Agricultura digitală începe să devină una dintre principalele soluţii pentru fermierii români care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice, cu scumpirea inputurilor şi cu volatilitatea pieţelor agricole internaţionale. Specialişti din mediul academic, industrie şi sectorul public au discutat aceste provocări şi soluţiile tehnologice disponibile în cadrul Atelierului de Descoperire Antreprenorială „Smart Farming - Automotive pentru Agricultură”, organizat la Universitatea pentru Ştiinţele Vieţii din Iaşi. Evenimentul a reunit fermieri, cercetători şi reprezentanţi ai industriei agricole în Aula Magna „Haralamb Vasiliu”, unde s-a discutat despre modul în care tehnologiile digitale, senzorii şi inteligenţa artificială pot transforma modul în care sunt gestionate culturile agricole.
• Agricultura inteligentă - direcţia viitorului în Europa
Rectorul universităţii, Gerard Jităreanu, a subliniat că agricultura inteligentă devine una dintre direcţiile majore de dezvoltare la nivel european şi, implicit, pentru agricultura românească. „Agricultura digitală se pare că este una dintre direcţiile principale în care va merge agricultura Europei şi, evident, a României”, a declarat acesta. Potrivit rectorului, fermierii sunt tot mai afectaţi de fenomenele climatice extreme, de creşterea preţurilor la inputuri agricole şi de volatilitatea pieţelor internaţionale, iar utilizarea tehnologiilor inteligente poate contribui la creşterea eficienţei şi la reducerea costurilor.
• Cum funcţionează agricultura digitală
Modelul de „Smart Farming” presupune integrarea datelor colectate în timp real din mai multe surse: utilaje agricole inteligente; senzori instalaţi în sol pentru măsurarea umidităţii şi fertilităţii; staţii meteorologice; aplicaţii digitale şi platforme de analiză bazate pe inteligenţă artificială. Toate aceste informaţii sunt analizate de programe specializate care ajută fermierii să ia decizii rapide şi precise privind irigaţia, fertilizarea sau tratamentele fitosanitare. Scopul este creşterea productivităţii agricole şi reducerea consumului de pesticide şi alte inputuri, dar şi limitarea compactării solului şi protejarea mediului.
• Legătura dintre agricultură şi industria automotive
Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord‑Est şi s-a concentrat pe intersecţia dintre agricultură şi tehnologiile moderne inspirate din industria automotive. Printre domeniile analizate s-au numărat: utilaje agricole inteligente şi automatizate; sisteme de mentenanţă predictivă pentru echipamente; digitalizarea proceselor agricole;
soluţii pentru siguranţă şi sustenabilitate. Aceste tehnologii combină expertiza din domeniile agroalimentar, IT&C şi mediu, considerate prioritare în strategia de specializare inteligentă a regiunii.
• Finanţări pentru proiecte inovatoare
Reprezentanţii ADR Nord-Est au anunţat că instituţia pregăteşte noi programe de finanţare pentru proiecte inovatoare, inclusiv un apel dedicat clusterelor tehnologice. Expertul Claudiu Mitrea a explicat că aceste iniţiative urmăresc să stimuleze colaborarea dintre mediul academic, companii şi fermieri pentru dezvoltarea de soluţii tehnologice aplicate în agricultură. „Primul apel aflat acum în consultare este dedicat clusterelor inovative. Avem deja un început de drum şi colaborăm cu un cluster din Iaşi pentru depunerea unui proiect internaţional”, a declarat acesta.
• O schimbare de paradigmă în agricultură
În cadrul evenimentului au fost organizate şi ateliere interactive, în care participanţii au discutat oportunităţi de colaborare şi direcţii de inovare pentru agricultura digitală. Specialiştii consideră că Smart Farming ar putea deveni în următorii ani un element esenţial pentru competitivitatea agriculturii româneşti, mai ales în contextul presiunilor climatice şi economice tot mai puternice. Adoptarea tehnologiilor digitale ar putea contribui nu doar la creşterea producţiei agricole, ci şi la utilizarea mai eficientă a resurselor naturale şi la reducerea impactului asupra mediului, obiective tot mai importante în politicile agricole europene.


















































Opinia Cititorului