English
Reporter: Care este stadiul proiectelor finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)? Vor fi gata la termenul final, 31 august 2026? Aveţi proiecte care au fost fazate pe alte pe alte surse de finanţare şi care sunt acestea?
Irinel Scrioşteanu: Avem proiecte în domeniul rutier finanţate din PNRR, în special pe zona de autostradă, pe zona Moldovei, pe autostrada A7, pe tronsoanele Focşani-Bacău şi Bacău-Paşcani. Sunt cele două segmente din A7 care au rămas pe PNRR. Ambele se vor finaliza cu siguranţă în cadrul contractat şi asumat prin PNRR. Şi mai avem zona Lugoj-Deva, acea celebră zonă cu tunelul urşilor, unde depunem eforturi să ne încadrăm în cadrul PNRR. Sunt multe provocări, dar în toată discuţia cu antreprenorul şi cu cei care sunt responsabili direct din partea companiei de drumuri, eu cred că putem depăşi cea mai mare parte din obstacolele care apar sau s-ar putea să apară până în august anul viitor, în aşa fel încât să reuşim şi acolo să avem un lot în trafic.
Reporter: La tăierea sau rearanjarea proiectelor din această toamnă, aţi fost nevoit să renunţaţi la anumite proiecte rutiere? Ce se întâmplă cu ele?
Irinel Scrioşteanu: Da. O parte dintre proiectele care au fost cuprinse în PNRR au trecut în Programul de Transport 2021-2027, cum este de exemplu zona celor două capete din A8 - pe zona de Transilvania şi pe zona de Moldova. Finanţarea pentru cele două capete e preluată în PT 2021-2027 şi proiectele rămân în graficul pe care îl avem gândit la nivelul Ministerului şi al CNAIR.
Reporter: Care este stadiul actual al lucrărilor şi ce segment are cel mai mare risc de întârziere?
Irinel Scrioşteanu: Acum nu mai avem niciun fel de risc de întârziere pe A7. Mai mult, vom da în trafic un nou lot, lotul trei din zona Ploieşti-Buzău. Celelalte loturi, dacă vorbim de Focşani-Bacău, Bacău-Paşcani, se vor finaliza ultimul în august anul viitor, în zona nodului turbion, între A7 şi A8. Facem eforturi ca, până la sfârşitul acestei luni, să dăm în trafic şi aproximativ 50 de kilometri dincolo de Focşani, dar depindem puţin de condiţiile meteo, cu toate că mobilizarea constructorului este una exemplară. Eu cred că o să reuşim.
• Lucrările la A3 se vor finaliza în 2031-2032
Reporter: Inflaţia a afectat costurile materialelor de construcţie, iar acest lucru pune presiune asupra valorii finale a lucrărilor. Costurile respective se reflectă în creşterea valorii finanţării proiectelor?
Irinel Scrioşteanu: Am avut un puseu inflaţionist în urmă cu aproximativ trei ani care a provocat şi ceva modificări legislative şi contractuale cu privire la ajustarea unor valori contractuale tocmai pentru a acoperi această diferenţă. A fost depăşit cu bine. Nu s-a blocat niciun proiect. Acum zic că suntem pe o zonă mai de stabilitate în ceea ce priveşte materialele de construcţie şi materiile prime pe care le folosim în infrastructura de transport şi nu avem probleme suplimentare din punctul ăsta de vedere.
Reporter: Ce termen realist estimaţi pentru finalizarea A3?
Irinel Scrioşteanu: Sunt mai multe termene dacă vorbim de autostrada Transilvania. O să avem dare în trafic şi anul viitor, şi în 2027. Având în vedere că avem o secţiune de aproximativ 40 kilometri, ce conţine şi acel tunel de aproape 3 kilometri, cel mai lung pe care l-am semnat ca şi contractare până acum, termenul ar fi undeva anul 2031, maximum în 2032.
Reporter: Care este situaţia lucrărilor la autostrada Piteşti-Sibiu? Când când se va finaliza? Ştiu că s-a aprobat de Guvern, recent, acordul cu Banca Europeană de Investiţii pentru un împrumut de 500 milioane euro pe partea de cofinanţare.
Irinel Scrioşteanu: E o zonă de cofinanţare care este asigurată prin acel împrumut şi Guvernul a făcut eforturi să avem toată finanţarea la dispoziţie pentru această axă care este cea mai importantă de construit. Autostrada Sibiu-Piteşti practic întregeşte coridorul rutier între portul Constanţa şi vestul Europei. Pe ambele secţiuni 2 şi 3, pentru că acelea sunt secţiunile cu zona montană, au demarat lucrările parţial, pe ambele loturi, pentru că, în urma studiilor geologice pe care le-am efectuat în faza de proiectare, au fost necesare ceva modificări de proiect şi modificări de traseu minimale. Acum suntem în procedură de revizuire a acordului de mediu. Practic, am trecut în etapa a doua a acestei proceduri, etapa în care trebuie să depunem memoriul la Agenţia de Mediu. Noi sperăm să reuşim cu această revizuire undeva în martie-aprilie, în aşa fel încât imediat să trecem la autorizarea restului de tronson din cele două secţiuni 2 şi 3. Secţiunea 4 este una cu care a depăşit toate problemele şi va fi dată în trafic, înainte de termen cu aproximativ şapte luni, în cursul anului viitor. Iar în ceea ce priveşte lucrările pe care le avem în execuţie la acest moment, sunt deja începute două tuneluri, unul pe secţiunea trei, tunelul de la Poiana, care este şi cel mai lung din secţiunea Sibiu-Piteşti. Acolo, ca noutate, vom folosi o instalaţie TBM pentru forarea tunelului, iar pe secţiunea doi a început tunelul de la Robeşti, care la fel aduce o noutate pentru că este un tunel care este săpat într-o rocă mai dură şi necesită explozivi, adică se sapă cu explozivi în fiecare zi. Şi atunci un termen realist ca să avem toată autostrada gata este 2029 dacă reuşim să finalizăm, aşa cum spuneam, revizuirea acordului de mediu în martie-aprilie 2026 şi să ne încadrăm cu autorizaţia de construire imediat şi pe secţiunea 2. Secţiunea 3 poate fi finalizată până la 1 decembrie 2028.
• Capetele autostrăzilor A7 şi A8, finanţate din SAFE
Reporter: Au mai apărut blocaje în proiectele pe care le derulaţi, de genul probleme cu firmele sau cu procedura de achiziţie?
Irinel Scrioşteanu: Nu mai avem şantiere blocate, nu mai sunt şantiere în care să nu se lucreze. Mai avem însă câteva şantiere care sunt în întârziere. Dar avem mecanisme şi le folosim în aşa fel încât să eliminăm total întârzierile din toate şantierele deschise.
Reporter: Printre contractorii pe care îi aveţi, mai sunt firme care au probleme financiare, care pot bloca sau întârzia proiectele din acest din această cauză?
Irinel Scrioşteanu: De obicei întârzierile apar atunci când întreprinderile respective se confruntă cu un cumul de factori şi probleme financiare. Până acum n-am avut sincope în plăţile către constructori şi toate plăţile au fost făcute în termenul contractual. Deci n-am avut întârziere la facturile scadente. De aceea nu cred că vom avea întârzieri nici de acum încolo pentru că discuţiile cu Guvernul şi asumarea pe proiectele pe care le avem contractate sau care urmează să le contractăm sunt strict în urma analizării şi a capacităţii financiare pe care o avem la dispoziţie astăzi.
Reporter: În afară de proiectele pe care le aveţi finanţate din PNRR, ce proiecte sunt finanţate pe PT 2021-2027?
Irinel Scrioşteanu: Capetele din autostrada A8, câteva sectoare din autostrada A7, drumul expres Focşani-Brăila, autostrada A3 pe secţiunea Nădăşelu - Poarta Sălajului, şi un studiu de fezabilitate pentru un nou pod peste Dunăre, la Giurgiu, ce va avea utilizare duală, civilă şi militară.
Reporter: În afară de podul de la Giurgiu, restul proiectelor pe care le-aţi menţionat au utilizare duală, civilă şi militară?
Irinel Scrioşteanu: Majoritatea dintre ele au, pentru că principalele coridoare de transport ale României au utilizare duală.
Reporter: Din tot ce am discutat până acum, în mecanismul SAFE, aţi propus ceva pentru finanţare din toate aceste proiecte?
Irinel Scrioşteanu: În finanţarea prevăzută de mecanismul SAFE intră tronsonul de autostradă Paşcani-Iaşi-Ungheni. Avem incluse aici şi podurile de la Ungheni şi Paşcani. Un alt proiect ce va fi finanţat pe SAFE va fi tronsonul Paşcani-Suceava-Siret, până la punctul de frontieră.
Reporter: Ce strategii aveţi pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere în regiunile mai slab conectate, cum ar fi nord-est şi sud? În sud, mă refer la drumurile spre Craiova care trec prin judeţele Teleorman şi Olt.
Irinel Scrioşteanu: Avem în lucru un studiu de fezabilitate pentru conectarea Alexandriei la Bucureşti. Sperăm ca în primăvara anului 2026 să avem finalizat studiul de fezabilitate pentru această secţiune. Şi după cum ştiţi, avem de la Craiova primele secţiuni către Filiaşi, către către Târgu Jiu deja în faze avansate de licitaţie sau contractare, iar pentru tronsonul Filiaşi către Timiş, prin Drobeta-Turnu Severin şi Orşova, suntem la nivel de studiu de fezabilitate.
• "România trebuie să treacă şi la finanţare din parteneriat public-privat pe zona infrastructurii de transport”
Reporter: Cum monitorizaţi activitatea constructorilor? Aţi aplicat până acum sancţiuni?
Irinel Scrioşteanu: Monitorizarea constructorilor este una destul de strictă. În ultimii ani, am modificat succesiv legislaţia, tocmai pentru a permite o abordare secvenţială în timpul derulării contractului. Emitem în continuare, de exemplu, certificate negative intermediare, care, odată emise, nu permit antreprenorului respectiv să mai participe la noi licitaţii pentru execuţie de lucrări similare în România. De aceea, din ce în ce mai puţini antreprenori riscă să capete asemenea certificate negative. Până acum se emitea un certificat negativ la sfârşitul proiectului, dar acum primind certificat negativ intermediar nu mai pot participa la licitaţii. Înainte, când primeau acest aviz negativ la sfârşitul proiectului, participau între timp la altă licitaţie, câştigau un contract şi practic chiar dacă primeau certificat negativ avea deja contract semnat pentru altă lucrare şi starea de fapt anormală se perpetua. Acum avem mecanisme care permit penalităţi intermediare pentru asumări pe care nu le-au realizat la timp, deşi s-au angajat la ele potrivit graficului de execuţie. Practic, până la finalizarea contractului, acum se poate ajunge chiar şi la reziliere cu scoaterea firmei de pe piaţa românească.
Reporter: Ce proiecte aţi dori în termen mediu să le vedeţi aprobate la finanţare?
Irinel Scrioşteanu: Cred că cel mai important nu e un proiect în sine. Cred că e un pas pe care trebuie să-l facă România şi anume să treacă şi la finanţare din parteneriat public-privat, inclusiv pe zona infrastructurii de transport, pentru că uşor-uşor s-ar putea să nu mai fie la dispoziţia ţării noastre fonduri aşa de generoase cum am avut în ultimii ani şi cum avem şi acum prin SAFE şi prin PNRR. Este momentul în care să începem să avem şi parteneriat public-privat pe zona infrastructurii de transport rutier. Aici mă refer nu la parteneriatul public-privat clasic, ci la parteneriatul de tipul celui făcut prin Iniţiativa celor Trei Mări. Acolo este un fond de investiţii cu participare guvernamentală şi nu numai, din partea ţărilor care sunt participante la iniţiativă, dar este totuşi un tip de parteneriat public-privat şi mai sunt tipuri de parteneriat public-privat cu fonduri equity, parteneriat diferit de cel clasic în care vine un constructor şi execută o lucrare şi punct.
Reporter: Vă mulţumim!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
