Ţările cu cele mai mari stocuri de petrol din lume

Stocurile strategice globale de petrol reprezintă unul dintre cei mai clari indicatori ai modului în care ţările se pregătesc pentru şocuri energetice şi incertitudini geopolitice. Aceste rezerve strategice ajută guvernele să stabilizeze aprovizionarea internă cu combustibil în timpul războaielor, sancţiunilor, dezastrelor naturale sau al perturbărilor pieţei, conform visualcapitalist.com.

Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), lumea se confruntă, în prezent, cu una dintre cele mai mari perturbări ale aprovizionării cu energie din istoria modernă, în urma închiderii Strâmtorii Ormuz, care a pus o presiune extremă asupra pieţelor combustibililor şi preţurilor benzinei la nivel mondial.

Visual Capitalist prezintă clasamentul celor mai mari stocuri strategice de petrol estimate la acest moment (stocuri terestre), utilizând datele Administraţiei pentru Informaţii în Energie din SUA. Clasamentul evidenţiază care ţări sunt cele mai pregătite să facă faţă perturbărilor din aprovizionarea globală cu petrol. Datele nu iau în calcul stocurile stabilite pentru eliberarea coordonată de urgenţă din martie 2026 de către ţările membre AIE.

• China, dependentă de rutele de aprovizionare externe

Stocurile de petrol ale Chinei ies în evidenţă în clasament. Estimate la 1,4 miliarde de barili, aceste rezerve sunt mai mari decât stocurile strategice combinate ale SUA, Japoniei, ţărilor OCDE din Europa, Arabiei Saudite, Coreei de Sud, Iranului, Emiratelor Arabe Unite şi Indiei. Astăzi, stocurile combinate al ţărilor enumerate reprezintă aproximativ 70% din volumul total de petrol stocat la nivel mondial.

Amploarea rezervelor Chinei reflectă dependenţa ridicată a ţării asiatice de rutele de aprovizionare externe, inclusiv de coridoarele maritime strategic sensibile, precum Strâmtoarea Ormuz. Cu cât stocurile sunt mai mari, cu atât ţările au mai multă flexibilitate să treacă prin perioadele de volatilitate a pieţei.

• SUA deţin al doilea cel mai mare stoc de ţiţei

Statele Unite ocupă locul al doilea în clasamentul amintit, cu 413 milioane de barili în Rezerva Strategică de Petrol, iar Japonia - al treilea, cu 263 de milioane de barili, în ciuda resurselor energetice interne limitate ale ţării. Deoarece Japonia importă aproape tot ţiţeiul său, menţinerea unor rezerve mari de urgenţă a fost mult timp o prioritate naţională.

Colectiv, ţările europene din OCDE deţin al patrulea cel mai mare stoc de ţiţei, de 179 de milioane de barili.

Mai multe ţări din Orientul Mijlociu şi alte ţări asiatice au, de asemenea, rezerve strategice considerabile, ceea ce subliniază importanţa crescândă a securităţii energetice atât în naţiunile importatoare, cât şi în cele exportatoare, potrivit sursei citate. Pe măsură ce cererea globală de petrol şi tensiunile geopolitice persistă, multe ţări continuă să îşi extindă capacitatea de stocare ca să se protejeze mai bine împotriva viitoarelor întreruperi ale aprovizionării.

• Cronologia şocurilor petroliere şi a eliberărilor de rezerve strategice

Criza petrolieră din anii 1973-1974, provocată de un embargou global asupra ţiţeiului impus de marii producători, a cauzat o creştere bruscă a preţurilor de pe piaţa de profil, respectiv de 300%. Criza a scos la iveală cât de vulnerabile erau multe state industrializate la întreruperile importurilor de petrol.

Ca răspuns a fost înfiinţată AIE, unul dintre principalele sale obiective fiind crearea de stocuri strategice de petrol în ţările membre pentru a reduce impactul viitoarelor întreruperi ale aprovizionării.

Din 1974, au existat şase eliberări strategice de petrol: în 1991 - perioada premergătoare Războiului din Golf; în 2005 - după ce uraganele Katrina şi Rita au avariat infrastructura petrolieră din Golful Mexic; în 2011- ca răspuns la întreruperea prelungită a aprovizionării cu petrol cauzată de Războiul Civil din Libia; în 2022 - ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia; tot în 2022 - o a doua eliberare, pe măsură ce criza energetică s-a adâncit; în 2026 (cea mai mare de până acum) - în urma închiderii Strâmtorii Ormuz.

• SUA - noi sancţiuni ca să împiedice vânzarea de petrol iranian către China

Statele Unite au sancţionat, luni, 12 persoane şi entităţi legate de Teheran pe care le acuză că ”facilitează” vânzarea de petrol iranian către China, relatează AFP, conform Agerpres.

Mai mulţi membri ai Gărzilor Revoluţionare (IRGC), armata ideologică a Iranului, precum şi companii din Dubai şi Hong Kong se află de acum înainte pe lista neagră a serviciului guvernamental american OFAC. ”În timp ce armata iraniană încearcă cu disperare să se regrupeze”, Trezoreria ”va continua să priveze regimul de fondurile necesare programelor sale de înarmare, «intermediarilor» săi terorişti şi ambiţiilor sale nucleare”, a afirmat pe platforma X ministrul american al finanţelor, Scott Bessent.

Potrivit comunicatului administraţiei, IRGC ”se bazează pe companii-fantomă situate în jurisdicţii economice permisive pentru a-şi ascunde rolul în vânzările de petrol şi pentru a direcţiona încasările către regimul iranian”.

Unele dintre companiile nou sancţionate ”au fost implicate în mai multe transporturi de petrol (...) fiecare în valoare de zeci de milioane de dolari”, a asigurat Trezoreria.

Altele au facilitat utilizarea mai multor nave aparţinând flotei fantomă a Iranului, o reţea de nave folosite pentru transportul de petrol eludând sancţiunile.

Pentru că cea mai mare parte a petrolului exportat de Iran are ca destinaţie China, Beijingul este direct afectat de confruntarea americano-iraniană şi de închiderea aproape completă a Strâmtorii Ormuz.

Donald Trump urmează să călătorească în China începând de astăzi pentru o întâlnire cu Xi Jinping, aceasta fiind prima vizită a unui preşedinte american după cea efectuată în 2017. Criza din Orientul Mijlociu ar urma să fie un subiect important al discuţiilor, iar Donald Trump ar putea încerca să-l convingă pe Xi Jinping să intensifice presiunile asupra Teheranului.

• Reuters: Producţia de petrol a OPEC - la cel mai redus nivel din ultimele două decenii

Producţia de petrol a OPEC a scăzut, în aprilie, la cel mai redus nivel din ultimii peste 20 de ani, potrivit unui sondaj Reuters, după ce războiul dintre SUA, Israel şi Iran a afectat grav exporturile prin Strâmtoarea Ormuz, informează news.ro. Producţia totală a celor 12 state membre OPEC a scăzut cu aproximativ 830.000 de barili pe zi în aprilie, până la 20,04 milioane de barili/zi. Reuters notează că nivelul este cel mai redus cel puţin din anul 2000, excluzând modificările de componenţă ale cartelului.

Scăderea vine în ciuda faptului că opt state din alianţa OPEC+ conveniseră anterior majorarea producţiei în aprilie. Conflictul început la finalul lunii februarie şi blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz au făcut imposibilă aplicarea planului.

Kuwaitul a înregistrat cea mai mare reducere de producţie, după o lună întreagă cu perturbări ale exporturilor.

Arabia Saudită şi Irakul au raportat, de asemenea, scăderi suplimentare, în timp ce Emiratele Arabe Unite au fost singurul mare producător din Golf care a reuşit să îşi majoreze producţia, beneficiind de rute alternative de export care evită Strâmtoarea Ormuz.

Sondajul Reuters arată că nivelul actual al producţiei este chiar sub cel înregistrat în perioada pandemiei din 2020, când cererea globală de petrol s-a prăbuşit.

În paralel, preţurile petrolului au revenit pe creştere după ce Donald Trump a declarat că armistiţiul cu Iranul este ”în stare critică”, iar pieţele se tem că blocajul energetic ar putea continua luni întregi.