Sondaj global PwC: Scumpirea energiei în 2026 pune cea mai mare presiune pe costuri

Costurile cu energia se conturează drept cea mai mare „surpriză financiară” a directorilor executivi la nivel global în 2026, depăşind toate celelalte presiuni de cost, potrivit sondajului global PwC CEO Survey Mid-Year Snapshot, remis redacţiei. Totuşi, executivii rămân la fel de încrezători ca la începutul anului că, în 2026, vor creşte veniturile companiilor, potrivit sondajului.

Sondajul arată că aproape unul din cinci directori (19%) a semnalat majorări de peste 10% ale cheltuielilor cu energia ca urmare a şocurilor globale.

„În România, companiile sunt preocupate că preţurile la energie ar putea rămâne ridicate o perioadă mai lungă sau ar putea oscila puternic, scumpind producţia, cu atât mai mult cu cât avem o economie deschisă şi dependentă de importuri energetice. Preţurile la energia electrică au avut cea mai mare creştere din Uniunea Europeană, taxele - TVA şi accizele - au fost majorate, combustibilii s-au scumpit cu circa 20% de la începutul anului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Ca urmare, inflaţia a fost ridicată în ultimii ani, cea mai mare din UE, vulnerabilizând economia. Astfel, un nou şoc energetic se transmite mai amplu în economie. Concluzionând, este un context care testează competitivitatea companiilor din România”, a declarat Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.

Toate aceste majorări se reflectă în preţurile de producţie ale companiilor şi, în final, la consumatori. Potrivit datelor INS pentru luna iunie 2026, preţurile de producţie a energiei erau cu 23,3% mai mari decât în iunie 2025. Pe acest fond, tot mai multe companii, în special din industrie, reclamă povara facturilor la energie. BNR avertizează, în cel mai recent raport asupra inflaţiei, că majorarea costurilor în sectoare intensive în energie şi transport se propagă de-a lungul lanţurilor de valoare, exercitând presiuni suplimentare asupra preţurilor, iar competitivitatea externă prin preţ este afectată, în bună măsură, de costurile cu energia.

Mai mult de unul din patru directori, adică 27%, spune că deciziile de preţ au devenit greu de luat într-o măsură mare sau foarte mare, arată sondajul PwC. În paralel, sunt urmate îndeaproape de gestionarea lanţului de aprovizionare, cu 26%, adoptarea inteligenţei artificiale continuă să evolueze. Deşi impactul mediu al AI asupra veniturilor şi costurilor a rămas în linii mari neschimbat, companiile individuale avansează mai rapid. Peste jumătate dintre respondenţi, 51%, au înregistrat o schimbare a impactului AI în ultimele opt luni, aproape patru din zece, adică 39%, raportează deja rezultate pozitive, iar 38% au folosit AI pentru a valorifica noi oportunităţi create de perturbările globale.

În pofida acestor presiuni, directorii executivi îşi menţin încrederea în perspectivele de creştere. Sondajul PwC constată că încrederea generală în creşterea veniturilor a rămas neschimbată în ultimele şase până la opt luni. Aproximativ 42% dintre directori rămân foarte sau extrem de încrezători în privinţa creşterii veniturilor în următoarele 12 luni, practic la acelaşi nivel cu cele 39% de acum opt luni, şi 51% pe orizontul de trei ani. O treime, adică 33%, declară că încrederea lor a crescut efectiv, comparativ cu 26% a căror încredere a scăzut.

Diferenţa o vor face companiile bine pregătite şi cu „rezistenţă tehnologică” ridicată, care combină gândirea pe termen lung cu fundaţii solide de AI. Acestea au cu 74% mai multe şanse să raporteze succes cu AI, respectiv 55% faţă de 32%, şi cu 66% mai multe şanse să exprime încredere puternică în creşterea viitoare a veniturilor, 48% faţă de 29%, decât companiile cu rezistenţă tehnologică scăzută. Concluzia sondajului este că rezilienţa devine mai degrabă un avantaj competitiv decât o simplă capabilitate defensivă.