SUPLIMENT TABAC - GILDA LAZĂR, JTI ROMÂNIA:Circa 80% din preţul unui pachet de ţigarete - accize şi TVA

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Companii #Contrabanda / 21 februarie 2011

"La începutul anului trecut, piaţa neagră depăşise nivelul record de 36%", a declarat Gilda Lazăr.

"La începutul anului trecut, piaţa neagră depăşise nivelul record de 36%", a declarat Gilda Lazăr.

Reporter: Cum caracterizaţi piaţa autohtonă a tutunului?

Gilda Lazăr: Piaţa locală este extrem de competitivă. Poate fi caracterizată ca un "microcosmos al tutunului". A câştiga în România este ca şi cum ai juca pe o scenă internaţională. Astfel, orice victorie devine foarte importantă. În România sunt prezente toate marile branduri de ţigarete, care se bat pentru un segment de consumatori din ce în ce mai pretenţioşi, cel al pieţei globale.

Reporter: Ce obstacole întâlniţi în activitatea dumneavoastră?

Gilda Lazăr: Încă din vremea monopolurilor, industria tutunului a fost o sursă sigură de bani pentru stat. Drept urmare, cei care lucrează în acest domeniu sunt un fel de perceptori, a căror primă responsabilitate este să colecteze taxele de la consumatori şi să le vireze la buget. Aproximativ 80% din preţul unui pachet de ţigarete premium înseamnă accize şi TVA. Restul de 20% acoperă materia primă, ambalajele, costurile de producţie, transport, marjă de distribuţie, salariile angajaţilor şi eventualul profit.

În 2009, spre exemplu, au fost înregistrate două creşteri neplanificate de acciză, în aprilie şi septembrie, faţă de una singură în iulie, cum era stabilit iniţial. Acestora li s-a adăugat mărirea de acciză din ianuarie 2010. Astfel, în doar nouă luni, de la 50 de euro, acciza totală a ajuns la 74 de euro. Calendarul creşterilor de acciză a fost stabilit împreună cu Uniunea Europeană, dar în România termenul de creştere a accizelor a fost devansat. Din cauza măririi accizelor, am fost nevoiţi să ridicăm preţurile. Trei creşteri de taxe şi ajustarea cursului de schimb euro/leu au dus la majorări de preţuri de peste 50% (cele mai mari dintre toate produsele) într-un singur an, cu mult peste puterea de cumpărare, consecinţa fiind scăderea accelerată a volumelor de vânzari legale.

Principala consecinţă a creşterii preţurilor a fost contrabanda. Consumatorii nu au renunţat la fumat, ci au ales varianta să cumpere produse mai ieftine, de contrabandă. La începutul anului trecut, piaţa neagră depăşise nivelul record de 36%.

Reporter: Ce probleme legislative sesizaţi pe piaţa de profil?

Gilda Lazăr: Ne confruntăm cu iniţiative care ar putea stimula contrabanda, iar una dintre acestea priveşte magazinele "duty-free". Proiectul legislativ propune revenirea la situaţia anterioară şi aparţine domnului deputat Wil-iam Brînză, care a depus o serie de amendamente la comisia buget finanţe a Camerei. Ele contravin oricăror intenţii ale Guvernului de a combate contrabanda şi evaziunea, de a însănătoşi bugetul şi de a corija comportamentul agenţilor economici sau de a ne respecta statutul de ţară membră a Uniunii Europene. În esenţă, dacă vor "trece" aceste amendamente, se va reveni la situaţia când contrabanda din "duty-free" reprezenta 30% din total. Dacă amendamentele vor fi aprobate, va creşte limita pentru uz personal de la 40 la 800 de ţigarete, ţigaretele vor ajunge în "duty-free" fără plată anticipată a TVA şi a accizelor, vor fi eliminate aparatele electronice de marcat, se va modifica modul de tipărire a timbrelor, dis-părând astfel, controlul autorităţilor fiscale asupra numerotării pachetelor marcate, va fi lărgită limita de la care pot fi comercializate ţigarete, fiind acceptată "depăşirea accidentală a limitelor destinate uzului personal", magazinele "duty-free" diplomatice vor putea fi înfiinţate oriunde etc.

Ca să respecţi legea în România, trebuie să stai cu ochii pe Monitorul Oficial zilnic. Impredictibilitatea este mai rea decât o lege proastă. De fiecare dată când apar probleme în zona încasărilor la buget, apar şi idei care mai de care mai "inovatoare" de a scoate nişte bani tot de la contribuabilii buni platnici.

Reporter: Ce rezolvare vedeţi pentru combaterea acestor obstacole?

Gilda Lazăr: În primul rând, este necesară o politică fiscală coerentă, corelată cu puterea de cumpărare a populaţiei. Sperăm ca transpunerea noii directive privind taxarea la tutun şi calendarul de creştere anuală a accizei în tranşe egale, la 1 iulie, până în 2018, să confere predictibilitatea şi stabilitatea necesare în acest domeniu fiscal.

De asemenea, este în continuare nevoie de îmbunătăţirea cadrului legislativ privind contrabanda. Am înaintat deja propuneri pentru un cadru legal unitar şi simplificat şi pentru folosirea aceluiaşi criteriu de măsurare, criteriul cantitativ, atât pentru contrabanda în punctele de trecere a frontierei, cât şi pentru evaziunea fiscală. Aceasta pentru că nu există o metodologie unitară de calcul pentru valoarea în vamă a bunurilor confiscate, însăşi noţiunea de valoare în vamă fiind improprie în cazul contrabandei. E nevoie, de asemenea, de clarificarea situaţiei existente la frontiera internă cu Ungaria şi Bulgaria, unde nu mai sunt puncte de control vamal, iar infracţiunea de contrabandă este definită în raport cu acestea. Nu în ultimul rând, este necesar ca mijlocul de transport folosit pentru contrabandă să poată fi confiscat, chiar dacă nu a fost modificat din punct de vedere tehnic pentru stocarea produselor aduse în ţară ilegal.

Reporter: La cât se ridică valoarea vânzărilor de ţigarete pe piaţa noastră?

Gilda Lazăr: Menţionez că nu avem date exacte, dar estimăm că, în 2010, piaţa totală a însumat circa 32 miliarde ţigarete, din care contrabanda reprezintă aproape 9 miliarde. Aşa cum spuneam, piaţa legală e în declin accelerat faţă de 2009, când era estimată la 30,4 miliarde ţigarete. Prin urmare, în 2010, la un volum legal de circa 23 miliarde ţigarete, valoarea vânzărilor s-ar estima la aproape 2,5 miliarde euro, din care taxele plătite la buget s-ar ridica la aproximativ 2 miliarde de euro.

Reporter: Ce cotă de piaţă deţine JTI pe piaţa autohtonă?

Gilda Lazăr: Aproximativ 25%

Reporter: Ce strategie aţi abordat pentru depăşirea crizei?

Gilda Lazăr: 2010 a fost un an dificil, în care s-au resimţit efectele creşterii aberante a taxelor din 2009. În plus, a crescut TVA şi, indirect, acciza (care, la tutun, se plăteşte şi pe TVA). Am fost nevoiţi să restructurăm afacerea şi să operăm reduceri de personal. Au fost presiuni mari asupra profitabilităţii, iar lupta împotriva contrabandei a devenit prioritatea noastră numărul unu. Deşi ne-am păstrat cota de piaţă, volumul de vânzări aferent acesteia a scăzut semnificativ. Am făcut inves-tiţii în capacităţile de producţie şi în modernizarea fabricii, care este, acum, un centru de excelenţă printre fabricile JTI.

Ne-am adaptat condiţiilor pieţei şi am rămas consecvenţi în ceea ce priveşte calitatea produselor noas-tre. Aceasta în condiţiile în care piaţa legală a scăzut anul trecut cu pes-te 25%, iar vânzările s-au diminuat din cauza majorărilor excesive ale accizelor, care au avut drept consecinţă orientarea consumatorilor către produse de contrabandă. Taxele plătite de JTI în 2010 se ridică la aproape 470 milioane euro. Aşadar, am acordat mai multă atenţie exporturilor.

Reporter: Cât din cantitatea de ţigarete pe care JTI o produce la noi ajunge la export?

Gilda Lazăr: La finele anului trecut, circa 35% din producţia fabricii din Bucureşti era destinată exportului, faţă de circa 20% în anul 2009 şi aproximativ 5% în anii anteriori. În 1993, am început afacerile în România, importând "Camel" din Germania. Începând din anul 2009, Fabrica JTI de pe Platforma Pipera exportă "Camel" în Germania. De fapt, toate ţigaretele "Camel" fără filtru comercializate în statele membre ale Uniunii Europene sunt produse la Bucureşti. Exportăm, de asemenea, multe alte brand-uri, din America de Sud până în Asia şi Aus-tralia. La sfârşitul anului trecut, exporturile atinseseră 41% din cifra de afaceri a JTI România.

Reporter: Ce investiţii aveţi în plan pentru acest an?

Gilda Lazăr: Investiţiile din 2010 vor fi făcute în funcţie de condiţiile pieţei, politica fiscală a autorităţilor şi eforturile de combatere a contrabandei cu ţigarete. Sunt factori pe care trebuie să-i luăm în calcul în planificarea oricăror obiective de business.

Reporter: Câţi angajaţi are compania?

Gilda Lazăr: Circa 850.

Reporter: Câte mărci de ţigarete produceţi în prezent?

Gilda Lazăr: JTI România deţine un portofoliu dinamic şi variat. "Sobranie" în categoria Prestige, "Camel", "Glamour", "Salem" şi "Benson & Hedges" pe segmentul Premium, "Winston" în categoria Mid, "Winchester", "More", "Monte Carlo", "Ronson", pe segmentele Base şi Value.

Reporter: Ce produse noi aţi lansat pe piaţă?

Gilda Lazăr: Portofoliul nostru continuă să se adapteze celor mai exigente gusturi ale consumatorilor. Astfel, în 2010, a fost lansat "Winston XS", ţigaretă super slims în format King Size, în două variante: "Winston XS Blue" şi "Winston XS Silver". De asemenea, în octombrie 2010 a fost lansat "Sobranie", tot în format King Size, în trei variante - Black, Blue şi Gold.

Reporter: În ce alte ţări mai este prezentă compania?

Gilda Lazăr: Japan Tobacco International are peste 25.000 de angajaţi şi 26 de fabrici în 120 de ţări din Europa, America de Nord, Asia şi Africa. Există o unitate centrală care achiziţionează materiile prime şi materialele pentru toate fabricile JTI, la nivel global.

Reporter: Mulţumesc!

În 1898 a fost înfiinţat Biroul Japonez de Monopol, pentru comercializarea tutunului local, devenit, în 1985, compania "Japan Tobacco" Inc. JTI s-a format în 1999, când "Japan Tobacco" Inc. a achiziţionat, pentru suma de opt miliarde dolari americani, divizia internaţională a companiei multinaţionale americane R.J Reynolds. În 2007, "Gallaher" a fost preluată de "Japan Tobacco", pentru 9,4 miliarde lire sterline. La momentul respectiv, aceasta a reprezentat cea mai mare achiziţie străină efectuată de o companie japoneză, potrivit Gildei Lazăr, Director Corporate Affairs JTI România.

Având sediul central la Geneva (Elveţia), Japan Tobacco International (JTI) este membră a Grupului Japan Tobacco (JT), producător mondial de produse din tutun, şi comercializează "Winston", "Mild Seven" şi "Camel". Alte mărci internaţionale includ "Benson & Hedges", "Silk Cut", "Sobranie of London", "Glamour" şi LD.

Gilda Lazăr: "În urmă cu 100 de ani, viaţa era ceva mai simplă. Ţigaretele conţineau, în general, o singură varietate de tutun. Totul a început să se schimbe în 1913. Atunci, < Camel > a apărut pe piaţă cu un amestec special, rezultat din trei soiuri de tutun. Era primul pas spre ceea ce este acum recunoscut ca "American Blend".

Ţigaretele "Camel" fără filtru - simbol al armatei americane, nelipsite din raniţa soldatului şi din buzunarul tunicii ofiţerului - sunt produse, acum, doar în fabrica JTI de pe Platforma Pipera. Acest lucru se întâmplă întrucât fabrica JTI din România, ale cărei baze au fost puse în 1994, este printre cele mai apreciate fabrici JTI din întreaga lume. Putem exporta ceea ce producem la Bucureşti în toate ţările lumii".

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. DUBLATI CHIAR TRIPLATI PRETUL LA TIGARI POATE ASA REALIZEAZA SI ROMANUL CA SANATATEA SI NIVELUL LUI DE TRAI DEPINDE DE ACEASTA CHELTUIALA , TUTUN SI ALCOOL CAFEAT SI JOCURI DE NOROC. LA MUNCA ROMANI LASATI ATITUDINEA DE "DESTEPTI SI ATOT STIUTORI SI PUNETI BRATUL LA MUNCA SI MITEA LA CREATII NOI.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

02 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9297
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6851
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0142
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7419
Gram de aur (XAU)Gram de aur271.1673

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro