MARIUS DUNCA, ANPC:"Sunt IFN-uri care cer dobândă la credite şi de peste 5000% pe an"

E.O.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 17 martie 2015

"Sunt IFN-uri care cer dobândă la credite şi de peste 5000% pe an"

BNR: "IFN-urile acordă împrumuturi pe termene foarte scurte, de două săptămâni"

ANPC va derula controale tematice la instituţiile financiare nebancare

----------

Actualizare 11:00 Dunca: "Declaraţiile de ieri - un semnal de alarmă pentru consumatori"

"Declaraţiile făcute în cursul zilei de ieri, referitoare la dobânzile practicate de anumite IFN-uri, sunt un semnal de alarmă pentru consumatorii care, din disperare de cauză, sunt nevoiţi să apeleze la astfel de împrumuturi", ne-a spus Marius Dunca, în această dimineaţă.

Domnia sa menţionat: "Nu s-a exagerat în niciun fel, deoarece chiar în prezentarea anumitor credite este trecut DAE 4.696%. Ştim că aceste împrumuturi sunt gândite ca împrumuturi pe termen scurt, însă trebuie să atragem atenţia asupra situaţiilor în care consumatorul nu îşi mai permite să achite într-un timp rezonabil creditul, ajungând la datorii enorme, datorii pentru a căror acoperire, în urma executării, îi este luată casa sau i se pune poprire pe singura sursă de venit.

La ANPC vin oameni disperaţi care nu ştiu ce să mai facă atunci când ajung în această situaţie. Îmi doresc o piaţă liberă, dar stabilă, în care consumatorul să fie respectat, nu înşelat. Fac, astfel, apel către toate instituţiile financiare să îşi regândească strategia şi să vină cu oferte adaptate".

----------

Actualizare 09:56 BNR: "IFN-urile acordă împrumuturi pe termene foarte scurte, de două săptămâni"

Reprezentanţii BNR ne-au spus că IFN-urile acordă împrumuturi pe termene foarte scurte, de două săptămâni, cu dobânzi şi de 50% pe săptămână, astfel că DAE (Dobânda Anuală Efectivă) poate ajunge, în unele cazuri, la niveluri de câteva mii la sută.

"IFN-urile calculează tot felul de costuri, cum ar fi cel pentru deplasare la domiciliu cu suma, la care oamenii nu se uită, nu citesc contractele", ne-au precizat sursele citate, menţionând că BNR nu reglementează nivelurile dobânzilor din domeniul financiar, fiind o piaţă liberă.

Marius Dunca, preşedintele ANPC, a subliniat că există sesizări de la clienţi care reclamă dobânzi anuale practicate de IFN-uri şi de peste 5000% pe an.

Menţionăm că la o DAE de 5000% pe an, o persoană care, ipotetic, s-ar împrumuta un euro ar trebui să dea o dobândă de 50 de euro, pentru 10 euro ar datora 500 de euro dobândă, iar pentru 100 de euro dobânda ar fi de 5.000 de euro.

-----------

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) va demara controale tematice la instituţiile financiare nebancare (IFN), după ce a primit sesizări de la clienţi potrivit cărora acestea percep dobânzi anuale la depozite între 4.000% şi 6.000%, potrivit lui Marius Dunca, preşedintele Autorităţii.

Domnia sa a precizat, ieri, în cadrul unui eveniment de profil: "Observ, în ultima perioadă, o campanie a unor IFN-uri cu o dobândă anuală de 4.000% până la 6.000%. Asta ce înseamnă? Dacă iau un euro, după un an dau 5.000 de euro înapoi? Iau 10 euro şi dau 50.000 de euro înapoi?. Din punctul meu de vedere, undeva lucrurile nu sunt în regulă şi o să facem un control de fond la toate IFN-urile să vedem unde respectă şi unde nu respectă legislaţia. Nu poţi să iei 100 de euro împrumut şi să dai jumătate de milion de euro înapoi, nu este în regulă".

Marius Dunca a precizat că dobânzile respective sunt afişate la vedere, fiind percepute pentru împrumuturi pe termen scurt: "Văd că duc o campanie agresivă pe Facebook - imediat cum deschizi Facebook-ul îţi apare un IFN care zice: «Vino la noi şi te împrumutăm într-un minut»".

