"Suprataxarea băncilor creşte costurile consumatorilor"

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 16 aprilie

"Suprataxarea băncilor creşte costurile consumatorilor"

(Interviu cu Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, şi Septimiu Stoica, avocat, profesor şi conciliator CSALB)

Florin Dănescu: "Industria bancară este sub presiune legislativă, politică şi populistă de foarte mulţi ani" Florin Dănescu: "Indicatorii de prudenţialitate ai industriei bancare sunt foarte buni, peste media europeană" Septimiu Stoica: "Mecanismul din spatele sistemului bancar: cei care economisesc îi susţin pe cei care, prin credit, vor să consume" Septimiu Stoica: "Băncile încep să îşi asume o responsabilitate socială, cântărind mai mult situaţiile dificile prin care trec consumatorii"

Sancţiunile aplicate anul trecut de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) unui număr de 11 bănci pentru modul de calcul al ratelor dobânzilor la creditele acordate pe termen lung au afectat încrederea dintre bănci şi clienţi, susţine Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), apreciind: "Dacă băncile ar fi respectat ceea ce se solicita după controlul ANPC, atunci n-am mai fi putut recupera creditele, iar clienţii ar fi devenit rău-platnici". În opinia specialistului, suprataxarea băncilor creşte costurile instituţiilor de credit şi, implicit, pe cele pe care trebuie să le plătească clienţii bancari. În ocazie, reprezentantul ARB afirmă că populismul este o dramă la nivel de societate, "pentru că oamenii sunt minţiţi, cu urmări dramatice în viitorul lor".

Susţinând afirmaţiile lui Florin Dănescu, profesorul Septimiu Stoica, avocat şi conciliator în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB), face un apel către clasa politică: "Lăsaţi ţara, oamenii şi entităţile economice să respire şi să trăiască, pentru că ei îşi vor găsi împreună un «modus vivendi»". Septimiu Stoica spune, printre altele, că băncile încep să îşi asume o responsabilitate socială, cântărind mai mult situaţiile dificile prin care trec consumatorii.

Interviul pe care ni l-au acordat Florin Dănescu şi Septimiu Stoica face parte din seria de podcasturi realizate de CSALB pe teme de educaţie financiară şi problematici ale sectorului bancar. Acestea aduc laolaltă jurnalişti din presa economică, reperezentanţi ai top-managementului bancar şi conciliatori CSALB, pentru a dezbate pe marginea subiectelor la zi din domeniul financiar-bancar.

Reporter: De câţiva ani traversăm o perioadă dificilă din punct de vedere macroeconomic şi geopolitic. Avem de înfruntat inflaţie, dobânzi mărite, criză sanitară, criză energetică, fiscalitate şi, din păcate, războaie. Ce face sistemul bancar, cel mai important stâlp al economiei, ca să susţină o susţină pe aceasta?

Florin Dănescu: Sistemul bancar, indiferent de crize, are o singură ţintă: creşterea intermedierii financiare. Practic, în România, intermediarea financiară este săracă, doar 25% din produsul intent brut este reprezentat de ponderea creditelor populaţiei şi companiilor. În timp ce media europeană este de 90%. Şi asta arată că avem drum lung şi complicat de făcut, chiar dacă este pace sau război. Acest drum porneşte de la nivelul de educaţie financiară. Avem moştenirea comunismului şi lipsa acumulării de capital a societăţii româneşti în ansamblu. Ca să ajungă la media economiilor europene, România are nevoie de finanţare.

Faptul că sistemul bancar stă bine se datorează stabilităţii. Indicatorii de prudenţialitate ai industriei sunt foarte buni, iar aici stăm mai bine decât media europeană. Totuşi, pe o intermediere financiară mică.

Reporter: Care sunt îngrijorările sistemului bancar faţă de propunerile legislative şi modificările fiscale care au avut loc în ultima perioadă?

Florin Dănescu: Cum credeţi că se simte industria bancară cu o presiune legislativă, politică şi populistă de foarte mulţi ani de zile? Populismul este atunci când vrei să obţii rating, avantaj electoral, din alegerea unei industrii drept ţintă, hărţuind, arătând cu degetul şi construind o percepţie negativă la adresa acesteia. În economie este foarte importantă încrederea reciprocă. Dar, când se întâmplă lucrurile acestea, se produce un efect negativ pe termen lung, care înseamnă neîncrederea industriilor în actul politic sau în actul legislativ. Iar dacă nu există încredere, nu ai cum să creşti bunăstarea. Lecţia de bază în economie se referă la faptul că orice presiune pui pe un furnizor de produse sau servicii, înseamnă costuri suplimentare, iar acestea înseamnă preţuri finale mai mari pentru consumatori.

Reporter: Pentru că noi, consumatorii, suntem cei care plătim aceste costuri, cum se descurcă clienţii băncilor?

Septimiu Stoica: Oamenii ar trebui în primul rând să înţeleagă mecanismul care stă în spatele sistemului bancar. Practic, prin împrumuturile bancare, o parte a populaţiei o susţine pe cealaltă. Cei care economisesc îi susţin pe cei care, prin credit, vor să consume, să se bucure de locuinţe, de maşini, anticipat faţă de modul în care ar fi avut acces la ele dacă ar fi trebuit să aştepte şi să acumuleze sumele respective de bani. De aceea, este cumva neproductiv să te bucuri dacă prin legi sau alte măsuri administrative este ameninţată starea de funcţionare a băncii. Sistemul bancar, în acelaşi timp, este motorul economiei în sine. Nu numai prin contribuţiile sale prin taxe şi impozite, ci prin însăşi faptul că pot să circule în siguranţă resursele financiare dintr-o ţară: între producători, furnizori şi cumpărători. În plus, băncile încep să îşi asume o responsabilitate socială, cântăresc mai mult considerentele umane. În cadrul CSALB observăm că există înţelegere din partea multor bănci pentru situaţiile dificile prin care trec consumatorii şi chiar se ajunge la oferte generoase, care nu vin din vreo obligaţie legală, ci pur şi simplu din considerente de tip uman.

Reporter: Apropo de creditare, cât de atenţi trebuie să fim atunci când contractăm un credit? Anul trecut, din partea băncilor venea mesajul că trebuie să fim precauţi, dar nu pesimişti. Cum trebuie să fim anul acesta?

Florin Dănescu: Educaţi! Dar este greu, pentru că educaţia este un proiect pe termen lung. Nouă ne-a lipsit capitalismul prin care să ne educăm reflexul economic al pieţei libere. De multe ori, în România există o aşteptare, o grabă care împinge un consumator să-şi ia un credit şi să se gândească abia după aceea cum îl va plăti.

Cum trebuie să ţină seama de dobâzi un client? În primul rând trebuie să gândească la cât de mare este expunerea. Şi trebuie să înţeleagă că un credit înseamnă reducerea unor consumuri viitoare. Înseamnă că nu vei putea trăi la fel de bine ca înainte. Poate nu vei putea să faci aceleaşi vacanţe ca înainte.

Reporter: Anul trecut, 11 bănci din sistem au fost sancţionate de ANPC pentru graficul de rambursare a ratelor. Cum a afectat acest lucru sistemul bancar?

Florin Dănescu: Acest lucru nu a făcut decât să afecteze încrederea dintre bănci şi clienţi . Şi s-a dovedit că o formulă matematică care se învaţă la şcoală rămâne aceeaşi, indiferent de aşteptările politice ale cuiva. Şi pentru că noi nu am putut schimba formulele matematice, nu am avut ce face decât să contestăm în istanţă. După cum ştiţi, toate băncile au obţinut un verdict pozitiv în aceste contestări. Problema este că oamenilor li s-au creat aşteptări că ar putea să plătească mai puţin. Iar oamenii - ca natură umană, în momentul în care ne creează cineva o speranţă că am putea trăi mai bine şi că altcineva ar fi vinovat dacă nu se întâmplă acest lucru - evident că şi-au dorit ca băncile să greşească... să fi greşit. Şi atunci s-a mai pus o barieră, o piedică în relaţia de îmbunătăţire continuă în ultimii ani de încredere între bănci şi societate, în ansamblu. S-a pus o piedică extrem de costisitoare într-o construcţie de recuperare a încrederii în actul economic în România, în general.

Noi, dacă am fi respectat atunci ceea ce se solicita după control, n-am mai fi putut recupera creditele. Pentru că formulele de plată, de rambursare a creditelor nu mai erau valabile. În concluzie, ar fi trebuit să închidem, iar oamenii care rambursau creditele ar fi fost consideraţi rău-platnici. De aceea, dacă nu cunoşti industria pe care o controlezi, poţi ajunge la efecte extrem de dăunătoare.

