele PPI din ianuarie a urcat cu 0,5% lunar, în principal din cauza serviciilor, ajungând la 2,9% anual. În acelaşi timp, comenzile industriale din SUA au scăzut cu 0,7% în decembrie, afectate de reducerea cererii pentru avioane comerciale. Sentimentul consumatorilor s-a îmbunătăţit uşor, indicele de încredere al Conference Board crescând la 91,2 în februarie. Cererile iniţiale de şomaj au crescut uşor, în timp ce cererile continue au scăzut, indicând o piaţă a muncii încă rezilientă.

Europa - evoluţii pozitive

Principalii indici europeni au continuat evoluţia pozitivă în luna februarie, cu aprecieri cuprinse între 0,93% pentru FTSE All-Share şi 5,99% pentru indicele italian FTSE MIB. DAX a înregistrat un avans de 3,77%, în timp ce CAC 40 a crescut cu 2,03%. De la începutul anului, dinamica pieţelor europene rămâne solidă, FTSE MIB conducând clasamentul cu o creştere de 25,84%, urmat de DAX, cu +22,67%, FTSE All-Share, cu +11,47%, şi CAC 40, cu +8,11%. Pe un orizont de 12 luni, performanţa este şi mai evidentă pentru unele pieţe majore, DAX marcând un avans de 30,52%, FTSE MIB de 18,63%, FTSE All-Share de 14%, în timp ce CAC 40 afişează o creştere mai moderată, de 3,35%.

Inflaţia anuală în zona euro este estimată la 1,9% în februarie 2026, în uşoară creştere faţă de 1,7% în ianuarie (estimare rapidă Eurostat), iar creşterea lunară a preţurilor a fost de 0,7%. Pe componente, presiunile vin în principal din servicii (3,4% vs 3,2% în ianuarie), în timp ce preţurile energiei rămân în teritoriu negativ (-3,2%), dar cu un impact mai puţin dezinflaţionist decât luna precedentă (-4%); alimente, alcool şi tutun au rămas la 2,6%, iar bunurile industriale non-energie au accelerat la 0,7% (de la 0,4%).

La nivel de ţări, diferenţele rămân semnificative: cele mai ridicate rate anuale în februarie sunt în Slovacia (4%), Croaţia (3,9%) şi la egalitate în Estonia şi Lituania (3,2%), în timp ce cele mai scăzute se regăsesc în Cipru (0,9%), Franţa (1,1%) şi Belgia (1,4%). În marile economii, Germania se situează la 2%, Italia la 1,6%, Spania la 2,5%, iar Franţa rămâne outlier-ul din ”Big 4”, cu 1,1%.

Analiştii subliniază că datele privind inflaţia din februarie nu reflectă încă impactul escaladării recente a conflictului din Orientul Mijlociu. În contextul creşterii preţurilor petrolului, este de aşteptat ca aceste presiuni să se transmită în lunile următoare în dinamica preţurilor, ceea ce ar putea conduce la o accelerare a inflaţiei în Europa.

La începutul lunii februarie, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să menţină neschimbate dobânzile de politică monetară, păstrând rata pentru operaţiunile principale de refinanţare la 2,15%, facilitatea de creditare marginală la 2,40% şi facilitatea de depozit la 2%.

PIB-ul zonei euro şi al UE a continuat să crească moderat în ultimul trimestru din 2025, cu un avans de 0,3% faţă de trimestrul anterior, conform estimării rapide Eurostat, un ritm similar cu cel din al treilea trimestru (zona euro +0,3%, UE +0,4%). În termeni anuali, creşterea economică pentru 2025 este estimată la 1,5% în zona euro şi 1,6% în UE, ceea ce confirmă o expansiune pozitivă, dar în continuare temperată.

Raportat la aceeaşi perioadă a anului precedent, PIB-ul a crescut cu 1,3% în zona euro şi cu 1,5% în UE în ultimele trei luni din 2025, uşor sub dinamica din al treilea trimestru (+1,4% în zona euro şi +1,6% în UE). La nivel naţional, imaginea rămâne eterogenă: Spania a raportat un avans de 0,8% trimestrial (+2,6% an/an), Germania +0,3% (+0,4% an/an), Franţa +0,2% (+1,1% an/an), iar Italia +0,3% (+0,8% an/an), în timp ce România a înregistrat o contracţie trimestrială de 1,9% şi o scădere anuală de 1,6%.

Asia - Nikkei 225, la maxim istoric

Producătorii din Asia au continuat să evolueze într-o notă mixtă în luna februarie, activitatea industrială fiind influenţată atât de cererea externă încă solidă, cât şi de încetinirea cererii interne în unele economii majore din regiune, precum China. În Japonia, indicele Nikkei 225 a continuat trendul ascendent în luna februarie, atingând un nou maxim istoric peste pragul de 56.000 de puncte, după ce a urcat cu aproximativ 3,4% într-o singură şedinţă la începutul lunii, susţinut de optimismul investitorilor după victoria electorală a premierului Sanae Takaichi şi de performanţa companiilor exportatoare şi tehnologice. Indicele s-a menţinut aproape de aceste niveluri ridicate pe parcursul lunii, fiind susţinut în continuare de sectorul semiconductorilor şi de deprecierea yenului, care a sprijinit exportatorii japonezi. În Hong Kong, indicele Hang Seng a avut o evoluţie mai volatilă, oscilând în jurul nivelului de 26.000-27.000 de puncte, pe fondul incertitudinilor legate de economia Chinei şi de dinamica sectorului tehnologic. În Coreea de Sud, indicele Kospi a rămas unul dintre performerii globali ai începutului de an, după ce a urcat cu aproximativ 50% în primele două luni din 2026, susţinut de creşterea puternică a companiilor din sectorul semiconductorilor, precum Samsung Electronics şi SK Hynix, pe fondul cererii ridicate pentru infrastructură AI şi centre de date.

Activitatea manufacturieră în China a rămas moderată în luna februarie, indicele PMI manufacturier calculat de National Bureau of Statistics scăzând la 49 de puncte, de la 49,3 în ianuarie (marcând a doua lună consecutivă de contracţie), rămânând sub pragul de 50, care separă expansiunea de contracţie, cât şi sub estimările analiştilor, de 49,1. Scăderea a fost influenţată în principal de cererea internă mai slabă şi de perturbaţiile generate de perioada Anului Nou Lunar, care a afectat temporar activitatea industrială. În acelaşi timp, comenzile noi au rămas sub presiune, iar comenzile pentru export au continuat să indice o dinamică moderată, reflectând incertitudinile privind cererea globală.

În Coreea de Sud, sectorul manufacturier a continuat să fie susţinut de cererea externă, în special pentru semiconductori. Exporturile totale au crescut cu aproximativ 29% în februarie faţă de anul anterior (peste estimarea mediană de creştere de 24%), ajungând la aproximativ 67,4 miliarde de dolari, după o creştere de 34% în ianuarie, în timp ce exporturile de cipuri s-au dublat faţă de anul trecut, atingând niveluri record (25,16 miliarde de dolari). Importurile au crescut cu 7,5% faţă de anul anterior (sub estimarea de 13%), până la 51,94 miliarde de dolari. În acelaşi timp, exporturile către SUA şi China au crescut cu 30%, respectiv 34% faţă de anul anterior.

În acelaşi timp, sectorul serviciilor din Japonia a crescut în februarie în cel mai rapid ritm din aproape doi ani, pe fondul îmbunătăţirii cererii şi al accelerării comenzilor noi, indicele PMI urcând la 53,8 în februarie, de la 53,7 în ianuarie, marcând a 11-a luna consecutivă de expansiune, potrivit sondajului S&P Global. Totuşi, ritmul de creştere a ocupării forţei de muncă a încetinit până la cel mai redus nivel din ultimele trei luni, deşi a rămas peste media pe termen lung. Unele companii au menţionat demisiile angajaţilor şi dificultăţile în ocuparea posturilor vacante drept provocări pentru extinderea angajărilor.

În ceea ce priveşte inflaţia din China, datele publicate în luna februarie arată că presiunile deflaţioniste continuă să persiste în economie. Indicele preţurilor de consum (CPI) a crescut cu doar 0,2% YOY în ianuarie, sub estimările analiştilor, de aproximativ 0,4%, şi în scădere faţă de 0,8% în decembrie, ceea ce indică o cerere internă încă slabă. În acelaşi timp, indicele preţurilor la producători (PPI) a continuat să se contracte, scăzând cu 1,4% YOY, marcând o perioadă prelungită de deflaţie la nivelul preţurilor industriale. În acest context, analiştii consideră că autorităţile chineze ar putea introduce noi măsuri de stimulare economică pentru a susţine cererea internă şi a combate presiunile deflaţioniste.

• Bitcoin - volatilitate ridicată

După corecţia puternică din luna ianuarie 2026, Bitcoin a continuat să evolueze într-un context volatil şi în februarie, influenţat în principal de fluxurile de capital din ETF-urile spot, de lichidările de pe piaţa derivatelor şi de evoluţia indicatorilor macroeconomici din SUA. Criptomoneda a început luna în apropierea pragului de 80.000 de dolari, după ce în ultima parte a lunii ianuarie coborâse sub nivelul de 78.635 de dolari. Presiunile de vânzare s-au intensificat rapid în primele zile ale lunii februarie, iar Bitcoin a înregistrat una dintre cele mai abrupte corecţii din ultimii ani. În data de 5 februarie, preţul a scăzut până în zona de 63.525 de dolari, marcând o scădere de aproximativ 20% faţă de nivelurile de la începutul lunii şi cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Corecţia a fost însoţită de lichidări de peste 2,5 miliarde de dolari pe piaţa derivatelor cripto într-un interval de 24 de ore, potrivit datelor CoinGlass, dintre care aproximativ 1 miliard de dolari au provenit din poziţii long pe Bitcoin. Un alt factor major care a amplificat volatilitatea a fost dinamica fluxurilor din ETF-urile spot pe Bitcoin. În prima parte a lunii februarie, aceste instrumente au înregistrat ieşiri cumulate de aproximativ 1 miliard de dolari, iar în anumite sesiuni ieşirile de capital au depăşit 300 de milioane de dolari într-o singură zi. Presiunea de vânzare a fost resimţită în special în ETF-uri precum Grayscale Bitcoin Trust (GBTC), dar şi în alte fonduri spot administrate de mari manageri de active, inclusiv BlackRock (IBIT) şi Fidelity (FBTC).

Pe fondul acestor mişcări, Bitcoin a intrat într-o perioadă de consolidare caracterizată de volatilitate ridicată, tranzacţionându-se într-un interval larg, cuprins aproximativ între 60.000 şi 70.000 de dolari. În anumite sesiuni, volatilitatea zilnică a depăşit 8-10%, reflectând incertitudinea ridicată din piaţă şi sensibilitatea investitorilor la fluxurile instituţionale şi la evoluţiile macroeconomice.

Spre a doua jumătate a lunii februarie, sentimentul investitorilor s-a îmbunătăţit treptat, după publicarea unor date mai favorabile privind inflaţia din SUA. Indicatorii au sugerat o moderare a presiunilor inflaţioniste, alimentând aşteptările privind posibile reduceri ale dobânzilor de către Federal Reserve în a doua parte a anului. În acest context, Bitcoin a recuperat o parte din pierderile anterioare şi a revenit temporar în jurul pragului de 70.000 de dolari.

Cu toate acestea, criptomoneda a rămas sub maximele înregistrate la începutul anului şi a continuat să evolueze într-o fază de consolidare, reflectând o corecţie tehnică după raliul puternic din 2025, când Bitcoin atinsese maxime istorice apropiate de 109.000 de dolari. Bitcoin a încheiat luna cu o scădere de 15%, deşi, în mod tradiţional, februarie este una dintre cele mai puternice luni. Din punct de vedere tehnic, Bitcoin încearcă să se stabilizeze în jurul nivelului de 70.000 de dolari, după respingerea puternică din zona 90.000-100.000 de dolari. În prezent, nivelul de 69.000 de dolari acţionează ca rezistenţă principală. O închidere săptămânală peste acest nivel ar putea deschide calea către media de 50 de săptămâni, în timp ce o scădere sub 62.000 de dolari ar creşte probabilitatea unei corecţii mai ample spre media de 200 de săptămâni.

• Aur - plus de 11%

Aurul a demonstrat rezilienţă în cursul lunii februarie, preţul menţinându-şi trendul ascendent şi recuperând mare parte din scăderea înregistrată în corecţia de la finalul lunii ianuarie. Astfel, în februarie, preţul aurului a crescut cu 11%, iar de la începutul anului avansul ajunge la 18,1%. Pe parcursul ultimelor 12 luni, metalul preţios a înregistrat o apreciere semnificativă, de 76,7%, notează TradeVille (https://tradeville.ro/?utm_source=bursaro&utm_medium=media&utm_campaign=treviq).

În acest context, aurul s-a menţinut la niveluri istorice, oscilând în jurul pragului de 5.000 de dolari/uncie. Evoluţia a fost influenţată în principal de aşteptările privind politica monetară a Federal Reserve, după ce datele privind inflaţia din SUA au venit sub estimări, alimentând speranţele investitorilor pentru reduceri de dobândă în a doua parte a anului. Astfel, aurul - considerat un activ de refugiu - a beneficiat de o cerere ridicată, iar unele estimări de piaţă indică posibilitatea atingerii nivelului de aproximativ 5.800 de dolari/uncie în trimestrul al doilea din 2026.

Pe parcursul lunii au existat însă şi corecţii temporare, determinate de întărirea dolarului american, marcări de profit şi lichiditate redusă în anumite sesiuni de tranzacţionare. În plus, incertitudinile geopolitice şi comerciale, inclusiv tensiunile dintre SUA şi Iran şi noile măsuri tarifare anunţate de administraţia americană, au susţinut interesul pentru aur ca instrument de protecţie împotriva riscurilor macroeconomice şi politice.

În ultimele zile, aurul a avut o evoluţie volatilă: după o scădere de peste 4% pe fondul aprecierii dolarului şi al marcării de profit, preţul a revenit şi a depăşit din nou pragul de 5.100 de dolari/uncie, susţinut de creşterea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu şi de reluarea cererii pentru active de refugiu.

• Petrol - evoluţie stabilă

Petrolul a avut o evoluţie relativ stabilă pe tot parcursul lunii februarie, punând presiune pe linia de rezistenţă de la nivelul de 70 de dolari/baril, reuşind către sfârşitul lunii să treacă de acest nivel pe fondul înrăutăţirii situaţiei politice între SUA şi Iran, iar începerea bombardamentelor militare a trimis preţul către nivelul de 80 de dolari/baril în numai două zile. În luna februarie, preţul de referinţă al ţiţeiului internaţional, Brent, a înregistrat o creştere de 2,5%, variind între un maxim de 72,5 dolari/baril şi un minim de 66,3 dolari/baril. Cu toate acestea, dinamica de la începutul lunii martie s-a schimbat brusc pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, după ce au început bombardamentele asupra Iranului, iar Teheranul a ameninţat că va ataca orice navă care încearcă să traverseze Strâmtoarea Hormuz - cea mai importantă rută de export de petrol din lume, care leagă principalii producători din Golf de pieţele internaţionale. Aproximativ 20% din consumul global zilnic de petrol tranzitează această strâmtoare, care are aproximativ 33 km lăţime în cel mai îngust punct. În urma acestor evoluţii, preţul petrolului a crescut rapid, avansând cu aproximativ 12,3% în doar două zile. Chiar dacă volatilitatea nu a fost la fel de mare ca în lunile anterioare, evoluţia preţului în februarie a avut un caracter ascendent. Printre principalele cauze care au dus la creşterea preţurilor s-au numărat riscurile geopolitice din Orientul Mijlociu, inclusiv incidente militare precum doborârea unei drone iraniene de către armata SUA şi apropierea unor nave armate iraniene de un petrolier sub pavilion american în Strâmtoarea Hormuz. În acelaşi timp, incertitudinile privind negocierile dintre SUA şi Iran au amplificat prima de risc geopolitic din preţul petrolului, estimată de analişti la aproximativ 4-10 dolari/baril.

Pe de altă parte, creşterea preţurilor a fost limitată de factori fundamentali din piaţa petrolului. Printre aceştia se numără aşteptările privind un posibil surplus global de ofertă, perspectivele de majorare a producţiei de către OPEC+ şi creşterea stocurilor de petrol din SUA, elemente care au temperat impactul tensiunilor geopolitice asupra cotaţiilor ţiţeiului.

• BVB - un nou maxim istoric pentru BET

În luna februarie, indicele de referinţă al Bursei de la Bucureşti, BET, a înregistrat un nou maxim istoric, de 29.615 puncte, încheind luna cu o creştere de 3,39%. Şi indicele BET-NG a marcat un nou maxim al tuturor timpurilor, aprecierea lunară fiind de 2,86%. Din componenţa indicelui BET, cele mai mari creşteri le-au înregistrat în luna februarie acţiunile Transgaz (+21%), Transelectrica (+18,49%) şi BVB (+12,97%). La polul opus, cele mai mari scăderi sunt afişate de OMV Petrom (-4,52%), Nuclearelectrica (-6,79%) şi FP (-15,74%).

În luna februarie au continuat raportările financiare preliminare aferente anului 2025 la BVB, remarcându-se companiile din sectorul energetic. Romgaz, Transgaz şi Nuclearelectrica au înregistrat profituri record datorită vânzărilor pe piaţa liberă şi controlului costurilor, în timp ce Hidroelectrica şi OMV Petrom au suferit scăderi de profit din cauza producţiei reduse şi a taxelor mai mari, volatilitatea rămânând ridicată.

Ministerul Finanţelor a atras, în februarie, 379 de milioane de lei, respectiv aproape 124 de milioane de euro, prin a doua ofertă primară de vânzare de titluri de stat pentru populaţie (FIDELIS) derulată în perioada 6 - 13 februarie. Acestea au debutat la tranzacţionare la BVB în data de 19 februarie 2026.

În perioada 2-11 februarie 2026, integratorul de soluţii tehnologice avansate în domeniul energetic Electro-Alfa Internaţional a derulat oferta publică iniţială (IPO) de vânzare de acţiuni, iar pe 6 februarie, compania a anunţat închiderea anticipată a IPO-ului, atât tranşa investitorilor instituţionali, cât şi cea de retail fiind suprasubscrise. Suma atrasă în urma IPO este de aproximativ 580 de milioane de lei. Compania a intrat la tranzacţionare pe 3 martie, acţiunile marcând una dintre cele mai puternice reacţii după listare dintre acţiunile recent intrate la bursă: +42% faţă de nivelul din ofertă.

În 20 februarie, furnizorul global de indici FTSE Russell a făcut public anunţul privind rezultatele indicative ale revizuirii semestriale care vor întra în vigoare începând cu data de 23 martie 2026. În urma revizuirii, opt companii româneşti incluse în indicii FTSE Global All Cap îşi vor menţine prezenţa, în timp ce acţiunile OMV Petrom nu vor mai face parte din aceşti indici.

Acţiunile companiei Simtel Team vor fi incluse în indicii FTSE Global Micro Cap, alături de cele trei companii româneşti care îşi menţin prezenţa în aceşti indici.

Conform datelor INS, inflaţia anuală a ajuns la 9,62% în ianuarie 2026, cu o creştere lunară a preţurilor de 0,86% faţă de decembrie 2025. În acest sens, în cadrul şedinţei de politică monetară din luna februarie, BNR a menţinut rata de dobândă la nivelul de 6,50%.

• Perspective

Evenimente-cheie în martie 2026:

17-18 martie - Şedinţa de politică monetară a Federal Reserve.

18-19 martie - Şedinţa de politică monetară a BCE.

18-19 martie - Şedinţa de politică monetară a Băncii Japoniei.

19 martie - Şedinţa şi minutele Bank of England.

Perspectivele pentru aur rămân în general pozitive, în pofida volatilităţii recente. Analiştii consideră că scăderile din ultimele sesiuni reprezintă mai degrabă corecţii într-un trend ascendent pe termen lung, susţinut de incertitudinile geopolitice, tensiunile comerciale şi aşteptările privind reduceri ale dobânzilor de către Federal Reserve. În acest context, cererea pentru active de refugiu ar putea menţine aurul peste pragul de 5.000 de dolari/uncie, iar unele estimări indică posibilitatea atingerii nivelului de aproximativ 5.800 de dolari/uncie în trimestrul al doilea din 2026. Totuşi, evoluţia pe termen scurt va depinde de dinamica dolarului, de politica monetară a Fed şi de evoluţia conflictelor geopolitice.

Perspectivele pentru preţul petrolului Brent depind în mare măsură de evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu şi de riscul unor perturbări ale fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz. Pe termen scurt, analiştii consideră că preţul ar putea creşte semnificativ dacă tensiunile se intensifică, unele scenarii indicând niveluri de 80-90 de dolari/baril, iar în cazuri extreme chiar 100 de dolari /baril dacă transporturile de petrol sunt afectate. Pe termen mediu, însă, potenţialul de creştere este limitat de factorii fundamentali ai pieţei, un sondaj Reuters estimând că petrolul Brent ar putea avea o medie de aproximativ 63,85 dolari/baril în 2026, pe fondul aşteptărilor privind un surplus global de petrol şi posibile majorări ale producţiei OPEC+.

Perspectivele economice pentru zona euro rămân caracterizate de o creştere moderată, susţinută în principal de cererea internă, de sectorul serviciilor şi de investiţiile publice, inclusiv cele finanţate prin programele europene. În acelaşi timp, economia europeană rămâne expusă unor riscuri externe, precum încetinirea economiei globale, tensiunile comerciale şi volatilitatea pieţelor energetice, factori care ar putea influenţa evoluţia cererii externe şi ritmul de creştere economică în perioada următoare.

În ceea ce priveşte perspectivele Chinei, economiştii se aşteaptă ca ţinta de creştere economică pentru acest an să fie redusă la un interval de 4,5% - 5%, faţă de ”aproximativ 5%”, nivel vizat în ultimii trei ani.

Pentru confirmarea unei reveniri mai puternice a Bitcoin, preţul ar trebui să depăşească media de 50 de zile (aproximativ 77.200 dolari) şi ulterior nivelul psihologic de 80.000 de dolari. În schimb, o scădere sub 62.300 de dolari ar putea deschide calea către niveluri de suport mai joase, inclusiv 56.800 sau 52.300 de dolari. Pe termen scurt, scenariul cel mai probabil pentru luna martie este o revenire moderată susţinută de reducerea presiunii de vânzare şi de acumularea investitorilor mari, însă evoluţia va depinde în mare măsură de menţinerea suportului de la 62.300 de dolari sau de depăşirea rezistenţei din zona 79.000 de dolari.