La un an de la intrarea în vigoare a obligativităţii sistemului e-Factura, 82% dintre companiile din România utilizează soluţii de automatizare a procesului de facturare, potrivit unui studiu realizat de compania românească Profluo, specializată în digitalizarea proceselor financiar-contabile prin Inteligenţă Artificială.
Studiul, intitulat „Un an de e-Factura în România”, a analizat răspunsurile a peste 150 de profesionişti din domeniul financiar-contabil şi oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care mediul de business a resimţit tranziţia către facturarea electronică centralizată.
Printre beneficiile cel mai frecvent menţionate se numără reducerea erorilor de facturare (36%), accelerarea procesării documentelor (31%) şi scurtarea timpilor de raportare financiară (20%). Totodată, 88% dintre respondenţi consideră implementarea e-Factura un demers necesar şi util.
Cu toate acestea, dificultăţile tehnice şi operaţionale persistă. 35% dintre companii au perceput tranziţia ca fiind complicată din punct de vedere tehnic, iar 32% au invocat costurile ridicate de implementare. Alte probleme semnalate includ instabilitatea portalului ANAF, dificultăţi de integrare cu sistemele interne şi lipsa de claritate în privinţa cerinţelor legislative.
Pe fondul acestor provocări, gradul de scepticism faţă de obiectivele declarate ale autorităţilor fiscale rămâne ridicat. În special, mulţi respondenţi se îndoiesc că e-Factura va avea un impact semnificativ asupra reducerii deficitului de TVA - cel mai ridicat din Uniunea Europeană - sau că va simplifica raportarea fiscală.
Adopţia tehnologică a fost mai ridicată în rândul companiilor mari şi al celor cu volume mari de facturi - peste 1.000 lunar -, care au investit în soluţii avansate de automatizare şi integrare ERP. În schimb, firmele mici şi foarte mici continuă să utilizeze metode manuale sau software de bază, deşi interesul pentru digitalizare este în creştere.
Potrivit lui Bogdan Năforniţă, CEO şi cofondator Profluo, primul an de e-Factura a reprezentat „un moment de cotitură în procesul de digitalizare financiară”, iar organizaţiile care au adoptat soluţii automatizate au obţinut deja beneficii vizibile în ceea ce priveşte acurateţea şi eficienţa operaţională.
În acelaşi timp, companiile solicită autorităţilor fiscale mai multă claritate legislativă, pregătire tehnică prealabilă implementării şi transparenţă în evaluarea rezultatelor. Aceste cerinţe sunt considerate esenţiale în perspectiva extinderii digitalizării fiscale la nivel european, în contextul viitoarelor reglementări ViDA (VAT in the Digital Age).
Opinia Cititorului