English
Ursula von der Leyen împinge Europa într-o nouă spirală a datoriei, invocând urgenţe financiare peste urgenţe financiare, care, la finalul anului următor, ar creşte datoria Uniunii Europene la sistemul financiar bancar internaţional la peste un trilion de euro, adică peste 55% din bugetul multianual european estimat pentru perioada 2028-2034.
În aceste condiţii, bugetul UE abia mai respiră sub greutatea împrumuturilor deja contractate. Sumele vehiculate sunt ameţitoare: 421 miliarde euro pe Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă şi pentru NextGeneration EU (la care se vor adăuga 222 miliarde euro dobânzi plătite până anul 2058), până la 150 miliarde de euro suplimentare, pentru programul SAFE, la care se adaugă sprijin de aproape 135 miliarde euro pentru Ucraina. Dacă statele membre nu vor strânge banii, şefa Comisiei Europene este pregătită să îndatoreze din nou Uniunea - în numele solidarităţii, dar pe spatele contribuabililor europeni, care vor fi cei obligaţi să ramburseze principalul şi dobânzile. Este o mutare periculoasă, într-un moment în care Uniunea plăteşte deja nota unor decizii financiare istorice, motivate de pandemie şi urgenţe succesive.
Von der Leyen le cere liderilor europeni să accelereze finanţarea Ucrainei până la finele primului trimestru din 2026, deşi chiar estimările Comisiei arată că doar necesarul militar lăsat descoperit se ridică la peste 51 de miliarde de euro. Într-o scrisoare recentă, ea a recunoscut negru pe alb că, potrivit calculelor FMI, necesarul total pentru perioada 2026-2027 ar putea exploda la peste 135 de miliarde, cifre care ar zdruncina chiar şi economiile cele mai stabile din Uniune. Şi totuşi, Bruxellesul insistă, în loc să-şi pună ordine în propriile datorii.
Europa nu a fost construită pe datorie comună, dimpotrivă: principiul central era responsabilitatea bugetară. Totul s-a schimbat odată cu pandemia, când pentru prima dată în istorie UE s-a împrumutat masiv pentru finanţarea tuturor programelor cu 800 miliarde euro. La acestea se adaugă alte programe de creditare, precum serviciul SURF UE, cu maturităţi până în 2038.
Uniunea a trecut de la stabilitate la dependenţă de finanţarea de pe pieţele globale, iar acum, cu o uşurinţă tulburătoare, se discută repetarea exerciţiului. Şi toate acestea în timp ce zeci de miliarde rămân necheltuite, blocate în mecanisme birocratice greoaie, în cadrul aceloraşi programe care trebuiau să revitalizeze economia.
Germania şi Olanda, dar şi alte state puternice europene avertizează că noul demers riscă să transforme Uniunea într-un hub permanent de îndatorare, în care ţările prudente ar garanta pentru excesele celor mai vulnerabile sau mai puţin disciplinate. Este o temere legitimată de precedentul pandemic: odată deschisă cutia Pandorei, tentaţia recurgerii la datorie devine politică publică. Iar dacă împrumutul este acordat nu pentru investiţii interne cu randament economic, ci unui stat terţ aflat în război şi zguduit de scandaluri de corupţie - cum este cazul Ucrainei, atunci riscul devine dublu: financiar şi politic.
Bruxellesul argumentează cu solidaritatea strategică, dar experţii financiari citaţi de mass-media europeană văd însă o ruptură tot mai mare între retorica UE şi realitatea economică: inflaţie, stagnare industrială, scădere a competitivităţii, presiune uriaşă pe bugetele publice. Cum poate o Uniune care abia îşi susţine propriile sisteme sociale să îşi asume rambursarea unui super-credit contractat în numele altora? Cine decide? Cine răspunde? Şi mai ales: cine plăteşte?
În joc nu este doar o decizie contabilă, ci direcţia strategică a Europei pentru următoarele decenii.
• Băncile centrale controlează peste 25% din finanţarea UE
Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat la finalul anului trecut, situaţia creditorilor pentru împrumuturile contractate la nivel european era următoarea: 25,1% din împrumuturi erau acordate Executivului comunitar de către băncile centrale (de exemplu Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiţii, Deutsche Bank, etc.) sau alte instituţii oficiale; 22,5% din împrumuturi provin de la manageri de fonduri; 21,9% - de la trezorerii bancare; 20,5% de la fonduri de asigurări şi fonduri de pensii; 7,3% de la băncile comerciale; 2,6% de la fondurile speculative.
În raportul citat, Comisia Europeană nu specifică numele creditorilor, în afara băncilor centrale, dar în mass-media europeană şi pe site-urile europene ce analizează mişcările din piaţa de capital reţinem că printre investitorii mari se numără companiile Ares, Blackstone Credit, Goldman Sachs Private Credit, Claret Capital Partners, Columbia Lake Partners, HSBC Innovation Banking, BNP Paribas.
Reiterăm că toate companiile de mai sus nu apar în raportul întocmit de Comisia Europeană privind instituţiile financiare din piaţa de capital de la care s-a împrumutat, deci nu avem o confirmare oficială a firmelor ce apar în mass-media europeană de specialitate.
În ceea ce priveşte valoarea creditării investitorilor în funcţie de ţara de provenienţă, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană cele mai multe împrumuturi la nivelul Executivului comunitar provin din Germania şi Olanda, fără a specifica însă sumele împrumutate.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 26.11.2025, 00:19)
nu se compară cu al nostru Anghelu Saligny din care primaru sugea mogofei pt. a cumpăra Merțan alb la țoapa de fi-sa ce-și făcea nuntă cu țoapa Vlăduța și cîntau amîndouă: „vinee Moooonna !”
2. fără titlu
(mesaj trimis de wes în data de 26.11.2025, 07:45)
Cum spun italienii: fallimenti!
2.1. te imprumuta rusii pe tine (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.11.2025, 12:26)
sau SUA ca au vreo 36 de mii de miliarde datorii, asta-i datorie ? 222 miliarde dobanzi pana in 2058 mizilic Romania se imprumuta sa plateasca salariile parazitilor ,asistatilor social , astazi avem dobanzi de peste 20 de miliarde.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.11.2025, 12:26)
Gasca Ursulei a facut sa avem o datorie UE, de de peste 793 miliarde euro,
si vor in continuare razboi cu rusii de multe sute de miliarde euro ANUAL !!!
asta da politica salvatoare pro-europeana.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de wes în data de 26.11.2025, 13:36)
nu vrei sa intram in discutia asta te asigur
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.11.2025, 14:33)
Este adevarul vezi prin comparatie Bulgaria.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.11.2025, 15:45)
Datoria externa a Romaniei 172 miliarde iar dobin da este 60 miliarde anual cum se va putea plati aceste sume? Simplu tot din imprumuturi
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.11.2025, 08:18)
Taxe mai mari pe prostime și copiii copiilor noștri.
4. %
(mesaj trimis de vinny în data de 26.11.2025, 09:07)
Nu scrie clar nici cat e datoria totala nici cat e raportat la PIB , nici din ce surse se ramburseaza.
La cum scrie pare ca este sub 900 miliarde, ceea ce e inca e decent ținând cont de pandemie.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.11.2025, 09:48)
Pai se achita ca orice datorie de genul asta, prin rostogolire. Pana sa-mi fac griji de datoria UE, e cea a Romaniei...
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.11.2025, 09:51)
TOATE tarile bogate si cu nivel de trai ridicat traiesc pe datorie. SUA, Japonia, Europa occidentala.
Doar sarantocii sint liberi si independenti, si traiesc de pe o zi pe alta. Sarac si cinstit, mostenirea culturala lasata de Ion Iliescu.
Noroc cu Dragnea, Ciolacu, Ciuca.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.11.2025, 09:57)
Toata lumea traieste pe datorie, banciile imprumuta niste bani pe care fizic nu le detin. Chestia este ca unii se imprumuta si construiesc, investesc in ceva care o sa produca valoare adaugata in viitor, iar altii se imprumuta pentru salarii, pensii, zilele orasului, parculete si stadioane in sate fara copii, etc. In unele localitati din tara populatia activa a scazut dramatic, efectiv primariile nu pot sa stranga atatea taxe ca sa-si plateasca angajatii si sa intretina patrimoniul.
8. Da
(mesaj trimis de Oarecare în data de 26.11.2025, 10:28)
Cel mai mare experiment social și medical, adică izolarea în timpul plandemiei și zeama minune vax au fost oprite brusc de înhămarea UE la un război care nu e al ei, de motivele declanșării lui UE nefiind vinovată cu nimic. Doar SUA și Marea Britanie.
Trist este că ambele chestiuni au avut la bază o propagandă mincinoasă și delirantă menită să bage frica în prostime.
Vine virusul, înțepați-vă ca să vă protejați copiii și bunicii. S-a dovedit că a fost o minciună. Vaxul a fost inutil și cu efecte adverse.
Apoi, vin rușii, o altă inepție pe care o cred doar proștii lui Brucan și pacienții de la Obregia.
UE și statele membre au băgat sute de mild. în două găuri negre, iar afacerile și corupția legată de vaxuri și armament au mers strună.
Cine plătește oalele sparte? Prostimea care în anii ce vin va fi tot mai greu de stăpânit.
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de wes în data de 26.11.2025, 13:38)
tot ce se intampla din 2020 e transfer accelerat de avere
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.11.2025, 10:37)
Deci e vorba de mai puțin de 1 trilion la o economie de 21 trilioane. Adică 4.7% din PIB-ul EU care este așteptat să crească anul viitor cu 1.5 trilioane. Ok, cred ca este suportabil. Comparați cu US.
10. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.11.2025, 10:49)
I-am achitat deja, prin inflatie.
11. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 26.11.2025, 17:20)
...