Şeful ANPC a avertizat consumatorii să nu se împrumute la IFN-uri cu astfel de dobânzi pentru a-şi achita ratele la creditele de la bănci, în condiţiile unor situaţii dificile generate de creşterea cursului de schimb pentru dolar şi franc elveţian: "Având în vedere că au crescut dolarul şi francul elveţian, trag un semnal de alarmă să nu ajungem să ne împrumutăm de la un IFN ca să putem plăti rata la bancă pentru credit.

Ar însemna să rostogolim bulgărele şi din mai mic să îl facem mai mare".

Domnul Dunca le transmite consumatorilor că dacă nu se pricep să citească contractele de credit, să se adreseze ANPC: "Dacă un consumator nu se pricepe sau nu înţelege clauzele din contractul de credit, să facă o adresă la ANPC, să vedem noi dacă este în regulă sau nu".

Domnia sa a adăugat că unele IFN-uri respectă legislaţia, iar altele o încalcă, în ultimul caz urmând să fie dispuse sancţiuni.

Mihaela Manolescu, şef serviciu Produse şi Servicii Financiare în cadrul ANPC, a atras atenţia că există o categorie de clienţi care achiziţionează produse şi servicii fiind influenţaţi de mesajele publicitare ale băncilor.

"În special pentru această categorie, aş aprecia de bună credinţă să fie depuse toate diligenţele în vederea informării consumatorilor asupra tuturor clauzelor contractuale prin care sunt prezentate în mod clar şi pe înţelesul consumatorilor termenii şi condiţiile contractuale. Această categorie de consumatori, de cele mai multe ori, au disponibilităţi financiare scăzute, iar reclama amăgitoare se adresează unor operatori economici care nu-şi asumă responsabilităţi sociale, legale şi economice", a subliniat doamna Manolescu.

ANPC le-a cerut băncilor să fie mai deschise cu clienţii

ANPC le-a solicitat băncilor să fie mai deschise faţă de clienţii care se confruntă cu situaţii dificile şi să găsească soluţiile optime pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă aceştia.

Domnia sa a spus: "Fac un apel către instituţiile financiar-bancare să fie mai deschise sau să aibă o deschidere mult mai largă faţă de consumatorii aflaţi în situaţii dificile în acest moment şi să vină cu soluţii optime. Nu uitaţi că, acum, credibilitea în instituţiile financiar-bancare este un pic scăzută, românii nu mai au încredere, le e teamă să facă un credit şi orice oferte le faceţi vă rog să fie corecte, transparente şi foarte, foarte clare".

Domnul Dunca opinează că este nevoie de o mai bună informare şi educare în rândul consumatorilor, acest rol revenind instituţiilor financiar-bancare.

Totodată, domnia sa a subliniat că recuperatorii de creanţe duc o politică de intimidare faţă de debitori.

"Aş vrea să vă aplecaţi mai mult asupra a ceea ce înseamnă recuperatori de creanţe. Vin sesizări la ANPC din partea consumatorilor care spun că le sunt ameninţate familiile, copiii, vecinii sunt sunaţi, sunt puse afişe mari de recuperare în faţa blocului. Aş vrea să reglementăm împreună aceste lucruri", a spus Marius Dunca.

Claudiu Bud, reprezentantul Kruk România, a menţionat că recuperatorii reprezintă răspunsul firesc din ecuaţia debitori-creditori.

"Recuperatorul este văzut ca partea întunecată a ciclului. Oamenii se tem să intre în contact cu noi, ceea ce nu este nici în folosul nostru, nici în al lor", a mai spus domnia sa, arătându-se preocupat de modul în care clienţii îi privesc pe recuperatori.

Paul Anghel, din cadrul ANPC, a menţionat că recuperatorii cumpără creanţe cu maxim 10% din valoarea lor şi recuperează minim 30%. "Se urmăreşte clar un profit, printr-o anumită practică de ameninţare", a subliniat domnia sa.

Alin Iacob: "Consumatorul român este unul dintre cei mai abuzaţi din UE şi care plăteşte cele mai mari costuri"

Ieri, majoritatea celor prezenţi la "Ziua consumatorului de servicii financiare din România", au luat în discuţie transpunerea în legislaţia noastră a Directivei 17 privind creditele ipotecare, ce vine în ajutorul consumatorilor.

