Studiu: Planeta devine tot mai ”întunecată”

Un studiu publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) arată că între 2001 şi 2024 Pământul a reflectat mai puţină lumină solară, ceea ce înseamnă că planeta a devenit mai „întunecată”. Fenomenul este vizibil mai ales în emisfera nordică, unde scăderea albedoului - reflectivitatea suprafeţei terestre - are efecte notabile, informează DPA. Echipa condusă de Norman Loeb, cercetător la NASA Langley Research Center din Virginia, a analizat date satelitare şi a descoperit un dezechilibru necunoscut până acum între cele două emisfere. În timp ce emisfera sudică câştigă energie radiativă în partea superioară a atmosferei, în nord se înregistrează o pierdere netă. În trecut, oamenii de ştiinţă credeau că acest dezechilibru este compensat de circulaţiile atmosferice şi oceanice, însă datele arată că în ultimele două decenii acest mecanism de echilibrare nu a funcţionat pe deplin.

• Cauzele: gheaţă topită şi mai puţini aerosoli

Unul dintre principalii factori este reducerea gheţii marine şi a stratului de zăpadă din emisfera nordică, care reflectau altădată o cantitate mai mare de radiaţie solară. În schimb, rocile şi apa absorb mai multă energie, contribuind la întunecarea planetei. Un alt factor este legat de aerosoli, particule aflate în suspensie ce influenţează formarea norilor şi reflexia luminii solare. În emisfera nordică, poluarea cu particule fine a scăzut semnificativ în urma măsurilor de protecţie a mediului adoptate în Europa, Statele Unite şi China. Rezultatul: mai puţini aerosoli, mai puţini nori şi, implicit, o reflectivitate mai mică. În schimb, în emisfera sudică, cantitatea de aerosoli a crescut, în special din cauza incendiilor masive de vegetaţie din Australia şi a erupţiei vulcanului Hunga Tonga din Pacificul de Sud (2021-2022). Aceşti aerosoli au contribuit la formarea norilor şi la reflectarea unei părţi mai mari din radiaţia solară.

• Impact asupra modelelor climatice

Deşi diferenţele par mici - o divergenţă de 0,34 waţi pe metru pătrat pe deceniu, la un aport energetic de 240-243 W/m² -, oamenii de ştiinţă subliniază că efectul este semnificativ statistic şi poate influenţa evoluţia climei. Până acum, rolul norilor era considerat crucial în menţinerea unui echilibru între cele două emisfere. Însă studiul sugerează că această simetrie a luminozităţii nu este menţinută de nori la fel de eficient cum se credea. Cercetătorii atrag atenţia că rezultatele pot ajuta la îmbunătăţirea modelelor climatice, prin înţelegerea mai exactă a interacţiunii dintre aerosoli, nori şi albedo. „Descoperirea este importantă pentru a înţelege modul în care planeta absoarbe şi reflectă energia solară, un factor esenţial pentru dinamica schimbărilor climatice”, au subliniat autorii studiului.