Se vede pragul de 8 lei/litrul de carburant

Acciza, TVA şi cotaţiile internaţionale sunt principalii indicatori ai evoluţiei preţului la pompă în perioada următoare. Cum Ministerul Finanţelor a anunţat deja o creştere de zece procente a accizei şi de două puncte procentuale a TVA, singura speranţă pentru ca litrul de carburant să nu treacă pragul de opt lei anul acesta rămân cotaţiile internaţionale. Acum 14 ani, la începutul anului 2011, sute de români protestau în benzinării faţă de scumpirea carburanţilor. Şoferii nemulţumiţi foloseau tot felul de trucuri pentru a bloca staţiile de alimentare, punând câte 1-2 litri de carburant în rezervoare şi plătind cu monede de 10 şi 50 de bani. Valul de nemulţumire venea după ce benzinarii majoraseră preţurile la pompă cu 28% la benzină şi 34% la motorină în anul 2010 (faţă de 2009), fiind printre cele mai mari creşteri din Uniunea Europeană. România intrase de câţiva ani în piaţa unică europeană şi încerca o aliniere a preţurilor cu statele dezvoltate. Şi atunci, şi acum momentul pare nepotrivit pentru scumpiri. În 2011 eram în plină criză financiară, acum suntem într-o criză a datoriilor.

• Cât de inelastică este cererea la carburant?

Considerată o taxă pe lux, acciza aduce o dublă taxare. Întâi creşte colectarea prin acciză, apoi prin TVA aplicat la produsul care a fost deja accizat. Ambele taxe vor creşte în scurt timp, iar spre finalul anului am putea asista la apropierea pragului de 8 lei/litru în benzinării. În aceste condiţii ne putem întreba dacă cererea de carburant va rămâne inelastică sau se va contracta, aşa cum s-a manifestat piaţa în timpul crizei financiare din 2009-2011. România consumă anual circa opt milioane de tone de carburanţi, preponderent motorină folosită în transporturi.

În următoarele şase luni, carburanţii se vor scumpi de două ori, dar de data aceasta nu mai sunt benzinarii cei arătaţi cu degetul, ci Guvernul. De la 1 august carburanţii se vor scumpi ca urmare a creşterii accizei şi TVA, iar de la 1 ianuarie 2026, va mai fi o creştere a accizei, aşa cum prevede pachetul fiscal publicat de Ministerul Finanţelor. De luna viitoare accizele se majorează cu 10%, iar TVA cu două puncte procentuale, până la 21%. Să ne amintim că la începutul anului accizele pentru carburanţi au mai crescut o dată, cu 6%. Atunci, litrul de benzină se scumpea cu 17 bani, iar cel de motorină cu 16 bani.

Noile accize la carburanţi, coroborate cu majorarea TVA, vor aduce scumpiri de 45 de bani, în medie, începând cu luna viitoare. De la 1 ianuarie 2026 scumpirile cauzate de acciză vor fi de 32 de bani (în medie). Dacă aplicăm aceste majorări la preţurile medii de 7,1 lei/litrul de benzină şi 7,4 lei/litrul de motorină afişate acum în benzinării, vom ajunge la aproximativ 7,9 lei pentru un litru de benzină şi 8,1 lei pentru un litru de motorină în următoarele 6 luni. În ianuarie 2025, după şapte scumpiri succesive, era înregistrat cel mai mare preţ al carburanţilor din România: Benzina depăşea 7,5 lei pe litru, iar motorina se vindea cu 7,7 lei/litru. Cu alte cuvinte, pragul de opt lei pe litru s-a văzut clar încă de la începutul anului. Cu toate acestea, din calcule am exclus orice impact în preţ cauzat de o eventuală creştere a cotaţiilor internaţionale.

La momentul redactării acestui articol, cotaţia petrolului Brent, luată ca referinţă pentru Europa, era de 68,5 dolari pe baril, o cotaţie similară cu cea din iunie 2021, în plină pandemie. Anul acesta, nici criza tarifelor şi nici războiul dintre Israel şi Iran nu au dus cotaţiile peste 100 de dolari pe baril, aşa cum a făcut în 2022 războiul declanşat de Rusia în Ucraina. Din 25 iunie, petrolul Brent s-a tranzacţionat într-un interval de 66,3-69,2 dolari pe baril, pe măsură ce temerile legate de întreruperile de aprovizionare din Orientul Mijlociu s-au diminuat, în urma unui acord de încetare a focului între Iran şi Israel. Preţurile petrolului au crescut cu 3% miercurea trecută, pe fondul suspendării cooperării Iranului cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, dar nu au depăşit 70 de dolari pe baril.

• Cum vor reacţiona petroliştii?

Deciziile de taxare suplimentară a carburanţilor nu dau bătăi de cap doar şoferilor, ci şi companiilor petroliere. Acestea se văd în situaţia în care să transpună integral în preţul final aceste majorări, său să-şi diminueze o parte din profit pentru a menţine preţurile peste pragul de toleranţă al consumatorilor. Anul trecut, Petrom, liderul pieţei de distribuţie a carburanţilor din România, a furnizat o treime din benzina şi motorina folosită în România, înregistrând o creştere de patru procente a vânzărilor cu amănuntul pe piaţa din România şi cu 6% a produselor rafinate. Compania deţine 555 de benzinării, dintre care 393 Petrom şi 162 OMV. Pentru a conserva creşterea cererii de carburanţi, în ciuda scumpirii acestora, cea mai mare companie petrolieră din România ar putea sacrifica o fracţie a profitului. Anul trecut, Petrom a înregistrat un profit net de 4,2 miliarde de lei, faţă de 4 miliarde de lei în 2023, însă acest profit nu este adus doar de carburanţii comercializaţi. Petrom asigură o treime din cererea de gaze naturale a României şi zece procente din cea de electricitate.

Pe fondul preţurilor mari din anul 2022 (cauzate de războiul declanşat de Rusia în Ucraina, când cotaţiile Brent au ajuns la 112 dolari/baril), lanţurile de distribuţie din România au înregistrat prefoturi record. Cele mai mari cinci companii care administrează lanţuri de benzinării au consemnat afaceri totale de 68 de miliarde de lei. Al doilea jucător din piaţă, după Petrom, este compania Rompetrol, care operează în România o reţea de 1.284 de puncte de comercializare carburanţi, dintre care 180 de benzinării proprii şi 297 staţii partener şi express. Lukoil are 310 benzinării, MOL are 255 de staţii, iar azerii de la Socar au 73.