Rusia, Iran şi Qatar controlează 51% din rezervele globale dovedite de gaze naturale

Gazele naturale joacă un rol esenţial în mixul energetic global, fiind utilizate pe scară largă pentru generarea de electricitate, încălzire şi ca materie primă industrială.

Visualcapitalist.com prezintă clasamentul primelor zece ţări cu cele mai mari rezerve dovedite de gaze naturale din lume, potrivit datelor Oil & Gas Journal, obţinute prin intermediul Administraţiei pentru Informaţii Energetice din SUA.

Pe primul loc în clasament se află Rusia, cu cele mai mari rezerve dovedite de gaze naturale din lume: 1.688 trilioane de picioare cubice (un picior cubic = aproximativ 0,0283168 metri cubi). Rezervele dovedite indică faptul că aceste depozite de gaze naturale sunt viabile din punct de vedere economic pentru a fi extrase la preţul actual al pieţei. Rusia deţine cu 40% mai mult gaz decât Iranul şi de aproape trei ori mai mult decât Statele Unite, potrivit sursei citate.

Primele trei ţări din top, Rusia, Iranul (1.200 trilioane picioare cubice) şi Qatar (843 trilioane picioare cubice), deţin 51% din rezervele globale dovedite de gaze naturale, adică 3,7 cvadrilioane de picioare cubice din cele 7,3 cvadrilioane estimate la nivel mondial. Aceste prime trei ţări au rămas în aceleaşi poziţii în clasament din 2023.

Pe locul al patrulea se poziţionează SUA (615 trilioane picioare cubice), după care, până la locul al zecelea, clasamentul arată astfel: Turkmenistan (400 trilioane picioare cubice), Arabia Saudită (336 trilioane picioare cubice), Emiratele Arabe Unite (290 trilioane picioare cubice), China (265 trilioane picioare cubice), Nigeria (209 trilioane picioare cubic), Venezuela (195 trilioane picioare cubice).

Per ansamblu, aceste prime zece ţări din top reprezintă 83%, respectiv peste patru cincimi din rezervele globale de gaze.

De la invazia Rusiei în Ucraina, gazele naturale au devenit un punct sensibil geopolitic. Europa, cândva puternic dependentă de gazele ruseşti, s-a străduit de atunci să-şi diversifice sursele de energie şi să construiască infrastructură de import GNL. Între timp, cererea globală rămâne solidă, gazele naturale fiind văzute de unii ca un combustibil de tranziţie de la cărbune şi petrol la energia curată.

• Exporturile de gaze ale Rusiei au scăzut cu 4,4% în primul semestru din 2025

Exporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia au scăzut cu 4,4% în primul semestru din 2025, în ritm anual, ajungând la 15,2 milioane tone, pe fondul sancţiunilor occidentale impuse după invadarea Ucrainei, arată datele preliminare publicate de LSEG, citate de Agerpres.

În mod special, decizia SUA de a impune sancţiuni companiilor şi vapoarelor care au legătură cu noua facilitate rusă de export Arctic LNG 2 a îngheţat efectiv proiectele, din cauza dificultăţilor Moscovei în găsirea de cumpărători.

Preşedintele Donald Trump a declarat că vrea ca Uniunea Europeană să cumpere mai multe gaze naturale lichefiate americane, urmând să crească cantitatea disponibilă.

În iunie, exporturile de gaze naturale lichefiate ruseşti au scăzut în ritm anual cu 4,4%, la 2,15 milioane tone, după un declin de 15% în mai (2,53 milioane tone), potrivit datelor LSEG. În plus, exporturile Rusiei de gaze naturale lichefiate către Europa au scăzut în ritm anual cu 13% în primul semestru din 2025, la 7,9 milioane tone, cu un declin de 14,4% în iunie.

Exporturile pe mare de GNL din Rusia către Europa au depăşit volumele de export prin conducte, după ce tranzitul gazelor ruseşti via Ucraina a fost oprit la 1 ianuarie 2025.

În iunie, uzina GNL a Novatek din Siberia (Yamal) şi-a redus exporturile totale cu 1,2%, la 1,6 milioane tone. Zăcământul Sahalin-2, controlat de Gazprom, a redus exporturile cu o cincime, la 400.000 de tone. În primul semestru din 2025, exporturile de la acest proiect s-au situat la cinci milioane tone, de la 4,9 milioane tone în perioada similară din 2024.

Rusia are capacitatea de a-şi exporturile GNL după ce şi-a extins ”flota fantomă”, folosită pentru a eluda sancţiunile asupra petrolului rusesc, după scăderea semnificativă a exporturilor de gaze către Europa, apreciază analiştii.

Pieţele urmăresc cu atenţie încercarea Rusiei de a găsi cumpărători pentru gazele de la Arctic LNG 2. Majorarea exporturilor va pune presiune pe cotaţiile globale la gaze.

Traderii aşteaptă să vadă dacă SUA sau Europa vor înăspri restricţiile asupra Arctic LNG 2.

”Acum este momentul potrivit pentru sporirea presiunilor asupra veniturilor obţinute de Rusia din energie”, susţine Geoffrey Pyatt de la Atlantic Council Global Energy Center, subliniind: ”Liderii europeni şi-au exprimat hotărârea de a renunţa la toate importurile de gaze ruseşti, ceea ce face şi mai importantă menţinerea presiunilor de către SUA asupra grupului energetic rus Novatek”.