Reporter: Cum apreciaţi taxarea sistemului bancar? Sunt pregătite băncile să treacă printr-un an electoral cu patru rânduri de alegeri?

Florin Dănescu: E greu să spui că poţi fi pregătit pentru populism. Societatea în asamblu, la nivel mondial, nu e pregătită pentru populism. Nu este doar atunci când vreun politician vrea să fie simpatic. Populismul este o dramă la nivel de societate pentru că oamenii sunt minţiţi, cu urmări dramatice în viitorul lor. Asupra băncilor, s-a creat încă o dată o percepţie negativă şi nedreaptă, venind după pandemie, când băncile au fost singura industrie care a oferit un sprijin necondiţionat consumatorilor. Lumea spunea atunci: "Ce mare lucru fac băncile că amână plata ratelor?" De fapt, băncile nu mai încasau ratele lunare cu care ar fi acordat alte credite. În concluzie, băncile au oprit producţia un an de zile. A fost o altă industrie dispusă să facă acest efort pentru societatea românească?

În replică, anul trecut s-a aprobat o taxă mai mare pentru bănci. Iarăşi au fost reacţii de genul: "Dacă sunt taxaţi suplimentar înseamnă că au prea mult profit". Putem înţelege că o taxă pe cifra de afaceri poate că este acceptabilă pe un termen determinat, nu permanent. Condiţia ar fi ca toate industriile să participe, inclusiv cele care sunt mai profitabile decât industria bancară, dar rezultatul a fost că numai băncile au această taxă de 2% pe cifra de afaceri, în condiţiile în care băncile au cele mai multe active din România şi implicit o cifră de afaceri foarte mare.

Impactul acestei taxe poate însemna pentru unele bănci un impozit pe profit care nu mai este 16%, ci 40-50%. Există vreun exemplu de economie în care nişte jucători economici să fie taxaţi cu jumătate din profitabilitate? Pe de altă parte, sunt bănci care nu registrează profit, ceea ce înseamnă că au o taxă în plus, fără a obţine profit. Este evident că în aceste cazuri taxa se va vedea şi mai mult în cheltuieli şi în preţul final, la consumatori.

De exemplu, industria bancară are printre cele mai mici randamente . Dacă raportăm profitul la active, bănciile fac cam 1,5% randament, iar media în cele 24 de industrii din România este 7,5%, adică de vreo cinci ori mai mare decât cea a băncilor. În 2022 profitabilitatea raportată la capitalurile investite a fost 16,5%, în timp ce media era 24,4% la nivelul tuturor industriilor. De unde această percepţie că băncile câştigă prea mult?

Reporter: Domnule Stoica, aţi soluţionat 400 de negocieri în cadrul CSALB. Care au fost cele mai grele cazuri pe care le-aţi rezolvat?

Septimiu Stoica: Cele mai grele sunt acelea unde există o distanţă mare între poziţiile cu care consumatorii şi băncile intră în negociere. Dacă cuiva, într-o negociere, îi arăţi resentimentul tău printr-o atitudine şi printr-un verbiaj nu tocmai potrivit, efectul este că şi cealaltă parte se crispează şi este aproape compromisă înţelegerea. De aceea, conciliatorii trebuie să vină, în plus faţă de pregătirea juridică şi financiar-bancară, cu abilităţi în tehnica negocierii. Aici vorbim deja de două feluri de educaţie. Este cea de natură financiar-bancară, dar mai este vorba şi de educaţia în ceea ce priveşte modalitatea de rezolvare optimă a disputelor.

Din fericire, prin conciliere există posibilitatea ventilării opoziţiilor, mai ales atunci când devine pregnantă diferenţa de putere dintre consumatori şi bănci.

Soluţiile pe care le-am obţinut au fost diverse. Am întâlnit oamenii îndatoraţi care s-au confruntat cu probleme medicale, profesionale sau familiale. Printre rezultatele obţinute au fost reşalonări, perioade de graţie, micşorarea ratei bobânzilor, conversii, restiuiri de sume, credite în CHF şi chiar procese venite din instanţă şi rezolvate amiabil în cadrul CSALB. Noi avem, spre deosebire de justiţie, peste 95% dintre cazuri rezolvate cu împăcarea părţilor .

Am avut concilieri în care s-au găsit soluţii substanţiale din punct de vedere bănesc. Au fost şterse datorii de zeci de mii de euro, dar ezit uneori să spun lucrurile acestea, pentru că nu vreau să stârnesc aşteptări exagerate, deoarece nu întotdeauna se poate ajunge la asemenea rezultate. Remarcabil este faptul că băncile care au făcut astfel de compromisuri nu le-au făcut dintr-o obligaţie juridică, ci din înţelegerea umană a problemelor pe care le-au întâmpinat clienţii lor.

Dorinţa mea pentru acest an în care există excese spre intervenţionism din partea statului şi populism din partea unor politicieni, îndrăznesc să spun inconştienţi, este ca societatea să îşi regleze singură economia. Lăsaţi ţara, oamenii şi entităţile economice să respire şi să trăiască, pentru că ei îşi vor găsi împreună un "modus vivendi" . Sunt entităţi precum CSALB prin care îi determinăm să nu se războiască, ci să se înţeleagă. Să trăim aici cât mai mulţi, să ne întoarcem cei care au plecat şi să facem o societate în care merită să trăieşti!

Reporter: Mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Pentru dumnul Florin Danescu: Doar 25% din PIB, prin credite? Avem nevoie de finantare? adica sa facem consum pe datorie ? Ar trebui ca un salariat sa nu plateasca cotizatia la pensie pana la 48 de ani ( doar cei care ies la pensie la aceasta varsta sa cotizeze ), trbuie sa ai bani pt cresterea copiilor si o casa; si asa recuperezi doar 25% din ce cotizezi.

    ar trebui si o campanie tv + radio: Creditul dauneaza grav sanatatii !!! 

    O economie crescuta pe credit nu e prea sanatoasa.. am fost acolo multe ture si a costat grav populatia… iar suprataxarea bancilor chipurile transfera costuri… si daca transfera costuri nu se mai imprumuta toata pleava… costurile tin din oite afara … iar jucatorii cu potenta pot sa speculeze…doar ca exituri ingreunate spre oite…- deci si inversa relatiei valabila.

    Rolul bancilor e sa contribuie la proparsirea neamului si bunastarea societatii… bancile nu au obligatia de a face profit! Cand bancile fac profit inseamna ca au supraindatorat populatie… bancile tre sa sibe marje mici de profit si economia tureaza linistit… cu cat marjele bancilor cresc cu atat creste riscul ca bancile sa acorde prea multe credite rele in economie… 

    Cu cat creste ciclul de credit ca parte din economie cu atat populatia saraceste transferand din active catre monopoluri financiare… 

    Iar “costul” dobanzilor reflecta cu lag dobanda naturala a economiei… unde dobanda naturala trage jos sau urca in timp costul… 

    Azi dobanzile ipotecare cu av 0% sunt in luna… ceea ce ne spun ca bancile se afla iar in schema de piramidare credit… deci speculare… pentru ca “costul” cerut de ele este mai mare decat “costul” pietei la momentul creditarii… Ceea ce inseamna ca bancile sunt responsabile de scumpirea cu lag a costurilor in piata… escaladand creditele ca sa spele toxicitatile vechi si sa figureze “cristaline”… 

    Problem a cu transferul “costurilor” in “calicie / cartel gov si banci comerciale” va atinge o limita de suportabilitate iar in fata… aceasta limita se va traduce prin mai putin credit populatiei… mai putin credit inseamna viteza mai mica de rotatie capital in piata… si pana la urma “costurile” vor intra sub pretul pietei… dar pana acolo cv cale de batut… 

    Domnii de sus se lauda ca ce “fapte bune” au facut… uitand sa vorbeasca/ povesteasca de sutele de mii de romani nenorociti intre 2010-2015… unde si azi inca scot dosare la executat creditate in 2005-2006-2007…. da da…. vai ce de treaba sunt ei… sacalii…  

    In romania cu cat rata de proprietari cade cu atat sacalimea financiara creste… si o sa asistam la discrepante sociale imense… 

    Stim ca acest ciclu de improprietarire si desproprietarire tine zeci de ani si se reseta periodic cu “drag”…  

    Ceea ce mie imi spune ca pretenele noastre banci nu au terminat de mancat si monopolizat cota din piata ro… Chiar daca “bocesc” artificial in presa… 

    Am fost prin USA la pas… nu este mierea pe strazi pe cat se mediatizeaza… este o saracie crunta in multe zone ale Americii; este un canibalism financiar crunt; o discrepanta sociala mare… sunt multe de “reparat” in capitalismul american… Au peste 600.000 oameni ai strazii “declarati” in realitate sunt x3…. 

    Sunt zone deplorabile in care nu iti doresti sa treci si nu se compara cu zonele noastre din romania de prin Rahova Sectia 19; Pantelimon sau 1 Decembrie… 

    Se vede din luna cum in cov de a explodat “indatorarea” iar ca procent din pib… cum a explodat pe strazile din ro “saracia”… 

    Pe la Iancului Tata cu Fica coboara din bloc ca sa caute in gunoaiele de la Mega;… Altul pe Mihalache pensionar coboara din bloc ca sa ceara de paine sau mancare…. Altul pe Ghica coboara din bloc ca sa cerseasca in intersectii… 

    Si cand spun “coboara din bloc”… ma refer coboara din apartamentele lor… 

    Pe tablitele din Babilon statea scris de catre cel mai bogat si intelept intre bogati o lege: 

    “Sa nu faci datorii mai mari de 20% (max25%) din venit net”… omul asta stia ce vorbeste… 

    Cu cat datoria creste din pib (venit) net… cu atat iti raman mai putine lucruri de facut si bucurat in viata. 

    De ce ne spune acest intelept asta? 

    Sa nu ai datorii mari? 

    Pentru ca ai obligatia fata de societate si familie de a aduce valuare nu de a iti consuma / distruge valuarea. 

    La o datorie de peste 40-45-50% din venit net…in caz ca faci si 1 purcel sau 2 … iti cresc si taxele gov iti cresc si specula curent.. si mancare… iar 1 partener pierde locul de munca… datoria aia se transforma in 80-90-100% din (pib) venit net… ia si mai naste aici copii sau intemeiaza familii… ia si mai gaseste chirii omenesti… 

    In Romania Sacalii nostri Financiar fac inca mult profit… dar in calicia lor se plang ca nu sunt lasati sa faca mai mult si mai rapid… 

    Pai hai sa mai spun una despre bancile din ro, dc le plac in Ro….: 

    Am studiat mai multe cicluri de credit prin europa si alte parti… in multe din ele se vede cu adevarat “liberalizarea” pietei ce face creditul fie pe negativ fie pe pozitiv… in alte piete am vazut un comportament de “monopol” piata de credit… nu stau sa dau numele pietelor… dar Romania se numara printre ele… Romania are mereu un ciclu de credit fara “cusur”… nu e ca a altor piete din regiune… este un ciclu vazut din luna “speculativ”… cineva are mereu grija ca el sa nu cada in negativ decat dupa o perioada/data anume…  

    Interesant… 

    Iar bancherii se plang ca nu “crediteaza” mai mult… 

    Asta e un semnal interesant pt ce urmeaza in fata… 

    A… si Babilonul pe cat de frumos si prosper… a cazut sub povara “datoriilor”… ce nu ii mai permitea sa directioneze capital in alte cadrane economice…. 

    Financiarizar ea unei economii poate genera o falsa prosperitate “Babiloniana, Greceasca, Otomana, Romana…” ce duce in timp la caderea sistemului prin cresterea inegalitatii sociale ce erodeaza intern legaturile lar actiunile din extrem doar sa accelereze ruptura. 

    Cu cat datoria unei natii atinge cote alarmante de peste (cumulat) 120-180-240-250%… cu atat se apropie de un reset… cu cat datoria natiei atinge iar minime de 0-10-15-20%… cu atat se apropie si aici de alt reset… Un reset muta economia pe crestere lunga de datorii alta pe scadere de datorii prin socuri multiple pe lanturile economice… 

    Romania din 90 se afla pe crestere de datorii… aceasta crestere tine cel putin pana in decesul copiilor nascuti intre 80-90 si 90-2000…. deci gradul de indatorare a Romaniei ca procent din Pib net… va creste… odata cu asta si taxarile si discrepante sociale acute… 

    S-a intrebat cineva… care erau datoriile tarilor implicate in w1si w2? Sau traiectoria lor, de unde veneau si unde mergeau? 

    S-a intrebat cineva cum in plin w2 datoriile unor state in plina bombardare tot scadeau in alte state sa creasca? sau dupa w2 cum au scazut datoriile cu o viteza impresionanta a celor implicati in razboi? 

    S-a intrebat cineva cum statele unite a stat pozitionat artificial cu datorie pe minime in w1 si w2 … pregatita deci sa preia startul..?! 

    Azi avem iar state ce aduna datorii mari… si state ce se pozitioneaza in ambitie cu datorii mici… 

    Auzi fac 1,5% profit…. lasati minciuna…. da va plangeti acum de squeeze dobanzi… dar cand sunt la contracte marje mari de dobanzi? ai dob bnr de 1,3 si credit acordat la 4 -5 -6%… aici cat la suta e marja? 

    E vina mea ca va dati dupa bonusuri (ca sa evitati taxarile) mari si declarati profit mic?! 

    Nu va mai satura…  

    Daca vine iar un 90 cu 2-3 ani de pib in negativ sau 2009-2010-2011.. iar de pib in negativ… sa vezi ce ne distram cu datornicii… 

    Un grad mai mare de financiarizare nu este sinonima cu cresterea calitatii vietii; calitatea vietii se creste si se mentine prin alti parametrii economici financiari unde creditul joaca un rol important de “echilibru” social! - daca facem cartel pe piata de credit echilibrul social se degradeaza in timp! 

    Un grad mai mare de financiarizare e sinonima cu crestere derivate si colaterale in sistem financiar = (piata derivatelor) bomba atomica financiara de distrugere in masa, in economie… 

    Crizele financiare la Privati sunt Deflationiste! 

    Crizele financiare la “gov/stat” sunt Inflationiste! 

    Criza “privatilor” din comunism a dat soc deflatie de prin in 90 cv ani… pe urma gov in criza a spalat cu inflatie si hiperinflatie… criza privatilor in 2008 a dat soc iar deflationist in pib… unde iar criza gov a trebuit sa faca inflatie chiar si in deflatie de pib… pana a consumat munitia… 

    Iar azi sistemul bancar ne spune ca vor mai multa mana libera la creditat… ok… bravo… si cine plateste iar in fata “durerea”… cand voi spre varfuri impartiti bonusurile babane stanga dreapta de parca anticipati franarea….. ?! 

    se stie ca atunci cand creditul (cumulat) din pib depaseste 50-65% … incepe sa manance piata de plus valuare…saracind vasta populatie si imbogatind putini… 

    Ne vorbeste CASLB de sa se inteleaga si sa nu se razboiasca… unde era in 90 …(supravegetorul financiar)… unde era in 2010…?! caslbul?.. de era macel in piata… 

    Va zic eu: “dormea”… iar somnul “lui” a dat drumul la “monstrii” sa manance din “victime”…. aia s-a intamplat… Si vin dupa la lumina sa ne spuna noua cum sta treaba… dupa macel si “imbuibat”… 

    Economia Romaneasca este putin mai insanatosita… si tre sa avem grija sa o pastram asa… sunt unele leziuni vizibile in economie dar nu tre sa contribuim la agravarea situatiei… 

    De multe ori “dorintele” bancherilor sunt ca petrecerile pana dimineata unde ai vrea sa continuii si la un “after houre” doar ca sa constati ca nu mai e “distractiv”, iar refacerea daunelor dureaza mai mult…. 

    Cel mai “sanatos” e sa pleci intre 3-4… si lasa pe altii sa depaseasca ora 6-7-8 din cadranul ceasului economic. Spre-Pe Varf sunt mereu Putini… nu toti ajung nu toti se intorc! 

    Iar Locurile cele mai bune le prinzi intre 10-11-12… si atmosfera ceea mai buna intre 12-1-2…. si uite asa se da periodic o “petrecere buna”… sau “nebuna”… in fiecare ciclu economic (fie el lung sau scurt). 

    Bondurile pe ro ne spun ca avem petrecareti ce vor lungirea perecerii… sio rsa aiba parte de asta… sa vedem cati din turmentati vor sta in picioare si dupa prelungire… 

    Au mai fost industrii care au oprit “productia” nu doar bancile… dar se pare ca autorul omite voit sau nu… 

    Pai marja de profit la SMFuri in crah de cand a umblat Catul la taxe; Productia industriala index in crash; increderea mediului de afaceri si azi e sub apa si se roaga sa nu pice in crash; singurul sector e inca consumul de “pufuleti”…. ca in rest chef de munca ioc…  

    Sistemul bancar nu este sub teroare… el este / devine periodic o teroare pentru populatie.. stim din istorie ca am mai fost pe acolo… 

    Ce inteleg din “ofurile” sau “postarile” bancherilor e ca isi doresc iar sa dea un crack up boom… si cineva undeva nu ii lasa… pai cu NPLuri in minime oricum se afla in crack up boom .. chiar si cu vaicareala de vezi domnu nu fac “profituri”… ca doar bancile sunt ONGuri si nu stiam eu… ca parca cv in urma se trambitau prin presa “incasari” interesante… de sarace ce sunt bancile… Sa vedem cat de bine vor tine NPLurile pe minim si cat de grav vor accentua inegalitatea sociala si economica in fata! - una calda una rece… 

    Ce ne spun macaralele la orizont? - o duc rau bancile? 

    NU! - falseaza / joaca la cacealma / ca la “jocul 21”… 

    Daca merge, merge… daca nu tot fac ei sa le mearga si o sa le mearga. 

    Amanarea ratelor poate ajuta banca sa afiseze inca NPLuri pe minime si deci sa nu fie nevoita sa cerara ajutor la masa “rusinii”… Deci tot in avantajul bancilor e amanarea ratelor… nu in avantajul indatoratului ce se trezeste in fata cu rate marite si trai scumpit si salariu stagnat sau prabusit … ori crescut sub rata costurilor totale. 

    Iar pt banceri putina istorie: populismul a aparut mereu si mereu dupa ce populatia civila a avut cutitul la os sau in rana; si deci populismul este efectul unei cauze trecute ce a propagat cutit la os sau in rana; si de aici creste populismul… nu ai cum sa nu vezi crestere de “populism” sau ideologii opuse trendului atunci cand observi mereu si mereu discrepante tot mai mari intre top bogati si top saraci… 

    Lupta bancherilor cu schimbarile ideoligice politice .. e ca si cum bancherii sunt parte sau contribuie la pastrarea inegalitatilor sociale; de unde bancile devin tot mai puternice si mai mari pe discrepanta tot mai mare sociala! 

    Bancile nu au alte solutii decat sa se conformeze periodic noilor puteri/prenduri ideologice politice economice monetare militare… chiar daca asta inseamna hiperinflatii sau deflatii… 

    Guvernul are obligatia sa pastreze echilibrul social; chiar daca in lunga lui guvernare inclina periodic spre cartel bancheri sau spre pleava sociala. 

    Pleava sociala se poare prabusii demografic daca gov doreste sa continuie cartelul cu bancherii in defavoarea cadranelor de jos! 

    Aici e un dans fin pe sarma… ce poate declansa revolutii sau razboaie civile! 

    s c c r e t 

    1. corect ! Ar trebui sa citeasca .... Manole ...

      Nu o va face , ptr ca este .... din cei alesi...

      Populimea... nu nconteaza.. 

      Dacă s au dat credite cu având 0%, creditele sunt neperformane..nu se vor scoate multe imobile în executare? Atunci piata imobiliata va scădea....nu? Nimeni nu da prețul la executare din prima.. reduce cu 25% și apoi cu 50%...depinde de caz.

      SI ATINCI, E BINE DE CUMPARAT ACUM UN IMOBIL CU BANI CASH? 

    Au profituri exceptionale, din cauza dobanzilor mari, de ex b transilvania da 4,75% dobanda la depozite/un an, si are apoi posibilitatea sa ii parcheze la BNR pe 6%. sau sa ia bonduri cu 6-7%. sau sa dea credite cu 8-9%.in plus, aproape 50% din banii din conturi nici macar nu iau cei 4,75% , deci acolo, castiga banca 6% curat pe tot banetul. si comisioane si bla bla, au profituri duble decat inainte de pandemie. De-asta le ia statul 40-50% din profit. Sa manace si gura lui ceva :)).

Lansare carte
Conferinţa BURSA “Piaţa financiar-bancară”
APA NOVA
e-infra.ro
eximbank.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

27 Mai. 2024
Euro (EUR)Euro4.9767
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5830
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0141
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8429
Gram de aur (XAU)Gram de aur345.4379

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
tophotelconference.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
everythinghr.live
thediplomat.ro
32.aicps.ro
roenergy.eu
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb