România are nevoie de o distribuire echitabilă a efortului de stabilizare fiscală, potrivit unui comunicat Romanian Business Leaders emis redacţiei. Nu putem construi sustenabilitate economică penalizând în mod repetat exact motorul de dezvoltare: mediul de afaceri onest si transparent.
Ca organizaţie ce reprezintă mediul de afaceri românesc onest, nu putem susţine toate prevederile din pachetul fiscal lansat de guvernul Bolojan şi ne dorim garanţii că în 2025 se vor implementa şi măsuri reale de reducere a risipei şi de reformare a aparatului bugetar pe criterii de competenţă şi sustenabilitate economică. Înţelegem însă necesitatea unui astfel de pachet în contextul presiunilor economice. Suntem conştienţi de riscul real de retrogradare a ratingului de ţară care ar afecta întreaga economie şi implicit şi mediul de afaceri românesc.
Considerăm că o creştere a impozitului pe dividende de la cota unică de 10%, aplicată tuturor celorlalte venituri ale persoanelor fizice, la 16%, are o justificare economică slabă şi este o lovitură directă pentru antreprenorii români cinstiţi, care îşi onorează obligaţiile fiscale, şi pentru piaţa de capital pe care sunt listate marile companii româneşti (care distribuie dividende). O cotă mărită aplicabilă doar unei categorii de venituri din investiţii, cum sunt dividendele, nu este în linie cu principiul cotei UNICE aplicate tuturor veniturilor, pe care RBL l-a susţinut dintotdeauna.
Măsura ne îngrijorează profund, cu atât mai mult cu cât impactul ei bugetar este redus (estimat la doar 0.18% din PIB) şi venitul suplimentar pentru buget este potenţial supraevaluat, datorită faptului că distribuirea de dividende nu este certă, ci o alegere a investitorilor, care acţionează pe baza anticipării fiscalităţii viitoare.
În absenţa unei reforme sistemice privind eficientizarea colectării fiscale şi reducerea evaziunii de amploare, majorarea selectivă a impozitului pe dividende, faţă de alte venituri din capital (dobânzi, câştiguri de capital, chirii), reprezintă o măsură suboptimă, cu efecte distorsionante. Aceasta reflectă atât deficienţele instituţionale ale ANAF în combaterea evaziunii fiscale, cât şi amânarea reformei structurale a sistemelor de asigurări sociale, în special în ceea ce priveşte plafonarea contribuţiilor sociale, care determină un cost ridicat al muncii şi afectează competitivitatea economică.
Potrivit sursei, descurajarea capitalului antreprenorial în raport cu alte venituri pasive non-salariale (ex. dobanzi sau chirii) este un mesaj descurajant pentru singurii care pot creşte economia, antreprenorii români oneşti, care isi asuma riscul investitiei in Romania. Dacă economia ar fi o bicicletă, şi ne dorim cu toţii o bicicletă mai rapidă şi mai performantă, această măsură este ca un "băţ băgat între spiţe”.
Înţelegem nevoia urgentă şi abordarea tranşantă şi ştim că avem nevoie de adoptarea unui pachet de măsuri fiscale care să redea încrederea partenerilor externi şi a creditorilor României.
Cu toate acestea, atragem atenţia cu fermitate: dacă acest efort nu este urmat de un plan coerent, aplicabil şi asumat de reforme structurale - în special în zona cheltuielilor publice, eficienţei aparatului de stat şi digitalizării administraţiei fiscale - atunci preţul plătit de antreprenorii şi investitorii oneşti va fi nu doar prea mare, ci profund nedrept. Vom continua sa militam pentru revenirea în cel mai scurt timp la normalitatea cotei unice aplicate echitabil tuturor veniturilor persoanelor fizice.
Aşteptăm ca promisiunea unui dialog real cu mediul de afaceri să fie respectată, iar măsurile propuse să poată fi analizate şi ajustate într-un cadru consultativ, transparent şi fără presiunea urgenţei.
Noi, Romanian Business Leaders, răspundem prezent la solicitarea de a lucra împreună pentru atingerea dezideratului nostru comun: o Românie în care copiii noştri să îşi dorească să trăiască.
Opinia Cititorului