Crypto

STUDIU ASOCIAŢIA CREDERE:Unele IFN-uri din România practică printre cele mai mari dobânzi din UE - 30.341% pentru un credit de 180 de euro

G.U. , S.B.
Bănci-Asigurări / 22 februarie

Unele IFN-uri din România practică printre cele mai mari dobânzi din UE - 30.341% pentru un credit de 180 de euro

în România a fost identificată una dintre cele mai mari dobânzi anuale efective (DAE) din întreaga Uniune Europeană - 30341% (treizeci de mii trei sute patruzeci şi unu la sută), pentru un credit de 180 EURO acordat de către o instituţie financiar-nebancara (IFN) pe o perioadă de 30 de zile, arată un studiu de specialitate.

Asociaţia CREDERE, la solicitarea Finance Watch Bruxelles, a documentat un număr de 32 de cazuri prin metoda mystery shopping. În perioada iunie-august 2020 a fost analizat comportamentul a 10 bănci şi 14 instituţii financiar-nebancare (IFN) în privinţa procesului de creditare, atât în mediul online, cât şi direct în sucursalele entităţilor financiare, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. Un astfel de studiu a fost realizat şi în ţări precum Spania sau Irlanda, fiind o acţiune coordonată la nivel european, în contextul în care Comisia Europeană analizează modificarea Directivei Creditelor de Consum 2008/48 (transpusă în România prin OUG 50/2010). Prin urmare, principalul act normativ din România care reglementează acordarea de credite ar putea fi modificat în viitorul apropiat, la iniţiativa Comisiei Europene.

Conform comunicatului, studiul relevă că în România a fost identificată una dintre cele mai mari dobânzi anuale efective (DAE) din întreaga Uniune Europeană - 30341% (treizeci de mii trei sute patruzeci şi unu la sută), pentru un credit de 180 EURO acordat de către o instituţie financiar-nebancara (IFN) pe o perioadă de 30 de zile. Ambiguitatea costurilor, ascunderea unor costuri sau îndreptarea consumatorilor către produse de creditare cu un cost mai ridicat, sunt doar câteva dintre problemele identificate la nivel naţional şi care încalcă, în mod flagrant, legislaţia în vigoare. Au fost identificate elemente de dezinformare a consumatorului şi de publicitate înşelătoare. Cu titlu de exemplu, două bănci din România promovau acordarea de credite de consum cu dobândă de 8% , fără a informa consumatorul că dacă nu îndeplinea anumite condiţii noua rata de dobândă era de aproximativ 14%. Spre deosebire de alte ţări europene, obţinerea modelului de contract anterior semnării, cu mici excepţii, este extrem de greu de realizat, notează sursa citată. Reprezentaţii unor entităţi financiare au recunoscut că încurajează consumatorii să semneze contractul pe loc, fără o analiză în prealabil a acestuia. Toate aceste aspecte reprezintă o încălcare a legislaţiei în domeniul protecţiei consumatorilor şi necesită intervenţia Comisiei Europene pentru îmbunătăţirea instrumentelor de protecţie pe care trebuie să le aibă la dispoziţie împrumutaţii din România.

La nivel agregat, prin raportare la studiile derulate în România, Spania şi Irlanda, rezultă următoarele date relevante:

- O mare parte dintre entităţile financiare nu oferă informaţii pre-contractuale suficiente înainte de acordarea unui credit. De cele mai multe ori, informaţiile prezentate sunt neclare. Drept rezultat, 60% dintre consumatori nu pot face o alegere informată atunci când acceseaza un credit;

- Cât de mult îşi permite consumatorul un credit? Doar 1 din 50 declară că a primit sfaturi pe acest aspect din partea ofiţerului de credit;

- Doar 13% dintre consumatori au fost sfătuiţi în legătură cu tipul de produs de creditare care se mulează pe nevoile şi situaţia personală;

- Neregulile pe piaţa creditului de consum sunt mai accentuate în cazul creditelor acordate de către IFN-uri în mediul online;

Benoît Lallemand, Secretar General Finance Watch, a declarat: "Studiul confirmă necesitatea urgentă de a revizui Directiva 2008/48 privind creditele de consum (...) pentru a contracara practicile abuzive care agravează problema supra-îndatorării cu care se confruntă consumatorii europeni."

Dorin Tănase, preşedinte Asociaţia CREDERE, a declarat: "Studiul, dincolo de modificarea directivei europene, relevă necesitatea implementării la nivel naţional a unei soluţii de plafonare a dobânzilor pentru creditele de scurtă durată acordate de către instituţiile financiar-nebancare (IFN). Publicarea modelului de contract de credit pe site-ul propriu, precum şi instruirea angajaţilor din industria financiară pentru a informa corespunzător consumatorii la momentul acordării creditului, în acord cu legislaţia din domeniu, ar trebui să reprezinte priorităţi pentru sistemul bancar şi financiar din România."

Având la baza studiile realizate în România, Spania şi Irlanda, Finance Watch, după consultarea membrilor organizaţiei (inclusiv CREDERE) a lansat o serie de recomandări către Comisia Europeană pentru modificarea Directivei 2008/48 privind creditele de consum (transpusă în România prin OUG 50/2010):

Îmbunătăţirea informaţiilor pre-contractuale oferite consumatorilor, mai înainte de acordarea creditului

- Reguli noi testate de consumatori privind conţinutul, formatul şi prezentarea informaţiilor pre-contractuale către consumatori (modificarea FEIS);

de definit când trebuie furnizate consumatorilor informaţii pre-contractuale. Ar trebui să se realizeze cu cel puţin 48 de ore înainte de momentul când consumatorul va încheia un contract de credit.

Îmbunătăţirea consilierii şi a "potrivirii" produsului de creditare

- Introducere cerinţe de guvernanţă a produsului;

- Elaborare standarde privind furnizarea de servicii de consiliere consumatorilor;

- Introducere reguli de conduită în afaceri cu privire la politica de remunerare a furnizorului de credite şi a intermediarilor (brokeri de credite) pentru a se - - Asigura că acestea împiedică practicile de creditare iresponsabile.

Limitarea practicilor publicitare defectuoase

- Introducere de reguli detaliate, testate de consumator privind conţinutul, formatul şi prezentarea informaţiilor incluse în reclamele de publicitate, pentru a evita reclamele înşelătoare şi pentru a asigura că toate informaţiile esenţiale despre un credit sunt furnizate consumatorului;

- Interzicerea publicităţii nesolicitate;

- Solicitarea furnizorilor de credite să includă în toate materialele publicitare pentru creditele de consum avertismente testate de consumatori care arată costurile creditului.

Asigurarea de practici corespunzătoare de evaluare a bonităţii prin reguli detaliate

- Sunt necesare reguli detaliate privind informaţiile care ar trebui utilizate pentru efectuarea evaluărilor, bazate numai pe informaţiile necesare pentru a permite o analiză adecvată a bugetului personal (şi anume, date privind veniturile şi cheltuielile), inclusiv toate creditele şi datoriile în curs.

- Introducerea unei reguli în Directivă care să precizeze că vânzarea creditului de consum ar trebui să fie refuzată dacă rezultatul evaluării bonităţii arată că un consumator nu îşi poate permite împrumutul;

- Oferirea consumatorilor dreptul de a primi o explicaţie a modului în care s-a luat o decizie cu privire la bonitatea acestora.

Extinderea scopului Directivei 2008/48 (CCD)

- Lărgirea domeniul de aplicare al CCD la creditul de consum sub valoarea de 200 Є;

- Introducerea în CCD a unui plafon pentru dobânda anuală efectivă (DAE).

Includerea tuturor entităţilor nebancare in domeniul de aplicare al directivei

- Explicat pe larg faptul că toate entităţile nebancare, inclusiv toţi jucătorii online implicaţi în vânzarea de credite de consum, intră în domeniul de aplicare al directivei;

- Introducerea cerinţei conform căreia toate entităţile nebancare - atât online, cât şi offline - să fie înregistrate şi supravegheate de o autoritate competentă, pentru a asigura respectarea de către aceşti jucători a Directivei.

Crearea de reguli pentru piaţa de credite online

- Clarificarea în directivă că regulile din actul normativ sunt aplicabile tuturor entităţilor care oferă credit de consum online, inclusiv noilor jucători digitali, cum ar fi creditorii peer-to-peer (P2P) sau alte tipuri de societăţi Fintech care oferă credite online.

Marius Dunca, fost preşedinte ANPC, avertiza încă din 2015 cu privire la dobânzile practicate de IFN-uri

Încă din anul 2015, ziarul BURSA scria într-un articol intitulat "MARIUS DUNCA, ANPC: «Sunt IFN-uri care cer dobândă la credite şi de peste 5000% pe an»" despre dobânzile exagerate pe care le practicau anumite IFN-uri din România. La acea vreme, Marius Dunca, preşedintele ANPC la acea vreme, anunţa că ANPC urma să demareze controale tematice la IFN-uri, după ce mai mulţi clienţi sesizaseră faptul că unele instituţii percepeau dobânzi anuale la depozite între 4.000% şi 6.000%.

În 2017, Banca Naţională a impus IFN-urilor să plătească de zece ori mai mult capital suplimentar pentru creditele cu dobânzi ce depăşesc anumite limite impuse de BNR

Începând cu data de 1 octombrie 2017, BNR s-a implicat în situaţia IFN-urilor din România, impunându-le să plătească de zece ori mai mult capital suplimentar pentru dobânzile care depăşeau limitele impuse de Banca Naţională a României.

La acea vreme, Daniel Cătălin Zamfir, preşedintele Comisiei economice din Senat, l-a chemat la audieri pe Mugur Isărescu pentru a-i cere explicaţii cu privire la lipsa de implicare a BNR până la acel moment.

Senatorul Zamfir a reuşit să legifereze plafonarea dobânzilor, însă CCR a decis că legea este neconstituţională

În anul 2020, senatorul Daniel Cătălin Zamfir a propus o lege care să plafoneze dobânzile la credite. Proiectul de Lege privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive a fost adoptat cu 205 voturi pentru, 97 de voturi împotrivă şi 13 abţineri. Potrivit proiectului propus de Daniel Zamfir, urmau să fie plafonate dobânzile la toate tipurile de credite acordate persoanelor fizice.

Cu toate acestea, în şedinţa din 28 ianuarie 2021, Curtea Constituţională a respins proiectul iniţiat de Zamfir, pe motiv de neconstituţionalitate.

"În şedinţa din 28 ianuarie 2021, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 70 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Legea privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive. Decizia este definitivă şi general obligatorie. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I", au scris cei de la CCR.

"Românii sunt lăsaţi să fie în continuare jecmăniţi de bănci şi IFN-uri, invocându-se textul neclar? Chiar e inacceptabil pentru sistemul financiar-bancar şi pentru toţi cei care roiesc în jurul lui, că vrem şi noi, românii, să nu mai plătim dobânzi triple faţă de europeni?", a scris atunci Daniel Zamfir într-o postare pe facebook.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. un cetatean european ,acel IFN care a dat acel credit cu asa dobinda trebuia ca toti membri lui sa fie condamnati la munca zilnica cel putin zece ani cu interzicerea tuturor drepturilor civile pe 15 ani neluind masuri suntem o tara sub sahariana de ultima spita

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Crypto

Supliment dedicat pieţei monedelor digitale
Dezbaterea online “Exporturile, în primul rând!”
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
BITCOIN ROMANIA

Curs valutar BNR

02 Mar. 2021
Euro (EUR)Euro4.8747
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0535
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4161
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6329
Gram de aur (XAU)Gram de aur225.4539

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
www.hipo.ro
HackITall2
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro