Ucraina a declarat miercuri că este pregătită să poarte luni discuţii la Istanbul cu Rusia, dacă Moscova, care este responsabilă de această iniţiativă, oferă în prealabil condiţiile sale de pace, astfel încât întâlnirea să poată da rezultate, informează AFP.
La rândul său, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, i-a explicat telefonic omologului său american Marco Rubio cum intenţionează ţara sa să înceapă discuţiile cu ucrainenii în Turcia, potrivit Ministerului rus de Externe.
Miercuri, Rusia a oferit Ucrainei o a doua sesiune de discuţii directe la Istanbul pentru a-i trimite un "memorandum" în care să prezinte condiţiile sale pentru a ajunge la un acord de pace durabil.
Şi aceasta după ce preşedintele american Donald Trump a adoptat un ton mai dur la adresa omologului său rus Vladimir Putin în ultimele zile.
"Delegaţia noastră, condusă de (Vladimir) Medinski, este pregătită să prezinte acest memorandum delegaţiei ucrainene şi să ofere explicaţiile necesare la o a doua rundă de negocieri directe care se reiau la Istanbul, pe 2 iunie", a anunţat Serghei Lavrov, într-un comunicat.
"Nu ne opunem unor noi întâlniri cu ruşii şi aşteptăm memorandumul lor", a declarat în cursul serii ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov. "Partea rusă mai are la dispoziţie cel puţin patru zile înainte de plecarea sa (în Turcia) pentru a ne furniza documentul său spre examinare", a adăugat el.
Vladimir Medinski a fost şeful negociatorilor ruşi în timpul discuţiilor din 16 mai, care au avut loc deja la Istanbul. Acestea au fost primele discuţii de pace directe între Kiev şi Moscova de la cele din primăvara anului 2022, la începutul atacului pe scară largă al Rusiei asupra Ucrainei.
Aceste schimburi în Turcia nu au condus la un progres în găsirea unei soluţii diplomatice la conflict, dar cele două părţi au convenit asupra unui schimb de prizonieri la o scară fără precedent, 1.000 de persoane pentru 1.000 de persoane, care a fost finalizat weekendul trecut.
Mulţumind "partenerilor săi turci", Serghei Lavrov a declarat miercuri că speră că "toţi cei care sunt sincer interesaţi" de "succesul procesului de pace" vor sprijini organizarea acestei a doua runde de negocieri.
Vineri, el a declarat că ţara sa lucrează la un memorandum în care îşi prezintă poziţia şi că îl va trimite în curând Kievului.
Pentru moment, poziţiile oficiale ale celor doi beligeranţi par greu de conciliat: Rusia cere ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO şi să predea cele cinci regiuni pe care pretinde că le-a anexat, ceea ce este inacceptabil pentru autorităţile ucrainene.
Secretarul de stat american Marco Rubio a făcut apel la Moscova pentru "un dialog constructiv şi de bună-credinţă cu Ucraina, singura modalitate de a pune capăt acestui război", potrivit unui comunicat difuzat miercuri.
Moscova respinsese miercuri propunerea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a organiza un summit tripartit cu Vladimir Putin şi Donald Trump pentru a duce discuţiile mai departe.
"O astfel de întâlnire trebuie să fie rezultatul unor acorduri concrete între cele două delegaţii", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Vladimir Putin a ignorat deja invitaţia lui Zelenski de a se întâlni cu el în Turcia la jumătatea lunii mai.
Aflat în vizită la Berlin pentru a discuta cu noul cancelar german Friedrich Merz, şeful statului ucrainean a acuzat Rusia că obstrucţionează negocierile de pace, căutând "motive pentru a nu opri războiul".
Merz a anunţat că ţara sa va ajuta Kievul să producă rachete cu rază lungă de acţiune, atât în Ucraina, cât şi în Germania.
Problema restricţiilor de rază de acţiune a fost una sensibilă în trecut, ucrainenii dorind să utilizeze arme occidentale pentru a lovi ţinte militare adânci din Rusia, dar aliaţii lor temându-se că dacă le-ar permite acest lucru ar provoca o escaladare.
Volodimir Zelenski a îndemnat, de asemenea, NATO să invite Ucraina la următorul său summit, argumentând că absenţa acesteia ar fi "o victorie pentru Putin".
Marţi, Zelenski a cerut Washingtonului noi sancţiuni împotriva Rusiei, în special împotriva sectoarelor energetic şi bancar.
Dar Donald Trump a declarat miercuri că nu doreşte să sancţioneze Rusia în acest moment: "Pentru simplul fapt că eu cred că sunt aproape de a obţine un acord şi nu vreau să-l deraiez făcând asta", a declarat el presei din Biroul Oval.
Preşedintele american, care încearcă să rezolve conflictul de la jumătatea lunii februarie, i-a criticat în ultimele zile pe Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin pentru că nu au reuşit să ajungă la un acord.
Miercuri, el s-a declarat "foarte dezamăgit" de bombardamentele ruseşti masive de la sfârşitul săptămânii trecute din Ucraina, care s-au soldat cu cel puţin 13 morţi, şi în timpul cărora "oamenii au fost ucişi chiar în mijlocul a ceea ce s-ar numi o negociere".
Duminică, el a mers până acolo încât a afirmat că şeful Kremlinului a "înnebunit complet" când a decis să efectueze aceste atacuri.
Rusia, care ocupă aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, a suferit marţi seara unul dintre cele mai mari atacuri aeriene de la începutul războiului, în care au fost implicate aproape 300 de drone ucrainene.
Raidul a vizat Moscova şi a perturbat traficul pe mai multe aeroporturi, dar nu a provocat pagube majore.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 29.05.2025, 10:22)
Stepan Bandera dupa ce a negogiat cu nazistii din Germania,in 1945 martie a format Ukrainian National Army cu care a executat ordinele de la Berlin, aceasta unitate nazista a masacrat populatia poloneza si evreiasca, Presedintele Ucrainei in 22 ianuarie 2010 a decernat postmortum titlul de Erou al Ucrainei.Asa ca banderistii nu sunt propaganda rusa.