Sorin Grindeanu şi PSD - rebranding politic cu aceleaşi ingrediente

Congresul extraordinar al PSD din 7 noiembrie 2025 n-a fost nici pe departe o competiţie, ci mai degrabă o confirmare oficială a rotaţiei în interiorul aceleiaşi elite. Sorin Grindeanu a intrat singur în cursa pentru şefia partidului, moţiunea „Uniţi pentru români. Puternici, doar împreună” fiind anunţată abia cu o zi înainte, semn că totul era deja decis. Cu toate acestea, orice încercare făcută la congres de liderii trecuţi şi prezenţi ai social-democraţilor în scopul constituirii unei imagini favorabile, de reformator, a lui Sorin Grindeanu, nu a reuşit să îl desprindă de episodul din 30 ianuarie 2017, când guvernul condus de el a adoptat celebre OUG 13, prin care stabilea la 200.000 lei pragul minim al prejudiciului pentru atragerea răspunderii penale în cazurile de abuz în serviciu, cel mai celebru caz de atunci fiind al lui Liviu Dragnea, şeful PSD în perioada 22 iulie 2015-27 mai 2019. De altfel, OUG13/2017 poartă clar semnătura „PRIM-MINISTRU SORIN MIHAI GRINDEANU”. A urmat abrogarea ei prin OUG 14, haosul politic, protestele de stradă şi, în final, moţiunea de cenzură votată de 241 de parlamentari ai propriului său partid. Relaţia cu Liviu Dragnea s-a rupt atunci în direct, cu Grindeanu declarând, tot în miez de noapte, „nu-mi dau demisia” şi acuzând: „Dragnea mi-a oferit funcţii ca să demisionez”, înainte de excluderea formală din partid. Amintim că în conflictul pe care l-a avut cu Liviu Dragnea, atunci când Grindeanu refuza să părăsească funcţia de prim-ministru, deşi liderii PSD îi solicitau acest lucru, el a fost susţinut în acele zile la Palatul Victoria de fostul premier Victor Ponta, care, în calitate de parlamentar şi preşedinte al partidului Pro-România îl sfătuia cum să gestioneze puciul pe care încerca să îl realizeze.

Reamintim că disputa dintre Grindeanu şi Dragnea nu s-a încheiat nici acum. Acest lucru este demonstrat de faptul că Sorin Grindeanu a refuzat să îl invite pe Liviu Dragnea la Congresul extraordinar al PSD de vinerea trecută, deşi i-a invitat pe alţi foşti şefi ai social-democraţilor: Adrian Năstase, Victor Ponta şi Marcel Ciolacu. Noul preşedinte al PSD a argumentat că Dragnea nu are încă dreptul să participe la astfel de întruniri, deoarece acest drept i-ar fi fost interzis de instanţă, odată cu condamnarea din mai 2019 pentru instigare la abuz în serviciu.

• Sorin Grindeanu, premierul second-hand al lui Dragnea

În replică, Liviu Dragnea a scris pe pagina sa de Facebook: „Nu aveam de gând să postez sau să vorbesc despre Congresul PSD, pentru ca este doar o parodie politică care nu va aduce nimic bun nici pentru România, nici pentru membrii de partid. Dar mi-a trimis cineva nişte declaraţii ale lui Sorin Grindeanu referitoare la mine. Acest personaj a motivat neinvitarea mea la acest Congres prin faptul că aş avea interdicţie să particip la aşa ceva. Asta este o minciună”. Fostul lider al PSD arată că nu are "o asemenea interdicţie şi el (n.red. - Sorin Grindeanu) ştie bine acest lucru”. „Este imposibil să existe aşa ceva, ar fi ca şi cum mi s-ar interzice să merg pe stradă să vorbesc cu oamenii”, a adăugat Liviu Dragnea, care a mai spus că „Grindeanu a întrebat o cunoştinţă comună, dacă e bine să mă invite la Congres”.

„I s-a spus că există riscul să urc pe scenă şi să vorbesc membrilor PSD, ceea ce poate arunca Congresul în aer (apropo, când a cerut această părere, nu aveam «interdicţie»). În concluzie, nu am fost invitat din laşitate, de teama de a nu spune PSD-ului adevărul despre conducerea partidului, despre interesele acestui grup şi despre cine se află în spatele lor”, a afirmat Liviu Dragnea. Fostul preşedinte al PSD a mai declarat că a făcut această postare pentru că nu acceptă ca Sorin Grindeanu să îi folosească numele în minciuna, laşitatea şi ipocrizia în care trăieşte.

În conflictul dintre cei doi, amintim că Grindeanu nu a fost prima soluţie de premier a fostului preşedinte al PSD, Liviu Dragnea, el fiind nominalizat ca prim-ministru, abia după ce preşedintele ţării, Klaus Iohannis, a refuzat, din motive de securitate naţională, nominalizarea lui Sevil Shhaideh, om de bază în fostul guvern Ponta. Ulterior, pe numele lui Sevil Shhaideh - ministru al Dezvoltării în guvernul Ponta - a fost întocmit de procurorii anticorupţie un dosar penal în care aceasta era acuzată că s-a îngrijit ca, din punct de vedere legislativ, un ostrov din judeţul Teleorman - insula Belina - să ajungă în proprietatea privată a Consiliului Judeţean, la acea vreme condus de Liviu Dragnea, care l-a concesionat pe o sumă infimă către firma de casă Teldrum. Sevil Shhaideh a fost achitată atât de Tribunalul Bucureşti, cât şi de Curtea de Apel Bucureşti, în ciuda susţinerii acuzaţiilor de către procurorii care au întocmit rechizitoriul.

• Reţeaua Nordis-Ciolacu-Grindeanu

Reţeaua de putere care îl susţine pe Sorin Grindeanu se vede cel mai limpede în Banat, unde parteneriatul cu Alfred Simonis, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, actual preşedinte al PSD Timiş şi al Consiliului Judeţean Timiş, funcţionează aproape demonstrativ. Social-democraţii timişeni l-au validat pe Sorin Grindeanu drept candidatul lor înainte de Congres, mai ales că acesta, anterior, din funcţia de ministru al Transporturilor în guvernele Ciucă şi Ciolacu a susţinut finanţarea tuturor investiţiilor în infrastructura de transport - rutieră şi feroviară - din judeţul Timiş. Pe lângă apropierea de Simonis, menţionăm şi legăturile cu Mihai Tudose şi Paul Stănescu, care s-au sudat în anul 2019, când toţi s-au aflat în tabăra viitorului preşedinte Marcel Ciolacu, atunci când a fost nevoie de înlăturarea de la şefia PSD a premierului Viorica Dăncilă, care preluase interimatul şefiei partidului după încarcerarea lui Liviu Dragnea. Relaţiile dintre Ciolacu, Tudose, Grindeanu şi Stănescu s-au consolidat de atunci şi până anul trecut, când fostul preşedinte al PSD, Marcel Ciolacu le cerea celorlalţi trei colegi: „Mihai, Sorin şi Paul, trimiteţi-mă la Cotroceni”.

Lucrurile s-au mai schimbat după ce Marcel Ciolacu a ratat cu totul prezidenţialele, atât în formula din toamna trecută, când a candidat din partea PSD, cât şi în 4 mai 2025, când candidatul PSD-PNL, Crin Antonescu nu a trecut de turul I. Ciolacu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al PSD, iar interimatul a fost imediat preluat de Sorin Grindeanu. Cu toate acestea, percepţia că între Ciolacu şi Grindeanu ar exista fricţiuni nu stă în picioare, atât timp cât la alegerile locale parţiale din 7 decembrie 2025 candidatul PSD pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău este nimeni altul decât... Marcel Ciolacu.

Nici nu avea cum să fie altfel deoarece între cei doi există nu doar o alianţă politică, ci şi una economică, care a fost accentuată anul trecut de o investigaţie RISE Project în care se afirma că „perechea nedespărţită Marcel Ciolacu-Sorin Grindeanu... prin intermediul familiilor lor, fac şi bani împreună”, într-un SRL din Timişoara reprezentat de rude apropiate.

A urmat episodul Nordis, care a consolidat imaginea unei relaţii privilegiate între cei doi. G4Media.ro a documentat în total 5 zboruri dus-întors cu destinaţia Nisa... închiriate de Nordis, iar un alt document arată un zbor la Madrid, în care se aflau Alfred Simonis, Sorin Grindeanu şi Laura Vicol. Confruntat cu documentele respective, Sorin Grindeanu a spus: „am chitanţe”, „mi-am plătit singur cota-parte”, „mi-am plătit tot... e o treabă personală”.

• Sorin Grindeanu, reevaluat de Olguţa Vasilescu

În ceea ce priveşte ce s-a întâmplat la congresul de vinerea trecută, când Claudiu Manda, soţul Olguţei Vasilescu, a fost ales secretar general al partidului, este de remarcat abilitatea cu care Grindeanu a înlăturat fricţiunile din trecut. La finalul primului semestru al anului 2017, când Sorin Grindeanu se agăţa la Palatul Victoria de fotoliul de prim-ministru, refuzând să demisioneze la solicitarea lui Liviu Dragnea, Olguţa Vasilescu, care era ministrul Muncii, scria pe pagina sa de Facebook: "Se pare că dintre toţi membrii guvernului, numai premierul nu ştia că semestrial se face o evaluare a implementării programului de guvernare. Monitorizarea presei nu se mai face la guvern? Măcar de la tv ar fi aflat, din emisiunile în care a fost prezent Liviu Dragnea. Doar el (n.red. - Sorin Grindeanu) credea că e pe viaţă în scaunul acela”. După acest moment, toţi miniştrii PSD au demisionat din funcţii, lăsându-l singur pe Grindeanu la Palatul Victoria, asistat doar de Victor Ponta.

Aceste asperităţi trecute nu se mai regăsesc astăzi în relaţia dintre Sorin Grindeanu şi Olguţa Vasilescu, atât timp cât primul a fost de acord ca soţul acesteia, Claudiu Manda, să devină noul secretar general al partidului detronându-l astfel pe "veşnicul” Paul Stănescu, „baronul” social-democrat de Olt. Olguţa Vasilescu a sărit cu arme şi bagaje în tabăra Grindeanu şi, în urmă cu o săptămână a scris la adresa mass-media care îl critica pe preşedintele PSD: „Toată «presa rezist» este astăzi în spatele lui Sorin Grindeanu”. Gesturile de bunăvoinţă din partea Olguţei nu au trecut neobservate de Grindeanu, care a remarcat rolul familiei de la Craiova în reconfigurarea centrului de comandă al PSD spunând că „am început cu... viitorul secretar general Claudiu Manda; l-am întrebat dacă e dispus să vină, să reclădim PSD”.

În ciuda aspectului triumfalist de la finalul congresului extraordinar al social-democraţilor de vinerea trecută, legăturile de mai sus sunt încă bine întipărite în mentalul colectiv, iar acest fapt este reflectat de un sondaj recent INSCOP care arată că PSD mai are doar 19% din opţiunile de vot ale cetăţenilor, în timp ce un sondaj CURS menţine social-democraţii la 24%.

Practic avem de-a face cu o fotografie rece a momentului, în contradicţie cu discursul oficial despre „resetarea” partidului rostit vinerea trecută de Sorin Grindeanu. Iar dacă, de la tribuna Congresului, noul lider a cerut „un PSD care dă tonul”, alianţele reciclate, reactivarea vechilor centre de putere şi ritualul închiderii rândurilor arată că partidul a executat o rotaţie controlată, nu o schimbare structurală.