Mirela Iovu, reprezentantul Asociaţiei Consilierilor Juridici din Sectorul Financiar-Bancar, consideră că este necesară o abordare mai puţin socială, "mai puţin populistă", a Directivei europene în domeniu.

Domnia a susţine că există o lipsă de educaţie financiară, atât în rândul consumatorilor, cât şi în rândul băncilor.

Gabriela Hârţescu, directorul general al Institutului Bancar Român, a spus că, la nivelul întregii populaţii adulte a României, produsele bancare sunt destul de puţin cunoscute.

Citând un studiu realizat de GfK, domnia sa a subliniat: "Chiar şi dintre utilizatori, există un număr semnificativ de persoane care îşi cunosc produsele puţin sau deloc, de 14% în cazul internet banking-ului şi 30% în cazul creditului din magazin. Doar 4 din 10 utilizatori au comparat mai multe oferte la achiziţia ultimului produs bancar. Acest comportament este mai degrabă asociat cu persoanele din mediul urban sau cu studii superioare".

De asemenea, 8 din 10 utilizatori de produse bancare citesc cel puţin parţial contractul, iar dintre acestea circa 80% afirmă că nu au găsit decât puţine neclarităţi sau deloc în acel document, persoanele cu educaţie superioară fiind mai înclinaţi să citească contractul decât cele cu educaţie medie.

Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor de Servicii Financiare din România (AURSF), a declarat: "Consumatorul român este unul dintre cei mai abuzaţi din UE şi care plăteşte cele mai mari costuri".

Domnul Iacob a subliniat că, în perioada în care au fost date împrumuturile pe care, acum, oamenii nu le mai pot plăti, intermediarii de credite nu erau reglementaţi, iar evaluările imobilelor au fost făcute de evaluatori impuşi de bănci.

"Mi-aş dori să găsim o formă pentru instituţionalizarea apelului la dialogul dintre bănci şi consumatori", a spus Alin Iacob, după ce toţi reprezentanţii băncilor afirmaseră că îşi doresc protecţia consumatorilor şi un dialog cu aceştia.

Răspunzând, oarecum, afirmaţiilor potrivit cărora oamenii sunt needucaţi din punct de vedere financiar, Alin Iacob a citit câteva rânduri, menţionând că declaraţiile îi aparţin lui Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR: "Am văzut afirmaţii de genul că vinovată ar fi lipsa de educaţie financiară a unor clienţi pentru situaţia de acum; că dacă debitorii ar fi ştiut finanţe, şi moneda ar fi fost mult mai bine. Într-un sens este corectă teza. Într-un altul nu este. De ce oare nu a fost evitată de către guverne, bănci centrale, ministere de finanţe, etc. criza financiară acută? De ce băncile comerciale au acordat într-o veselie comună, cu frenezia iraţională credite denominate în valută în ţări cu cetăţeni care au venituri modeste şi care sunt plătiţi în moneda locală? De ce unele bănci au promovat credite în franci elveţieni celor ce nu se calificau pentru împrumuturi în lei sau euro? Unde a fost analiza de risc? Şi întrebările pot continua. Deci, să nu învinovăţim cetăţeanul simplu în primul rând. Mulţi dintre cei presupuşi a şti ar trebui să tacă sau să înveţe mai mult".

Opiniile au fost exprimate în cadrul unui interviu acordat RFI în 16 ianuarie 2015, de către domnul Dăianu în nume personal, neangajând Banca Naţională a României.

Menţionăm că în 15 ianuarie Banca Centrală a Elveţiei a desfiinţat pragul de 1,2 CHF/EUR impus în 2011.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Observ, în ultima perioadă, o campanie a unor IFN-uri cu o dobândă anuală de 4.000% până la 6.000%. Asta ce înseamnă? Dacă iau un euro, după un an dau 5.000 de euro înapoi? Iau 10 euro şi dau 50.000 de euro înapoi?.

    Domnul acesta nu stie ca 5000% inseamna de 50 de ori? Crede ca 5000% inseamna *5000? 

    Sunt mai rele decat creditele in franci elvetieni.

    Dl.Dunca, are dreptate Gabriel daca iau 1 euro peste un an dau 4 nu 4000de euro.Dle sunteti pe langa realitate complet.Cum de sunteti angajat al statului?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

16 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.8831
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8176
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0705
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7936
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.0848

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro