ICT

STUDIU ASE/CIF:"România riscă să rămână în urmă la nivel regional, în materie de investiţii străine directe"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 07 aprilie

Dan Bădin, Deloitte: "România nu este foarte bine pregătită pentru atragerea de investiţii străine"

România se află însă în competiţie cu statele din regiune pentru atragerea de investiţii străine directe (ISD) cu valoarea adăugată ridicată, iar în condiţiile unei competitivităţi scăzute ţara noastră riscă să consolideze tendinţa existentă de atragere, cu precădere, a activităţilor cu valoare adăugată şi intensitate tehnologică scăzute, arată un studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) şi Consiliul Investitorilor Străini (CIF) şi prezentat ieri în cadrul unei conferinţe. La nivel regional, România are cel mai mic stoc de ISD raportat la dimensiunea economiei (PIB), doar 34,3%. Ungaria, spre deosebire, are 144,5%, potrivit studiului.

În ciuda dimensiunii mici a ISD raportat la economiei, trebuie menţionat că în ţara noastră stocurile de ISD au crescut în fiecare an începând cu 2008, spre deosebire de ţările din regiune care au înregistrat cel puţin un an în care valoarea faţă de perioada anterioară a fost mai mică. Mai mult, România înregistrează cel mai mare nivel al CAGR (rata anuală compusă de creştere) pentru stocurile de ISD, de 6,6% în perioada 2008-2017.

România a beneficiat, în anul 2018, de 0,45% din fluxurile totale de ISD la nivel global, situându-se pe locul 40 cu cea mai mare valoare, după Peru şi înainte de Panama. Dintre statele din regiune, Polonia a fost principala vizată de investitori, recepţionând 0,88% din fluxurile totale (locul 25), urmată de Cehia cu 0,73% (locul 31) şi Ungaria cu 0,49% (locul 38).

Cele mai mari stocuri de ISD sunt în sectorul serviciilor, indiferent de economia analizată de studiu. România are cea mai mică pondere a ISD în sectorul serviciilor, de aproape 47% din total - următoarea clasată, Cehia, ne devansează cu peste 10 puncte procentuale, iar restul ţărilor au ponderi mult mai ridicate, care ajung până la peste 87%, în cazul Ungariei. În schimb, în sectorul high-tech din România stocurile de ISD ca pondere din totalul industriei prelucrătoare sunt de numai 5%, cel mai scăzut nivel din regiune.

România a atras în 2016 numai 5% din volumul total al ISD aferent industriilor high-tech şi serviciilor intensive în cunoaştere din regiune. În schimb, 52% din stocuri au fost direcţionate către Ungaria, 18% către Polonia şi 14% către Cehia, specializarea regională acţionând astfel în defavoarea României.

Totodată, carenţele de competitivitate ale României sunt reflectate şi la nivelul indicelui regional al competitivităţii. Potrivit studiului, niciuna din cele 8 regiuni de dezvoltare din România nu se ridică la nivelul mediu de performanţă al Uniunii Europeane (UE), incluzând regiunea Bucureşti-Ilfov.

"În acest context ar fi utilă schiţarea direcţiei în care România doreşte să meargă şi identificarea modalităţilor de acţiune. Măsurile de politică publică ar putea fi axate pe încurajarea ISD cu valoare adăugată cât mai ridicată şi înlesnirea reorientării ISD în industriile cu grad înalt de tehnologie şi intensive în cunoaştere în domeniile aferente serviciilor. În absenţa unor măsuri concrete pentru creşterea competitivităţii, centrate pe atragerea unui anumit tip de ISD, România riscă să devină specializată în industrii cu valoare adăugată şi intensitate tehnologică scăzute", a afirmat, ieri, Alexandra Horobeţ, prof. univ. dr. la ASE.

De asemenea, studiile de caz din industriile de energie, automotive şi telecomunicaţii arată că impactul firmelor cu capital străin în economia României este semnificativ. Impactul total estimat al activităţilor membrilor reprezentativi FIC este de 5,8% în industria energetică, 1% din PIB în industria de telecomunicaţii şi de 1,2% din PIB în industria automotive. Performanţa companiilor cu capital străin este, de asemenea, superioară la nivelul valorii adăugate brute pe angajat, aceasta fiind mai ridicată, atât faţă de media pe economie, cât şi faţă de media pe sector - în ultimul caz excepţie făcând companiile de automotive, unde valorile sunt marginal egale.

"Ai nevoie de aceste tipuri de companii mari, cu alonjă globală, care să ofere o anumită stabilitate structurii economice. Ce ar fi însemnat în această criză să ai economia presărată cu foarte multe companii mici şi mijlocii - ele au fost cele mai afectate în timpul crizei, nu numai la noi, în toată Europa. Riscul mergând înainte este destul de mare pentru IMM-uri în sensul că unele din ele nu vor mai fi viabile, probabil că altele vor avea probleme financiare şi aşa mai departe. Or, existenţa unor companii mari în economie, care au know-how, care pot face transfer de tehnologie, care au o calitate a managementului foarte bine pusă la punct aduce un mare plus stabilităţii economice, lucru care se reflectă în venituri la buget, investiţii şi aşa mai departe. România are acum o oportunitate mare de a-şi pune nişte idei mai bine pe hârtie, în sensul de a-şi creiona măcar direcţiile importante în care vrea să se dezvolte pe următorii patru-cinci ani astfel încât să putem atrage aceste investiţii străine pe componentele de high-tech şi să ne poziţionăm mai bine economia după anul 2026-2027 şi să avem o bază mai bună de dezvoltare de atunci încolo", a spus şi Laurian Lungu, economist şi co-fondator al think-thank-ului Consilium Policy Advisors Group (CPAG).

Totodată, Francois Bloch, directorul general al BRD, a afirmat că sentimentul investitorilor străini din România cunoaşte o îmbunătăţire în ultima perioadă.

"Există un optimism al investitorilor străini, după cum arată barometrul Consiliului Investitorilor Străini, publicat la fiecare şase luni - ceea ce noi numim business sentiment index - unde majoritatea respondenţilor consideră că forţa de muncă din România este competitivă. Cu toate acestea, afacerile cresc repede iar forţa de muncă disponibilă va trebui să ţină ritmul cu evoluţiile spre digitalizare. Acest trend spre digitalizare este una dintre oportunităţile cu care mediul de business s-a familiarizat în criza sanitară care a început anul trecut", a spus Bloch.

La rândul său, Dan Bădin, partener pe servicii fiscale la Deloitte România, a afirmat că România în acest moment nu este foarte bine pregătită pentru atragerea de investiţii străine.

"Este evident că investiţiile străine reprezintă un lucru extrem de important pentru noi ca ţară şi aş spune nu numai pentru noi ca ţară. Este chiar o competiţie globală pentru atragerea de investiţii străină. Eu aş spune că România nu este foarte bine pregătită pentru atragerea de investiţii străine. Cred că mai este foarte mult de făcut, comparându-ne cu ţările din jurul nostru. Ungaria este chiar un exemplu în modul în care a reuşit să atragă investiţiile străine deşi toată lumea ştie că are nişte probleme pe zona politică. Totuşi, chiar cu acele probleme, se vede că Ungaria a reuşit să atragă foarte bine investiţiile străine. Cred că avantajele acestor investiţii străine sunt extrem de clare", a spus Bădin.

Acesta a adăugat că investitorii straini se uită nu numai la naţionalitatea locului în care vor să investească, ci iau în calcul multe alte lucruri precum stabilitatea cadrului legislativ şi existenţa unui stat de drept care să permită recuperarea banilor din investiţie şi apărarea dreptului la proprietatea.

"Se uită la infrastructură şi din păcate România încă mai are lacune mari în zona de infrastructură. Se uită la servicii, inclusiv cele publice, de educaţie, de sănătate şi aşa mai departe. Toate acestea contează. Se uită la costul forţei de muncă. Toate aceste elemente sunt luate în calcul, iar o decizie de investiţie se ia punând riscurile şi beneficiile în balanţă şi bineînţeles România este pe o piaţă competitivă la nivel global unde mulţi luptă pentru atragerea de investiţii străine. Majoritatea investiţiilor străine, la nivel global, se duc în ţările dezvoltate", a mai punctat Bădin, care a mai notat că România are de recuperat la multe capitole precum infrastructură, educaţie sau cadru legislativ. Acesta a mai spus că este nevoie de o agenţie a statului pentru atragerea de investiţii străine şi a dat ca exemplu tot Ungaria unde ambasadele au un rol nu numai politic ci şi economic, adică să atragă investiţii în Ungaria.

Bădin a conchis afirmând că din cele 4 fabrici de baterii plănuite a fi construite în Europa Ungaria a atras deja 3 şi era să atragă o atragă şi pe a patra, care până la urmă va fi construită în Germania. "România unde este pe hartă? Cred că este nevoie de un interes şi o colaborare între mediul de business, stat şi mediul academic. Numai prin această colaborare se poate ajunge la o strategie pe termen lung şi un plan de bătaie astfel încât să ne dezvoltăm ca ţară", a afirmat Dan Bădin.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Boromir

Curs valutar BNR

06 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9266
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0881
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4961
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6915
Gram de aur (XAU)Gram de aur235.7106

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
Cotaţii fonduri mutuale
Energy CEO forum awards
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro