Studiu ING: Cea mai mare victimă a gurii lumii este entuziasmul tinerilor şi al antreprenorilor

Unul din doi români s-a gândit la părerea altora, a simţit presiune şi lipsă de sprijin sau a fost descurajat de cei din jur atunci când a luat decizii legate de profesia pe care să o aleagă, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Vocea lumii are un impact în alegerile importante din viaţă şi poate să se manifeste într-un mod pozitiv sau negativ, potrivit unui studiu Unlock Research realizat pentru ING Bank România în luna octombrie 2025.

Rezultatele studiului vin în contextul lansării platformei de brand „Liber să tot fii", un manifest pentru libertatea de a trăi fără teama de judecata celorlalţi, o campanie care îşi propune să încurajeze şi mai mulţi oameni să facă alegeri aliniate propriilor aspiraţii.

În ciuda impactului vocii lumii, mulţi români aleg să îşi urmeze propria cale sau să îşi păstreze neutralitatea faţă de opiniile celorlalţi. 42% dintre români declară că au luat propriile decizii atunci când şi-au ales profesia, în timp ce, în cazul antreprenoriatului, doar 38% nu au ţinut cont de părerile celor din jur.

Studiul despre Vocea Lumii/ Vocea Interioară a fost realizat de Unlock Research pentru ING Bank România în luna octombrie 2025, pe un eşantion de 800 de respondenţi, reprezentativ pentru populaţia urbană a României cu vârsta între 18 şi 55 de ani.

Antreprenorii la început de drum sunt cei mai expuşi la gura lumii

Jumătate dintre românii care şi-au dorit să devină antreprenori nu au primit sprijin sau au ţinut cont de opiniile altora. Procentul este însă notabil mai mare în cazul generaţiei 18-24 de ani, cu 64% dintre tineri care declară că nu au avut parte de susţinere în decizia de a deveni antreprenori. Prin urmare, doar unul din cinci (19%) reprezentanţi ai acestei grupe de vârstă alege să nu ţină cont de părerea altora pentru a urma calea antreprenoriatului.

Potrivit studiului Unlock, vocea lumii în România se aude diferit în funcţie de generaţie sau regiune geografică şi poate să taie aripi sau să încurajeze.

Generaţia 35-44 de ani a avut parte de mai multe încurajări atunci când a ales antreprenoriatul, cu 39% care declară că au primit răspunsuri pozitive, comparativ cu 27% în cazul altor grupe de vârstă. Mai mult, 1 din 2 români antreprenori din această generaţie a luat această decizie indiferent de opinia celor din jur.

La nivel regional, locuitorii din Bucureşti şi Ardeal au parte de mai mult sprijin atunci când devin antreprenori (31% în Bucureşti şi 32% în Ardeal), însă gura lumii este în continuare puternică. Cel mai mare grad de rezistenţă este înregistrat în Muntenia, unde mai mult de jumatate dintre români spun că au fost descurajaţi sau nu au avut parte de sprijin când au ales să meargă pe cont propriu. Cu toate acestea, 38% dintre munteni au ales să nu ţină cont de gura lumii, însă aproape un sfert dintre ei (24%) au făcut ce au spus ceilalţi. Cel mai mare procent de antreprenori care ignoră opiniile negative este înregistrat însă în Bucureşti, cu 44% dintre respondenţi care aleg să facă aşa cum vor ei.

„Studiul arată că românii continuă să simtă presiunea socială atunci când iau decizii importante, fie că vorbim despre alegerea unei cariere sau despre pasul spre antreprenoriat. Prin platforma „Liber să tot fii”, ne propunem să susţinem curajul de a lua propriile decizii, oferind soluţii şi servicii care îi ajută pe oameni să trăiască după propriile planuri, nu după aşteptările celorlalţi”, a declarat Corina Miloş, Market & Consumer Research Lead, ING Bank România.

6 din 10 tineri au simţit că alegerea meseriei nu stă doar în puterea lor

Opiniile negative şi lipsa de sprijin au un efect mai mare asupra tinerilor cu vârste între 18 si 24 de ani: 65% dintre ei s-au gândit la cum vor fi percepuţi de ceilalţi, au simţit presiune din partea celor din jur că aşa se fac lucrurile, nu cum îşi doresc ei, au simţit o lipsă de sprijin (moral sau financiar) sau au fost criticaţi şi descurajaţi atunci când au ales o profesie. Doar 31% dintre tineri au simţit că au totuşi parte de susţinerea celor din jur atunci când şi-au ales o meserie.

Prin urmare, ecoul vocilor din exterior s-a resimţit şi la nivelul alegerilor: 23% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 ani au făcut aşa cum le-au spus ceilalţi, în timp ce doar 30% au ales ce şi-au dorit. Restul tinerilor au luat în considerare atât opiniile celor din jur, cât şi propriile planuri atunci când au ales domeniul în care să profeseze.

La polul opus, generaţia millenials cu vârste între 35-44 de ani declară că a primit sprijin în alegerea meseriei în proporţie de 39%, dar şi atunci când au ales o schimbare a traiectoriei profesionale. Mai mult, generaţia 35-44 ani este cea mai independentă de vocea lumii, cu peste jumătate dintre respondenţi care au făcut aşa cum şi-au dorit în alegerea profesiei.

În Bucureşti, vocea interioară este mai importantă, cu unul din doi bucureşteni care declară că nu au ţinut cont de părerile celorlalţi atunci când şi-au ales meseria. La nivel regional, oamenii din Muntenia au resimţit lipsa de sprijin într-un procent mai mare (53%), în timp ce Moldova pare să fie cea mai echilibrată când vine vorba despre susţinerea sau lipsa de susţinere pentru deciziile importante legate de alegerea carierei: aici, 47% au simţit lipsă de sprijin, iar 41% s-au bucurat de încurajări şi ajutor din partea celor din jur.