Economia circulară se conturează tot mai clar ca o soluţie pentru reducerea costurilor, iar utilizarea energiei regenerabile este principala direcţie pentru aproximativ opt din zece companii din România (77%) care investesc în tranziţia către acest model economic, arată studiul Deloitte „Economia circulară. Percepţia şi stadiul implementării în România 2025-2026”. Priorităţile includ, de asemenea, investiţiile în trainingul angajaţilor şi în retehnologizare (62%), dar şi în optimizarea utilizării resurselor, alegerea materiilor prime (54%) sau în proiecte de cercetare, dezvoltare şi inovare (54%), conform unui comunicat de presă remis redacţiei.
Interesul pentru implementarea măsurilor de circularitate rămâne ridicat, pe fondul presiunii generate de introducerea unor noi reglementări europene, cum ar fi cele legate de circulaţia deşeurilor între ţări, cerinţe stricte privind reducerea cantităţii de ambalaje, reutilizarea şi gradul de reciclare, reguli pentru design-ul produselor cu respectarea cerintelor de mediu şi de nevoia de a reduce costurile operaţionale. Astfel, tot mai multe organizaţii din România asociază economia circulară nu doar cu conformarea, ci şi cu eficienţa utilizării resurselor, consolidarea rezilienţei şi creşterea competitivităţii pe termen lung, arată studiul.
Finanţarea proiectelor de economie circulară rămâne o provocare semnificativă pentru companiile active în ţara noastră, care se bazează în principal pe surse proprii (84%) şi pe credite bancare, în timp ce accesarea fondurilor europene şi a programelor publice este încă limitată. Această orientare reflectă dificultăţile întâmpinate în utilizarea surselor externe de finanţare, determinate de complexitatea procedurilor administrative, nivelul ridicat de birocraţie, lipsa de predictibilitate a mecanismelor de sprijin şi deficitul de expertiză necesar pentru dezvoltarea şi implementarea proiectelor eligibile.
„Economia circulară începe să fie integrată în deciziile de business ca răspuns la presiunile legate de costuri, resurse şi reglementări. Companiile se concentrează în primul rând pe măsuri care au impact direct şi rapid, însă, pentru a valorifica pe deplin potenţialul acestui model, este necesară accelerarea iniţiativelor cu impact structural, precum ecodesignul sau transformarea modelelor de business”, a declarat Adrian Teampău, Director, Taxe de mediu şi Economie circulară, Deloitte România.
Companiile din România participante la studiu consideră că cele mai ridicate costuri sunt asociate cu retehnologizarea, modernizarea echipamentelor (58%), implementarea soluţiilor de energie regenerabilă (40%), precum şi cu activităţile de cercetare, dezvoltare şi inovare (38%). În acelaşi timp, acestea se confruntă cu presiuni semnificative legate de rentabilitatea investiţiilor, recuperarea costurilor, menţinerea competitivităţii şi volatilitatea preţurilor la energie şi resurse.
Interesul consumatorilor români pentru produse şi servicii sustenabile este în creştere, pe măsură ce atenţia acordată impactului asupra mediului, reutilizării şi reciclării devine tot mai ridicată. Companiile observă această tendinţă printr-un interes tot mai mare pentru produse sustenabile, pentru posibilitatea de reutilizare şi reparare, pentru reducerea impactului asupra mediului, precum şi pentru ambalaje reciclabile şi practici de consum responsabile.
Cu toate acestea, preţul rămâne principalul criteriu în decizia de cumpărare, ceea ce indică faptul că piaţa locală este încă puternic sensibilă la costuri, iar beneficiile economiei circulare nu sunt încă pe deplin asumate şi integrate în comportamentul de consum, arată studiul.
„Tranziţia către un model de business ce integrează principii ale sustenabilităţii este determinată de o combinaţie de factori economici, de reglementare şi de piaţă, iar companiile trebuie să găsească echilibrul între eficienţa pe termen scurt şi investiţiile strategice. Accesul la finanţare şi dezvoltarea competenţelor interne vor fi esenţiale pentru accelerarea acestei tranziţii, iar organizaţiile care abordează proactiv aceste provocări vor avea un avantaj competitiv semnificativ într-un mediu tot mai volatil”, a declarat Anca Andrei-Cimbru, Manager, Taxe de mediu şi Economie circulară, Deloitte România.
Deşi nivelul de familiaritate cu principiile economiei circulare este ridicat în rândul companiilor locale participante la studiu, implementarea rămâne neuniformă între industrii şi tipuri de organizaţii, cu un grad mai ridicat de maturitate în rândul companiilor mari şi al celor expuse direct la standarde internaţionale. În ansamblu, economia circulară îşi consolidează rolul ca element-cheie al strategiei de business, însă ritmul de adopţie va depinde de capacitatea companiilor de a depăşi barierele actuale şi de a susţine transformări pe termen mediu şi lung, indică studiul.
Studiul Deloitte „Economia circulară. Percepţia şi stadiul implementării în România” analizează modul în care este înţeles conceptul de economie circulară la nivel local şi evaluează progresele realizate în adoptarea acestui model de dezvoltare. Cea mai recentă ediţie a studiului a fost realizată pe baza datelor colectate în perioada septembrie 2025 - aprilie 2026, în rândul a 55 de companii de pe piaţa locală, afaceri antreprenoriale sau filiale ale corporaţiilor multinaţionale, din sectoare economice precum industria producătoare, FMCG, construcţii, servicii ş.a., având ca respondenţi reprezentanţi ai departamentelor de sustenabilitate şi ai top managementului.




















































Opinia Cititorului