English
Summitul de la New Delhi, care a avut loc la finalul săptămânii trecute, nu a creat o monedă comună, nu a transformat BRICS într-o alianţă militară şi nu a oferit soluţii pentru războaiele care îi separă membrii. Cu toate acestea, a arătat că grupul poate să construiască un compromis între India - care promovează un BRICS pragmatic şi nealiniat - şi Rusia şi China - care îl văd ca pe un pol alternativ Occidentului - şi celelalte economii emergente interesate mai ales de finanţare, comerţ şi reprezentare internaţională. BRICS a demonstrat că poate să rămână la aceeaşi masă şi poate să conteste ordinea mondială dominată de Occident, dar nu a demonstrat încă faptul că poate să acţioneze unitar atunci când marile crize cer mai mult decât declaraţii prudente.
Principala realizare a reuniunii din 12-13 septembrie 2026 a fost adoptarea prin consens, în prima zi, a Declaraţiei de la New Delhi, un document de 140 de paragrafe care contestă sancţiunile şi protecţionismul, cere reformarea ONU, FMI, Băncii Mondiale şi Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi susţine o reprezentare mai puternică a Sudului Global, fără să transforme însă BRICS într-o alianţă militară. Documentul a demonstrat că grupul extins poate păstra aparenţa unităţii chiar şi atunci când membrii săi sunt despărţiţi de războaie, rivalităţi strategice şi interese economice contradictorii.
Întâlnirea, în marja summitului, dintre Narendra Modi şi Vladimir Putin a confirmat caracterul strategic al relaţiei India-Rusia. Cei doi lideri au discutat despre petrol, apărare, energie nucleară, siderurgie, transport feroviar, minerale critice şi proiecte industriale, reconfirmând obiectivul ridicării comerţului bilateral la 100 miliarde dolari până în 2030, de la aproape 70 miliarde dolari în prezent. India încearcă să diminueze dezechilibrul comercial provocat de importurile masive de petrol rusesc şi solicită un acces mai larg pentru propriile produse pe piaţa rusă. Vladimir Putin a folosit Forumul de Afaceri BRICS pentru a susţine că vechile centre ale economiei mondiale sunt înlocuite de „noi motoare de creştere”. Potrivit liderului rus, statele BRICS generează aproximativ 40% din PIB-ul mondial, comparativ cu circa 29% pentru G7. El a cerut ca grupul să treacă de la declaraţii politice la proiecte concrete în tehnologie, infrastructură, investiţii, energie, securitate alimentară şi plăţi transfrontaliere.
Xi Jinping a solicitat în prima zi a summitului ca BRICS să devină o forţă activă de mediere în Orientul Mijlociu şi în Golful Persic, şi a respins protecţionismul, tarifele unilaterale şi „decuplarea” lanţurilor economice şi a susţinut cooperarea în inteligenţa artificială, tehnologiile open-source, spaţiul cosmic şi guvernarea internetului. China va prelua preşedinţia BRICS şi va găzdui summitul din 2027.
Narendra Modi a imprimat reuniunii o direcţie mai prudentă. Premierul indian a cerut înlocuirea „piramidei privilegiilor” din sistemul internaţional şi transformarea Sudului Global din simplu beneficiar într-un participant la redactarea regulilor mondiale. El a solicitat un calendar pentru reforma Consiliului de Securitate al ONU, dar a insistat că BRICS „nu este împotriva nimănui”, delimitând India de orientarea explicit antioccidentală promovată de Rusia şi, într-o măsură mai nuanţată, de China. Declaraţia consemnează sprijinul Moscovei şi Beijingului pentru un rol mai important al Indiei şi Braziliei în ONU, fără să susţină neechivoc acordarea imediată a unor locuri permanente în Consiliul de Securitate.
Modi şi Xi au avut prima întâlnire în India după şapte ani şi au convenit să urmărească o soluţie „corectă şi rezonabilă” pentru disputa de frontieră. Cele două puteri asiatice vor să relanseze relaţiile economice, cursele aeriene şi contactele între cetăţeni, deşi India condiţionează normalizarea de menţinerea păcii la graniţă şi cere reducerea deficitului comercial uriaş faţă de China. Schimburile bilaterale au ajuns la aproximativ 155,6 miliarde de dolari în 2025, însă deficitul indian este estimat între 112 şi 132 de miliarde de dolari.
În privinţa dedolarizării, summitul a preferat pragmatismul în locul unei rupturi spectaculoase. Nu a fost adoptată o monedă comună BRICS şi nici un plan ferm pentru înlocuirea dolarului. Membrii au convenit să continue studiile privind interoperabilitatea sistemelor naţionale de plăţi şi de mesagerie financiară şi să extindă decontările comerciale şi investiţiile în monede locale. Strategia urmăreşte diminuarea graduală a dependenţei de dolar prin conectarea infrastructurilor financiare existente, fără impunerea unei soluţii unice tuturor statelor membre.
• Noua direcţie a BRICS: inteligenţă artificială comună, lanţuri de aprovizionare independente şi o nouă arhitectură financiară
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, premierul Indiei, Narendra Modi, şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, au folosit cea de-a doua zi a summitului BRICS, de la New Delhi pentru a contura ambiţia grupului de a deveni centrul economic, tehnologic şi politic al Sudului Global.
Xi Jinping a prezentat cea mai amplă listă de proiecte concrete, propunând cinci iniţiative dedicate inteligenţei artificiale, comerţului, industriei digitale, producţiei inteligente şi pregătirii specialiştilor. Liderul chinez a susţinut că ascensiunea colectivă a Sudului Global a devenit una dintre principalele forţe ale tranziţiei către o lume multipolară, dar a avertizat că instabilitatea internaţională obligă statele BRICS să îşi asume un rol mai activ.
„Pentru a aduce stabilitate în lume şi pentru a o transforma într-un loc mai bun, ţările BRICS trebuie să preia iniţiativa istorică, să unească Sudul Global şi să devină o forţă activă, stabilizatoare şi pozitivă în afacerile internaţionale”, a declarat Xi Jinping, potrivit discursului oficial publicat de agenţia de presă Xinhua.
Preşedintele Chinei a respins principiul potrivit căruia statele puternice pot impune regulile sistemului internaţional şi a cerut aplicarea aceloraşi norme tuturor ţărilor, fără standarde duble.
„O lume fără reguli este asemenea unei intersecţii fără semafoare, în care haosul şi dezordinea sunt aproape garantate. Echitatea şi justiţia reprezintă o aspiraţie universală, iar regulile internaţionale trebuie să fie scrise de toate ţările. Logica potrivit căreia «puterea conferă dreptate» nu este valabilă şi ar fi trebuit abandonată de mult”, a afirmat liderul chinez.
În domeniul dezvoltării, preşedintele chinez a susţinut că Iniţiativa Globală pentru Dezvoltare, lansată de Beijing în urmă cu cinci ani, a permis realizarea a peste 2.000 de proiecte, pregătirea a mai mult de 200.000 de specialişti şi sprijinirea populaţiei din peste 120 de ţări. Premierul indian, Narendra Modi, a prezentat proiectul privind înfiinţarea unei reţele BRICS care va conecta startupurile şi incubatoarele de afaceri, precum şi propunerea înfiinţării unui fond pentru inovare. În agricultură, o reţea digitală comună ar urma să combine inteligenţa artificială, tehnologiile geospaţiale şi infrastructura publică digitală cu nevoile concrete ale fermierilor.
„Transformarea tehnologiei şi a mineralelor critice în arme poate împiedica progresul nostru comun. Din acest motiv, am pus accentul pe incluziune în adoptarea tehnologiei”, a avertizat Modi, potrivit cotidianului Hindustan Times, mesaj care intervine pe fondul intensificării competiţiei mondiale pentru litiu, cobalt, nichel, cupru, grafit şi pământuri rare.
În domeniul energiei, statele membre au înfiinţat un Centru digital de excelenţă pentru reţele inteligente şi stocarea energiei, destinat să facă sistemele energetice curate mai fiabile, eficiente şi accesibile.
Vladimir Putin a orientat intervenţia sa de duminică spre consolidarea infrastructurii economice şi financiare proprii a BRICS. „Statele BRICS dispun de propriile canale pentru circulaţia mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor, independente de conjunctura externă. Acestea permit deja efectuarea eficientă a operaţiunilor comerciale, bancare, financiare şi investiţionale, în pofida presiunilor venite din exterior”, a declarat Vladimir Putin, potrivit cotidianului rus Kommersant şi a publicaţiei Vedomostî.
Rusia propune construirea unei infrastructuri BRICS pentru plăţi, decontări şi depozitarea activelor financiare, înfiinţarea unui mecanism comun de reasigurare şi crearea unei burse a cerealelor. Putin a cerut, de asemenea, consolidarea Noii Bănci de Dezvoltare şi actualizarea modelului său de funcţionare, chiar şi constituirea unei platforme care să atragă capital pe termen lung, inclusiv fonduri private. Instituţia a finanţat până acum 123 de proiecte, în valoare de aproape 40 de miliarde de dolari, însă necesarul investiţional al membrilor şi partenerilor BRICS este considerabil mai mare.
Dincolo de geopolitică, summitul a produs o serie de iniţiative concrete în agricultură, sănătate, energie şi tehnologie. BRICS a aprobat reţele pentru resurse agricole, agroecologie, agricultură regenerativă şi digitală, precum şi un forum privind drepturile fermierilor în sistemele de seminţe. A fost creată o reţea de centre de excelenţă în sănătate mintală şi a fost adoptată Misiunea BRICS pentru un stil de viaţă sănătos 2026-2029. Grupul pregăteşte, de asemenea, un Consiliu Spaţial BRICS, extinderea constelaţiei comune de sateliţi pentru teledetecţie şi cooperarea în tehnologiile cuantice.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului